6,772 matches
-
care au ajuns la putere după ocuparea țării de către armatele sovietice. Era o grupare care s-a format În clandestinitate, care trăise după normele muncii conspirative și hotăra destinele adepților prin decizii luate de către inițiați. Care a supraviețuit prin ierarhie, supunere, dependență și sancționarea necruțătoare a devianților, comportamente ce au primit un nume de cod: „disciplina de partid”. Și totul a fost Învățat În anii de muncă din ilegalitate prin practici conspirative, mereu În umbră, sau În societățile Închise din Închisori
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
În această societate se realiza prin dezindividualizarea lor. Anularea reacțiilor critice era considerată o atitudine de militant, iar fanaticii trăiau cu frenezie această renunțare la propria libertate. Pentru ca mai apoi să poată ei Înșiși abuza de puterea lor În scopul supunerii altora. Metamorfoza de la membru obedient la satrap se parcurgea cu repeziciune. Era o atitudine Încurajată și exersată, Învățată. Iată o ilustrare: după actul de la 23 august, grupul a fost anunțat că sunt cu toții liberi. Ei bine, după eliberare n-au
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
strategia „relațiilor interpersonale dirijate”. trebuia să te supui, să accepți această ingerință dacă voiai să fii acceptat la rândul tău. Abia mult mai târziu „aveam să descopăr că obediența față de abuzurile mărunte este școala care pregătește obediența față de marile abuzuri”. Supunerea se Învață, are regimul oricărei achiziții umane, iar prin exercițiu se transformă În practică socială durabilă. Unii dintre participanți Încercau o adevărată plăcere a supunerii necondiționate, inventau ritualuri (gesturi, limbaj), acumulând imense depozite de umilință pe care le vor revărsa
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
să descopăr că obediența față de abuzurile mărunte este școala care pregătește obediența față de marile abuzuri”. Supunerea se Învață, are regimul oricărei achiziții umane, iar prin exercițiu se transformă În practică socială durabilă. Unii dintre participanți Încercau o adevărată plăcere a supunerii necondiționate, inventau ritualuri (gesturi, limbaj), acumulând imense depozite de umilință pe care le vor revărsa apoi față de viitorii subalterni, colegi sau chiar de foștii șefi. Obediența nu este Însă decât mijlocul, nu și scopul. Fiecare individ trebuia să Învețe că
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pe toți cei care-l știau bine. Nici Ceaușescu nu-i suporta pe cei care cunoșteau situația lui de fost subaltern umil și nu de „revoluționar”, cum se prezenta mai târziu. El a avut o singură calitate: a Învățat norma supunerii și a atacului.fără menajamente. Și a fost animat de o nemăsurată „apetență pentru putere”, cum scrie Pavel Câmpeanu, sprijinită pe o netăgăduită iscusință În dobândirea și exercitarea ei. A utilizat toate strategiile, de la lingușirea superiorilor la mistificarea fără rușine
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
a ridicat lupta Împotriva celor capabili la rangul de normă instituțională. Regula era desființarea fondatorilor și constructorilor, a celor ce voiau să facă sau să schimbe ceva. Reușita altuia constituia un afront personal. Norma aceasta a „disciplinei de partid”, a supunerii necondiționate față de autoritate, față de superiorii ierarhici, s-a menținut și transmis intergenerațional; un reflex, Întâlnit și astăzi În unele structuri. Ca și practica complotului, a nevoii irepresibile de a Înlătura prin forță pe cei față de care ai manifestat cândva o
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
continent. Se poate spune că, de acum înainte, a început să dăinuiască principiul unității continentului din punct de vedere po litic. Filip al II-lea sau Napoleon nu-și vor concepe politica pe baza unei unități pierdute, ci în termenii supunerii națiunilor Spaniei sau Franței. În schimb, la nivelul culturilor 3, înțelese în sensul antropologic al termenului, se regăsește principiul unității, care nu ține cont de frontiere, pentru a nu reține decît trăsăturile unei civilizații comune. Europa umaniștilor, Europa negustorilor, Europa
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ca Normandia și Provence sînt în întregime de partea pontifului roman. Îngrijorat de această situație, guvernul regal proclamă, prin ordonanța din 1398, că Biserica franceză nu recunoaște decît autoritatea spirituală a lui Benedict al XIII-lea; aceasta înseamnă "sustragerea de la supunere", care permite regelui să dispună de beneficiile și taxele ecleziastice. Nici această ordonanță, nici revolta populației locale, nici atacul contra palatului papal pus la cale de un șef de bandă plătit de regele Franței, nu îl fac pe pontiful de la
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
statelor slave și a celui ungar. Presiunea germanică nu este oprită totuși decît temporar, căci Habsburgii o reiau victorioși. Dar, în cursul luptelor pe care le-au dat, statele slave și-au făurit un sentiment național pe care secolele de supunere față de împărații germani nu vor mai reuși să-l șteargă. În nord: uniunea scandinavă față în față cu Hansa Pînă în secolul al XIV-lea, țările scandinave au un rol mai puțin important în istoria Europei. Resursele puține și populația
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Hansei în Marea Baltică. La sud: anarhia politică italiană și afirmarea spaniolă Italia, care a fost principala miză în lupta dintre Pontificat și Imperiu după dispariția lui Frederic al II-lea Hohenstaufen (1250), este practic eliberată de sub dominația împăraților germani. Dar, supunerii față de împărați îi urmează, timp de șase secole, fărîmițarea politică. Luptele dintre Pontificat și Imperiu se prelungesc din această cauză în mod anacronic, prin expedițiile în Italia ale împăraților Henric al VII-lea (1312) și Ludovic de Bavaria (1328-1329), sau
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de pușcă. Începînd din 1527, Saxa și Hesse aderă la reformă, urmate de numeroase orașe libere (Nürnberg, Ulm sau Brandenburg). Reforma se răspîndește apoi în Danemarca, Suedia și Alsacia. Acest succes îl obligă pe Luther să-și precizeze poziția. Propăvăduind supunerea față de autoritățile legitime, el condamnă inovațiile liturgice ale unora dintre discipolii săi, revolta cavalerilor (1522) împotriva posesiunilor temporare ale episcopilor renani, răscoala țăranilor din Suebia (1524) susținută de Thomas Miinzer și curentul anabaptiștilor. În sfirșit, în 1525, se desparte de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
aprobat de Paul al III-lea (1540), se pune în serviciul papei și jură să se consacre mîntuirii sufletelor. Membrii Companiei lui Isus sînt instruiți mai ales în domeniul teologiei și predicii. Ei poartă veșmîntul preoților seculari și acceptă o supunere totală față de superiorul lor, generalul ordinului, ales pe viață. Legămintelor monastice clasice, ei le adaugă un legămînt special, de supunere față de papă. Controlat de papă și de iezuiți, Sinodul de la Tyrol (1545-1563) fixează pentru patru secole (pînă la al II
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Companiei lui Isus sînt instruiți mai ales în domeniul teologiei și predicii. Ei poartă veșmîntul preoților seculari și acceptă o supunere totală față de superiorul lor, generalul ordinului, ales pe viață. Legămintelor monastice clasice, ei le adaugă un legămînt special, de supunere față de papă. Controlat de papă și de iezuiți, Sinodul de la Tyrol (1545-1563) fixează pentru patru secole (pînă la al II-lea Vatican) bazele ecleziologiei catolice: credința se bazează pe Scripturile interpretate de Biserică, faptele reprezintă un complement necesar al acestora
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
se căsătorește cu moștenitoarea Jagellonilor din Polonia, nobilimea suedeză îl bănuiește că vrea să unească pe capul fiului său, Sigismund, cele două coroane, a Suediei și a Poloniei, suținute de religia catolică. Refuzînd ceea ce i se pare o formă de supunere politică și religioasă, nobilimea suedeză îl detronează pe Sigismund în favoarea unchiului său, Carol (1604). Noul rege întreprinde o serie de campanii menite să stabilească autoritatea suedeză în detrimentul Poloniei și Danemarcei. Rege la șaisprezece ani, fiul său, Gustav-Adolf, devine apărătorul cauzei
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și politice pentru a nu se ocupa decît de evenimentele externe, își întoarce privirile de la legislatorii și magistrații săi pentru a-și dirija interesul și toate speranțele spre generali și miniștri. Cu toate acestea, războiul este cel care, prin obișnuința supunerii pasive și entuziasmul firesc față de șefii norocoși, face din soldații patriei soldații monarhului sau ai generalilor acestuia. În timpurile de tulburări și de dezbinări, șefii armatelor devin arbitrii destinului țării lor și fac să se încline balanța în favoarea partidului din
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
libertatea de a munci, abolirea drepturi lor feudale și a dreptului de primogenitură) și reafirmă caracterul inviolabil al proprietății, dar restabilește în viața socială principiile vechiului regim. Astfel, el dă șefului familiei autoritate deplină asupra femeii, "eternă minoră", care datorează "supunere soțului ei", și asupra copiilor pe care îi poate dezmoșteni parțial sau trimite la închisoare fără judecată, pe o durată de șase luni. Satisfăcută, burghezia trebuie să se pună în serviciul statului, furnizîndu-i ofițeri și funcționari. Pentru a-i forma
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
legiferează prin senatus-consultes sau prin decrete. Miniștrii nu sînt decît reprezentanți însărcinați cu aplicarea hotărîrilor împăratului, iar Napoleon îndepărtează treptat personalitățile importante (Chaptal, Talleyrand sau Fouché). Împăratul se transformă astfel într-un despot care înăbușă orice libertate. El cere o supunere absolută magistraților, care trec printr-o epurare severă, și prefecților însărcinați să rezolve toate problemele departamentului: comerț, finanțe, recrutarea militară, activitatea funcționarilor și a primarilor și, bineînțeles, supravegherea opiniei publice. În serviciul acestui despotism, Napoleon poate conta pe o poliție
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
favorurile care se revarsă asupra ei, influența garantată de controlul pe care aceasta îl are asupra învățămîntului primar, de reînființare a seminariilor și dezvoltarea congregațiilor, cu condiția ca ele să fie autorizate. Catehismul adoptat în 1806 conține printre îndatoririle creștinului supunerea față de împărat, achitarea impozitului și acceptarea recrutării. Aceeași dorință de a controla gîndirea îl face să dea o organizare iudaismului francez și să ia sub dominația sa francmasoneria. În ceea ce privește învățămîntul, Napoleon lasă pe mîna Bisericii învățămîntul primar, atît din motive
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ei. În 1811, revolta clocotește pretutindeni. Prăbușirea Europei napoleoniene Dominația napoleoniană este mai slabă decît pare. Bazată pe cucerire și forță militară, aceasta se lovește de patru factori esențiali care dovedesc fragilitatea sa: imposibilitatea de a reduce continentul la o supunere de durată prin forța armelor, forța mișcării spirituale pe care împăratul o subestimează, schimbarea conjuncturii economice și, în sfirșit, dinamismul ideii de națiune. Napoleon se poticnește mai întîi de caracterul pregnant al sentimentului religios, căruia nu i-a evaluat în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ncorona edificiul ?tiin?elor. H. Spencer a preconizat un mers irezistibil al societ??ilor umane de la simplu la complex, de la omogen la eterogen, deslu?ind mecanismele evolu?iei �n lupta pentru existen?? ?i �n selec?ia natural? care duc la supunerea ?i c�teodat? la eliminarea celor mai pu?în eficien?i de c?tre cei mai ap?i. Odat? cu instalarea societ??îi industrializate preconizate ?i de c?tre ace?ți autori au ap?rut ?i efecte nea?teptate pe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Disciplină se dezvolt?. Ț�nnies distinge voin?a �nr?d?cinat? �n natură organic? ?i instinctiv? ?i cea care implic? reflexia ?i spiritul de decizie, iar �n aceast? opozi?ie afl? sursă comunit??îi � caracterizate prin spirit de familie, prin supunerea fă?? de obiceiuri ?i datini, �ntr-un mediu aproape �n �ntregime rural ?i ritmat de activit??ile agricole ?i artizanale, ?i a societ??îi spa?iului urban care favorizeaz? dezvoltarea rela?iilor sociale reflectate, abstracte, măi pu?în spontane. Societatea rezult
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Durkheim �?i r?sp�ndise �nv???tură! Institutorii au �nv??at copiii s? respecte patria, s? justifice colaborarea claselor sociale, s? accepte comuniunea �n cultul drapelului ?i al democra?iei burgheze. Manualele ?i alte scrieri au difuzat o doctrin? a supunerii, a conformismului ?i a respectului social. Inteligen?ia german? se temea de dispari?ia fundamentelor culturale ?i sociale �n fă?a proceselor de ra?ionalizare care afectau organizarea comunitar?. Experien?a democrat? a decep?ionat-o fiindc? p?rea s? �nsemne
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
industriale moderne, pe care le calific? drept organice ?i pe care le opune societ??ilor (militare( de alt?dat?. �n mintea să, mecanismele evolu?iei �?i au originea �n lupta pentru existen?? ?i �n selec?ia natural? care duc la supunerea ?i c�teodat? la eliminarea celor mai pu?în eficien?i de c?tre cei mai ap?i. Aceast? evolu?ie fiind ireductibil?, ar fi inutil s? vrem �mpiedicarea edific?rîi societ??îi moderne pe care Spencer o vede egalitar
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n societate este ostilitatea reciproc? dintre grupurile sociale, asimilate �raselor�, �n sensul gobinean al termenului. Fiecare grup lupt? pentru propria existen?? ?i din aceast? lupt? rezult? m?rirea grupurilor printr-un obligatoriu proces de absorb?ie, de fuziune sau de supunere. Vocabularul folosit este revelator pentru perspectiva adoptat? de c?tre autor. �Lupta� pe care el o pune �n scen? nu este un joc cu sum? nul?. Din lupt? rezult? cu necesitate un �nving?tor ?i un �nvins, iar grupul victorios
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rilor sociologice era una filosofic?. Este vorba de Revue philosophique, fondat? de c?tre Th�odule Ribot �n 1876. �n acest caz �ns? trebuie s? avem �n vedere dependen?a sociologilor de filosofi, �n sensul c? ei trebuiau s? accepte supunerea fă?? de criteriile de judecat? ale filosofilor ?i chiar s? cad? la �nvoial? cu ei dac? voiau s? fie publică?i. Orice s-ar spune despre ecumenismul lui Ribot, faptul de a fi obligat s? treci drept altcineva pentru a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]