4,311 matches
-
pentru că ea, din pozi‑ ția politică pe care o avea, a ocrotit DNA-ul și a ocrotit ANI-ul. În acest moment UE a creat un mecanism care-ți taie fondurile europene din motive politice tocmai pentru a opri aceste tentații. Le-au tăiat deja fonduri în Bulgaria. Le-au tăiat la noi. Și i le-au tăiat lui Orbán, în Ungaria. Și lui Orbán i le-au tăiat fărĂ niciun motiv legat de performanța pe fonduri, le-au tăiat pur
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
faci promovarea democrației numai în plan pur acade‑ mic. Toți acești oameni au avut de-a face cu administra‑ ția și toți au fost tentați, mai devreme sau mai târziu, să-și vadă teoriile puse în practică. E o mare tentație. Larry Diamond, primul de care m-am apropiat cel mai mult, a acceptat, de exemplu, să se ducă în Irak, sub Paul Brenner, și să organizeze primele alegeri libere. A fost extraordinar de deziluzionat. Îți vine să plângi citind car
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
și credeți-mă, dragă prietene, al dvs. foarte sincer și foarte devotatș,ț Mircea Eliade XXXItc "XXXI" WIKANDER către ELIADEtc "WIKANDER către ELIADE" 4 martie 1954 Dragă prietene, Peccavimus: avem mare nevoie de iertarea dvs. Dar caracterul meu nu rezistă tentațiilor noului meu post - cu alte cuvinte, mă las distras de mii de lucruri mărunte pe care învățământul și administrația ți le impun automat dacă nu ai curajul și energia de a refuza tot ceea ce nu este strict necesar, precum și jumătate
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
a două tratate care au făcut epocă: cel de fenomenologie a religiei al lui Geo Widengren, Religionensvärld, Stockholm, 1945, și cel de morfologie și fenomenologie a religiei al lui Eliade, Traité d’histoire des religions, Payot, Paris, 1949. Foarte probabil, tentația dispersiei și nesiguranța propriei sale capacități de sinteză l-au determinat pe Wikander să abandonezeacest proiect. Despre istoria manualelor, vezi Michel Gardaz, „Les manuels d’histoire des religions en France au XIXe siècle”, RHR (1997). XXIItc "XXII" 1. Wikander nu
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
există o singură cale pentru accedere la mîntuire, rezultatul contează, nu meandrele realizării absolutului. După cum i-a spus Părintele Cleopa, pe care l-a cunoscut și vizitat la Sihăstria, există o ciudată ispită de dreapta ispita credinței, prin care avem tentația de a crede că prin ea le rezolvăm pe toate. De sîntem bolnavi, credem că doar prin rugăciune ne vindecăm și nu mai apelăm la leacurile tămăduitoare. O altă nefericire este convingerea că prin credință scăpăm de viforul ispitelor. Din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a epocii. O bună parte dintre artiștii români ai vremii se alătură noului val și devin repede îndrăgiți de cei tineri, alții încă mai așteaptă momentul oportun de schimbare a repertoriului, pe când Cristi, și nu foarte mulți ca el, rezistă tentației și decid să rămână pe calea lor, ducând la bun sfârșit epoca pe care o reprezentaseră. Pe scene apar nume noi, care abordează direct noul stil și încep să schimbe nu doar coloana sonoră a orașului, dar și moda timpurilor
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cu mine, acel timp al luptei, credinței, Îndoielilor, erorilor multiple, lașităților, dar și al unui curaj care nu rareori ne-a surprins pe noi Înșine, de parcă un Înger teribil și atent ne sufla la ureche, În ora ezitărilor și a tentațiilor demonice și atractive, reacția, gestul hotărîtor, adeseori sinucigaș! Dar... dar... dar...! Nu, nu Înșir aceste lucruri cu mânie; e „prea târziu” pentru mânie, În cazul meu este ora reflecției calme, reci - atât cât o permite inflamarea vocației mele specifice, romantice
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
se cer”, care „se vând bine”, care sunt recunoscute ca atare. Uneori le pervertim chiar pe ale noastre, originale, forma noastră penibilă de trișerie și de prostituare, deoarece frica de social și de societate ne-a intrat În oase sau tentațiile aceleiași societăți ni se par irezistibile: laudele totale și fără măsură, banii, grația femeilor frumoase și amabilitatea oamenilor puternici. Și astfel ne trădăm nu numai arta, dar și tinerețea; cea În care suntem cu toții puțin nebuni, când suntem curați, curajoși
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de valoare. Să fie oare tirania mai generoasă cu talentele ce se nasc, in statu nascendi, cu tinerii debutanți În artele majore, precum romanul sau filosofia?! A, nu, bineînțeles că nu, și cu toții am urât-o tocmai pentru că Înăbușea orice tentație de individualizare, de exprimare majoră Într-un domeniu sau altul al vieții spiritului. Dar... e vorba, În esență, despre „blestemata” problemă a adaptării! Nu cumva, unii dintre noi tot Înverșunându-ne contra tiraniei și a brutalului ei bun-plac, ne-am
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și putere de creație. Sau... poate că nu libertatea face atâtea ravagii În câmpul unor talente ce se află la Începutul carierei - precum e cazul lui G.L. și al Încă câtorva amici sau foști amici ai subsemnatului! -, ci, mai știi, tentațiile pe care le aduce cu sine: lucrativitatea, adică Banul, care a irupt brutal printre valorile noastre, influența politică exprimată direct, prin jurnalistică și mass-media, sau acel vis, poate, al oricărui tânăr talentat și ambițios de a fi nu numai autor
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a fi nu numai autor, dar și „actor” al vieții publice, de a fi recunoscut pe stradă, ca Birlic, sau de a putea da un telefon În direct cutărui sau cutărui ministru sau deținător de funcții publice..?! Da, recunosc, aceste tentații sunt reale, dar vocație - În sensul grav, profund al acestei noțiuni, nu Înseamnă tocmai de a lupta și de a Învinge aceste tentații și altele cu care e dintotdeauna semănată o carieră de excepție?! Sau... tirania, tirania ideologică, politică, pe
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
da un telefon În direct cutărui sau cutărui ministru sau deținător de funcții publice..?! Da, recunosc, aceste tentații sunt reale, dar vocație - În sensul grav, profund al acestei noțiuni, nu Înseamnă tocmai de a lupta și de a Învinge aceste tentații și altele cu care e dintotdeauna semănată o carieră de excepție?! Sau... tirania, tirania ideologică, politică, pe care am trăit-o și În care, de bine-de rău, ne-am format vreo jumătate de secol, polarizând cu atâta ferocitate privilegiile Într-
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ne-am format vreo jumătate de secol, polarizând cu atâta ferocitate privilegiile Într-un singur „loc” și reprezentând atât de primitiv, de tenace, formele negative, antiumane ale societății și ale omului, ne apără tocmai prin aceasta și acestea de orice „tentație” de complicitate à fond, de colaborare profundă și totală cu forțele ei ce se opun radical pornirilor noastre curate, oneste; ca și tradiției, În care am fost crescuți, În care am crezut? Pentru acest grav motiv și „paradox” mi-am
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
atâtea suferințe În timpul vieții. Cităm Însă această maximă extrem de radicală deoarece, dincolo de „eroarea” ei, ea conține un adevăr adânc, atât este de adevărat că spiritele mari, profetice, cum a fost filosoful neamț, au dreptate chiar atunci când „se Înșală”! Am avut tentații, aplecări și chiar „accese” individualiste din pubertate. Nu susțin că ele reprezintă „adevărul” și nici că eu am dreptate În a „le” susține până azi, În senectute. Am citat mai sus emoția, bucuria unică pe care am simțit-o pe la
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
stăpân pe actele și reacțiile mele. Și-apoi, tinerețea! Pubertatea, adolescența și lunga, sâcâitoarea mea post-adolescență, timp În care era cât p-aci să cad În acea orbire sau acele orbiri umane ce capătă diferite nume precum alcoolism, nihilism sau tentația auto-suprimării, ca o pedeapsă adresată adulților, societății sau chiar unei Închipuite dumnezeiri! Sigur, toate aceste „rătăciri” și chinuri erau pe jumătate sau pe sfert inventate, dar cele din pubertate - când am fost exclus din toate școlile fără să fi spart
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
să găsesc cel mai mic punct de sprijin unei atât de binefăcătoare adeseori, de senzuale, de „necesare” auto-compătimiri, viciu atrăgător, extrem frecventat de atâția oameni cuminți și puternici, refugiu blând și unic al unor ceasuri grele, absurde, brutale, confuze, până la tentația disperării și uneori chiar dincolo de ea! Nu, cum zice nu știu care șlagăr, nu „aș mai vrea să fiu o dată tânăr, cu mintea mea de-acum!”. De altfel, vechii zei ai Greciei Îi pedepsesc nu o dată, În fastuoasele și unicele lor mituri
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
unui așa-zis Sens al vieții, dar niciodată, niciodată În timpul trecutei noastre rătăciri existențiale și nici acum, deși am zâmbit nu rareori la pretențiile unora care pretindeau a-l defini, niciodată nu ne-am putut „dezbăra” de „ispita Sa”, de tentația de a-L imagina și căuta, niciodată nu am renunțat - nici noi și nici atâția alții, sute, mii, poate milioane, În fel și chip! -, nu am putut renunța la „ideea” că „el” ar fi, că există cu adevărat un sens
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
act nu exiști, sau exiști Într-o formă diminuată ori marginală, fără să fii recunoscut ca atare. De aceea comunitățile țin atât de mult la miturile lor fondatoare, pe care le memorează și le actualizează fără Încetare. De aici decurge tentația ideologizării și politizării momentelor dintâi. Nimic nu este mai prezent decât Începutul! Dar care Început? Ne aflăm În fața unei alegeri, nu a unui dat obiectiv. Fiecare epocă Își construiește și reconstruiește istoria, scoțând În relief momente-cheie și formulând interpretări În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
să perpetueze (imperfect!) modelul roman: cazul Bizanțului, al Imperiului Romano-German, și chiar al Moscovei, care Își Începe politica imperială socotindu-se „a treia Romă“ (cu alte cuvinte, moștenitoare a imperiului universal). Cum ar fi putut românii să reziste unei asemenea tentații? Miturile fondatoare sunt o categorie universală, dar intensitatea lor, gradul de actualizare se explică prin stările prezente. Dacă pentru români genul acesta de mitologie este esențial, faptul se datorează, În bună măsură, unor complexe și frustrări. Cele două țări române
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de cap pentru români. Cât timp au scris cu cirilice, lucrurile erau simple: fiecărui sunet Îi corespundea un semn, ca și astăzi În scrierea rusă: o ortografie 100% fonetică. Apoi, odată adoptat alfabetul latin, variantele s-au Înmulțit, oscilând Între tentația etimologismului și scrierea fonetică (aceasta din urmă cu unele excepții, caracterele latine acoperind mai puțin fidel gama completă a sunetelor limbii române decât cele cirilice). Până la urmă, fonetismul a avut câștig de cauză; ce rost avea să se scrie etimologic
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și mai consideră și astăzi) că adaptările formale țin loc de o acțiune În profunzime. Avertismentul lui Maiorescu rămâne În bună măsură actual, mai ales după ce, eliminați de comunism din circuitul european, românii revin astăzi la modelul occidental, cu aceeași tentație de adaptare formală. Domnia lui Carol I: 48 de ani de stabilitate Eliminându-l pe Cuza, oamenii politici români erau hotărâți să pună În aplicare soluția „principelui străin“ pe care o solicitaseră — fără succes — Europei În 1857. Ei doreau o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
să mai spunem că aceasta nu este o stângă modernă — afirmație valabilă pentru P.D.S.R., cu siguranță până În 1996, dar În bună parte și după aceea, și În și mai mare măsură pentru Partidul România Mare. Este o stângă alimentată de tentații autoritare și naționaliste. Mulți români deplâng disoluția autorității. Cam multă anarhie În societatea românească, este drept. Românii n-au excelat niciodată În materie de rigoare și disciplină. Sunt mai pricepuți să improvizeze și să aranjeze lucrurile din mers. Tranziția nesigură
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Înșiși partid popular, trecând la dreapta spectrului politic, cu nonșalanța românească caracteristică (după ce se desprinseseră din marele partid al lui Iliescu, urmașul neoficial al partidului comunist, și trecuseră apoi printr-o fază social democrată. Stânga fiind aproape monopolizată de P.S.D., tentația multora este de a trece la dreapta, și În special pe culoarul popular, devenit liber prin cvasidispariția național-țărăniștilor; se pare că democrații Îi vor moșteni, după ce, ani de zile, Îi combătuseră cu Înverșunare, dinspre stânga). Oricum, la numai câteva luni
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
la Cluj, iar Funar a pierdut alegerile. Întrebați care sunt instituțiile statului pe care le apreciază cel mai mult, românii răspund invariabil: Biserica (procente Între 80 și 90%) și Armata (Între 70 și 80%). Este o ilustrare remarcabilă a amintitelor tentații de autoritate și coeziune națională. Nu acestea sunt instituțiile cele mai caracteristice ale democrației! Interesant și faptul că Biserica — Biserica ortodoxă, se Înțelege — este considerată „instituție a statului“. O ideologie religioasă destul de vag definită a ocupat locul lăsat liber prin
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
granițele strâmte și metodele rigide ale unei profesiuni nu i se potriveau. Deși a descoperit și publicat nenumărate documente și a adus argumente demne de luat În seamă În probleme controversate ale lingvisticii și istoriei românești, el nu a rezistat tentației de a merge mult mai departe, cu mult dincolo de granița pe care profesionistul nu Îndrăznește să o treacă. Îi plăcea să se compare cu Cuvier, celebrul paleontolog care și-a uimit contemporanii reconstituind dintr-un singur dinte corpul Întreg al
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]