5,751 matches
-
și cu succesul său prin Revoluția din Octombrie, apoi cu extinderea sa mondială, comunismul secolului XX este strâns asociat cu utilizarea terorii ca practică sistematică a violenței pentru cucerirea puterii, menținerea ei și punerea în aplicare a proiectului comunist. Această teroare a generat în toate societățile comuniste un sentiment de teamă intensă și interiorizată. Până în 1914, concepția despre violență a lui Lenin* se inspiră din patru surse: Marx*, în Manifest - „Comuniștii declară deschis că nu-și pot atinge obiectivele decât distrugând
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
concepția și să justifice prin „războiul” împotriva capitaliștilor generalizarea violenței revoluționare; transpunând această violență militară pe terenul politicii, Lenin va considera curând orice oponent față de voința sa drept un „dușman” sortit supunerii sau eliminării. De la Revoluția din Februarie 1917 la „Teroarea roșie” Dacă Revoluția din Februarie 1917 este relativ puțin sângeroasă, ținând seama de amploarea evenimentului, răscoala agrară care explodează începând din vara lui 1917 provoacă o teroare punctuală și spontană a mulțimilor, care antrenează mai multe victime (asasinarea proprietarilor de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
drept un „dușman” sortit supunerii sau eliminării. De la Revoluția din Februarie 1917 la „Teroarea roșie” Dacă Revoluția din Februarie 1917 este relativ puțin sângeroasă, ținând seama de amploarea evenimentului, răscoala agrară care explodează începând din vara lui 1917 provoacă o teroare punctuală și spontană a mulțimilor, care antrenează mai multe victime (asasinarea proprietarilor de pământ, a administratorilor etc.). Odată cu Revoluția din Octombrie*, teroarea este încurajată prin lozincile lui Lenin, care incită la jefuirea „celor bogați” și la dezordine generală, și prin
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
puțin sângeroasă, ținând seama de amploarea evenimentului, răscoala agrară care explodează începând din vara lui 1917 provoacă o teroare punctuală și spontană a mulțimilor, care antrenează mai multe victime (asasinarea proprietarilor de pământ, a administratorilor etc.). Odată cu Revoluția din Octombrie*, teroarea este încurajată prin lozincile lui Lenin, care incită la jefuirea „celor bogați” și la dezordine generală, și prin disoluția tuturor forțelor de ordine, ceea ce deschide cale liberă acțiunii răufăcătorilor și lumpenproletariatului. Foarte curând, puterea bolșevică cauționează sau ordonă asasinate: la
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
20 ianuarie 1918, asasinarea, pe patul de spital, a doi miniștri din guvernul Revoluției din Februarie. începând din 20 decembrie 1917, odată cu crearea poliției sale politice*, CEKA, Lenin are mijloacele de a instaura dictatura Partidului Bolșevic, sprijinindu-se pe o teroare sistematică, exercitată împotriva „dușmanilor” săi. Mai întâi e vorba de dușmanii lui politici: „albii” - toți partizanii țarului - și liberalii (KD), apoi anarhiștii* și, în fine, socialiștii revoluționari și menșevicii. Urmează apoi clasele sociale inamice: aristocrați, burghezi, ofițeri, chiaburi - țărani care
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Kronstadt*). și, în sfârșit, națiunile recalcitrante față de sovietizare*: Finlanda, Ucraina, apoi popoarele din Caucaz, în special Georgia. Metodele care se aplică sunt diverse: împușcări în masă, luare și împușcare de ostatici, masacrarea familiei imperiale începând cu 17 iulie 1918, decretarea „terorii roșii” la 5 septembrie 1918, crearea de lagăre de concentrare la 4 septembrie 1918, utilizarea foamei ca armă în orașe (cartele de raționalizare), deportări* în masă, folosirea foametei* împotriva țărănimii etc. Lenin dă personal ordinele, cum se întâmplă în telegrama
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de concentrare la 4 septembrie 1918, utilizarea foamei ca armă în orașe (cartele de raționalizare), deportări* în masă, folosirea foametei* împotriva țărănimii etc. Lenin dă personal ordinele, cum se întâmplă în telegrama din 9 august 1918: „[...] introducerea de îndată a terorii de masă, împușcarea sau deportarea sutelor de prostituate care le dau de băut soldaților, a tuturor ex-ofițerilor etc. [...] deportarea masivă a menșevicilor și a altor alemente suspecte”. Sau în cea din 10 august: „Răscularea chiaburimii trebuie zdrobită fără milă. Găsiți
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
prostituate care le dau de băut soldaților, a tuturor ex-ofițerilor etc. [...] deportarea masivă a menșevicilor și a altor alemente suspecte”. Sau în cea din 10 august: „Răscularea chiaburimii trebuie zdrobită fără milă. Găsiți oameni mai duri.” Din primăvara lui 1918, teroarea constă în utilizarea a diverse mijloace de presiune - fizică, psihologică sau economică - asupra unei persoane sau grup de persoane, în scopul de a îi/le obține ascultarea, chiar supunerea și, în caz de rezistență, de a aplica o formă de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
psihologică sau economică - asupra unei persoane sau grup de persoane, în scopul de a îi/le obține ascultarea, chiar supunerea și, în caz de rezistență, de a aplica o formă de reprimare ce putea ajunge până la eliminare. Resortul principal al terorii este teama, care, în manifestările ei extreme, îmbracă, la persoana vizată, forma angoasei sau chiar a panicii. în primul său an de putere, Partidul Bolșevic este răspunzător de moartea a cel puțin 15 000 de persoane, în timp ce, din 1825 în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
15 000 de persoane, în timp ce, din 1825 în 1917, puterea țaristă pronunțase 6 321 de condamnări la moarte din motive politice. Războiul civil*, din 1918 în 1922, prilejuiește o dezlănțuire a violenței și generalizează în rândul bolșevicilor o practică a terorii care va deveni cultură de guvernare. Astfel, la 17 mai 1922, Lenin dă instrucțiuni pentru redactarea unui nou Cod Penal: „Trebuie înscris în mod explicit principiul, just din punct de vedere politic - și nu doar în termeni strict juridici -, care
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de guvernare. Astfel, la 17 mai 1922, Lenin dă instrucțiuni pentru redactarea unui nou Cod Penal: „Trebuie înscris în mod explicit principiul, just din punct de vedere politic - și nu doar în termeni strict juridici -, care motivează esența și justificarea terorii, necesitatea ei, limitele ei. Tribunalul nu trebuie să suprime teroarea - a pretinde așa ceva ar înseamna să mintă sau să se mintă -, ci să o fundamenteze, să o legalizeze în principiile ei, clar, fără a trișa sau farda realitatea”. Blindat cu
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pentru redactarea unui nou Cod Penal: „Trebuie înscris în mod explicit principiul, just din punct de vedere politic - și nu doar în termeni strict juridici -, care motivează esența și justificarea terorii, necesitatea ei, limitele ei. Tribunalul nu trebuie să suprime teroarea - a pretinde așa ceva ar înseamna să mintă sau să se mintă -, ci să o fundamenteze, să o legalizeze în principiile ei, clar, fără a trișa sau farda realitatea”. Blindat cu acest Cod Penal, Lenin inaugurează o altă formă de teroare
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
teroarea - a pretinde așa ceva ar înseamna să mintă sau să se mintă -, ci să o fundamenteze, să o legalizeze în principiile ei, clar, fără a trișa sau farda realitatea”. Blindat cu acest Cod Penal, Lenin inaugurează o altă formă de teroare: procesul* trucat și montat cu mare fast - cel al socialiștilor revoluționari, din vara lui 1922 -, care va fi prototipul Marilor Procese de la Moscova, sub Stalin*. în ultimul său an de luciditate, deloc încântat de exilul* voluntar a sute de mii
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
an de luciditate, deloc încântat de exilul* voluntar a sute de mii de ruși, fugiți de sărăcie și represiune, Lenin impune expulzările, silind la exil forțat (surghiun), în septembrie 1922, 160 de membri dintre cei mai cunoscuți ai intelighenției ruse. Teroarea sub Stalin Ca unul ce fusese printre principalii locotenenți ai lui Lenin, între 1917 și 1922, Stalin readuce teroarea la ordinea zilei începând din 1929 și o aplică la o scară nemaiîntâlnită. Dat fiind că decizia comună de eradicare a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Lenin impune expulzările, silind la exil forțat (surghiun), în septembrie 1922, 160 de membri dintre cei mai cunoscuți ai intelighenției ruse. Teroarea sub Stalin Ca unul ce fusese printre principalii locotenenți ai lui Lenin, între 1917 și 1922, Stalin readuce teroarea la ordinea zilei începând din 1929 și o aplică la o scară nemaiîntâlnită. Dat fiind că decizia comună de eradicare a religiei* și a colectivizării* provocase reacții intense ale țărănimii, el instaurează în 1929-1933 o teroare de masă: împușcarea a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și 1922, Stalin readuce teroarea la ordinea zilei începând din 1929 și o aplică la o scară nemaiîntâlnită. Dat fiind că decizia comună de eradicare a religiei* și a colectivizării* provocase reacții intense ale țărănimii, el instaurează în 1929-1933 o teroare de masă: împușcarea a zeci de mii de oameni, crearea sistemului concentraționar* al Gulagului*, deportări în masă, foame organizată. începând din decembrie 1934, o extinde la PCUS* și la birocrație*: delațiune generalizată, epurări masive, cu expulzări din partid, procese contrafăcute
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
masă: împușcarea a zeci de mii de oameni, crearea sistemului concentraționar* al Gulagului*, deportări în masă, foame organizată. începând din decembrie 1934, o extinde la PCUS* și la birocrație*: delațiune generalizată, epurări masive, cu expulzări din partid, procese contrafăcute, Marea Teroare* în 1937-1938. Stalin „teoretizează” teroarea, afirmând că lupta de clasă se intensifică în decursul construirii comunismului. El practică aceleași metode în timpul și după război. Marile valuri de teroare din anii 1930-1940 vizează mai multe obiective: asigurarea puterii absolute a șefului
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mii de oameni, crearea sistemului concentraționar* al Gulagului*, deportări în masă, foame organizată. începând din decembrie 1934, o extinde la PCUS* și la birocrație*: delațiune generalizată, epurări masive, cu expulzări din partid, procese contrafăcute, Marea Teroare* în 1937-1938. Stalin „teoretizează” teroarea, afirmând că lupta de clasă se intensifică în decursul construirii comunismului. El practică aceleași metode în timpul și după război. Marile valuri de teroare din anii 1930-1940 vizează mai multe obiective: asigurarea puterii absolute a șefului asupra PCUS și asupra birocrației
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
birocrație*: delațiune generalizată, epurări masive, cu expulzări din partid, procese contrafăcute, Marea Teroare* în 1937-1938. Stalin „teoretizează” teroarea, afirmând că lupta de clasă se intensifică în decursul construirii comunismului. El practică aceleași metode în timpul și după război. Marile valuri de teroare din anii 1930-1940 vizează mai multe obiective: asigurarea puterii absolute a șefului asupra PCUS și asupra birocrației, pentru a dispune de un instrument perfect disciplinat; asigurarea puterii absolute a partidului asupra populației, pentru a-i impune acesteia politica definită de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
prizonieri de război, deținuți puși la muncă silnică de către germani -, considerată contaminată prin contactul cu prosperitatea capitalistă; neutralizarea unor eventuali succesori prea grăbiți; extinderea sistemului, la scară cât mai largă, în afara URSS. Sub Lenin, dar și mai mult sub Stalin, teroarea este considerată un mijloc rațional și obișnuit de guvernare. Exportarea modelului Practica terorii este preluată, de la începutul anilor 1930, de comuniștii chinezi, în zonele aflate sub controlul lor și, în mod deosebit, de Mao Tzedun*, începând din 1938, la baza
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
contactul cu prosperitatea capitalistă; neutralizarea unor eventuali succesori prea grăbiți; extinderea sistemului, la scară cât mai largă, în afara URSS. Sub Lenin, dar și mai mult sub Stalin, teroarea este considerată un mijloc rațional și obișnuit de guvernare. Exportarea modelului Practica terorii este preluată, de la începutul anilor 1930, de comuniștii chinezi, în zonele aflate sub controlul lor și, în mod deosebit, de Mao Tzedun*, începând din 1938, la baza sa de la Ya’an. Teroarea este aplicată mai mult sau mai puțin rapid
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
rațional și obișnuit de guvernare. Exportarea modelului Practica terorii este preluată, de la începutul anilor 1930, de comuniștii chinezi, în zonele aflate sub controlul lor și, în mod deosebit, de Mao Tzedun*, începând din 1938, la baza sa de la Ya’an. Teroarea este aplicată mai mult sau mai puțin rapid și cu mai mare sau mică intensitate în democrațiile populare*, începând din 1944-1945, fie că e vorba de un război civil - în Iugoslavia și Albania -, fie de ocupația Armatei Roșii* - în RDG
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de un război civil - în Iugoslavia și Albania -, fie de ocupația Armatei Roșii* - în RDG, Polonia, Bulgaria, România și Ungaria -, apoi odată cu crearea polițiilor politice „autohtone”, aflate sub control sovietic, și cu organizarea de procese trucate. împinsă la extrem, logica terorii poate ajunge la fenomene stupefiante. Astfel, în închisoarea românească de la Pitești, între 1949 și 1952, este experimentată o inginerie psihologică menită să distrugă, printr-o tortură fizică și psihică intensă, personalitatea studenților naționaliști și creștini, în scopul transformării lor, printr-
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
noi”*, apți să devină cadre comuniste. Sub khmerii roșii*, în închisoarea de la Tuol Sleng, peste 15 000 de deținuți, de multe ori membri de partid - inclusiv copii de cincisprezece ani - sunt torturați până când „mărturisesc” crime imaginare, apoi asasinați; în Cambodgia, teroarea atinge o asemenea intensitate, încât dezintegrează societatea și suscită un asemenea stres, încât numeroase victime sunt resemnate în privința morții. în sfârșit, teroarea, exercitată atât împotriva autorităților în exercițiu, cât și împotriva populației, este practicată de numeroase grupări comuniste ce duc
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
membri de partid - inclusiv copii de cincisprezece ani - sunt torturați până când „mărturisesc” crime imaginare, apoi asasinați; în Cambodgia, teroarea atinge o asemenea intensitate, încât dezintegrează societatea și suscită un asemenea stres, încât numeroase victime sunt resemnate în privința morții. în sfârșit, teroarea, exercitată atât împotriva autorităților în exercițiu, cât și împotriva populației, este practicată de numeroase grupări comuniste ce duc lupte armate* în Asia*, în America Latină* sau în Africa*. Condiții de eficiență a terorii Pentru a oferi eficacitate maximă, teroarea trebuie să
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]