3,873 matches
-
un nou corp al Armatei Române. Concluzia anunțată cu amărăciune de Silviu Brucan și la care subscriem și noi este aceea că și astăzi situația a rămas neschimbată. "Procuratura militară n-a investigat în mod serios nici cine au fost teroriștii, nici cum și cine i-a eliberat..."168. Exemplul șefului Procuraturii Militare, Mugurel Florescu, (amintit de Silviu Brucan) este mai mult decât sugestiv. Aceasta a devenit în numai câteva luni din maior, general, egalându-l în performanță chiar și pe
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
căreia serviciile secrete din Franța se relaxează și nu-i mai țin sub observație. Este exact situația care s-a întâmplat cu frații Kouachi și cu Amedy Coulibaly în ianuarie 2015 în Franța. Cei trei ,,figurau pe lista neagră a teroriștilor în Statele Unite, dar aveau libertate de mișcare în Franța"196. O altă mare problemă a Franței contemporane este cea a fundamentalismului imamilor sunniți. Există în Franța contemporană ,,aproximativ 2400 de moschei și alte 350 sunt în construcție"197. Interesant este
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Într-o excelentă carte despre Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor (insuficient analizată în revistele de cultură românești), Sandu Frunză propune drept cheie de înțelegere a atentatelor de la redacția revistei ,,Charlie Hebdo" libertatea pe care și-au luat-o teroriștii de a suprima libertatea (și viața) celorlați. Cu privire la acest fapt, orice om normal și cu o minimă judecată este de acord că avem de-a face cu o macabră și patologică folosire a libertății. Ea a dus la crimă și
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Iași, 2001, p. 24 Stoian, llie, Decembrie '89. Arta diversiunii, Editura Colaj, București, 1993. Teampău, Gelu, Mit și bandă desenată, Editura Institutul European, Iași, 2012. Ungheanu, Mihai, Un război civil regizat?, Editura Romcarlexim, București, 1997. Vasile, Constantin, Noi am fost teroriștii?!, Editura Sibguard S.R.L, Sibiu, 1995. Site www.contributors.ro Manolescu, Anca, ,,Libertatea de exprimare atrasă în logica violenței?", (site accesat în 21 februarie 2015). Neamțu, Mihai, ,,Parisul terorii: alienare multiculturală, eșec republican sau Jihad islamo-fascist?" (site accesat în 8
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Pro, București, 1996. 135 Ibidem, p. 168. 136 Ibidem. 137 Ibidem, pp. 168-169. 138 Mihai Ungheanu, op. cit., p. 12. 139 Viorel Roman, Imperiul, evreii și românii, Editura Helicon, Timișoara, 1994, p. 152. 140 Ibidem. 141 Constantin Vasile, Noi am fost teroriștii?!, Editura Sibguard S.R.L, Sibiu, 1995. 142 Ibidem, p. 268. 143 Ibidem. 144 Ibidem. 145 Emil Hurezeanu, Cutia neagră. Istoria prezentă a României in 1001 de minute la microfonul Europei Libere, Editura Albatros, București, 1997. 146 Ibidem, p. 346. 147
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
am cum să nu observ condiționările sociale și etnice ale crimei religioase. Sunt de acord până la un punct cu Sandu Frunză că nu ,,calitatea de imigranți sau cea de aparținători ai unei comunități devaforizate din Franța este definitorie pentru identitatea teroriștilor islamici francezi, ci calitatea lor de membri ai unei comunități de tip jihadist, constituită prin însăși adeziunea la practici ale violenței motivată religios" Sandu Frunză, Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor, editia a II-a revăzută și adăugită, f.
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
noi la sate. Când Însă scriitorul se lasă furat de exploatarea spectaculosului, de stil, când se depărtează de realitate, el greșește. (Ă). Astfel ni se pare greșită Încheierea nuvelei Vânătoare de lupi. Acțiunea se termină «În apogeu», abrupt, cu uciderea teroriștilor, pe când just ar fi fost ca ei să fie aduși În fața justiției populare, așa cum de fapt s-a Întâmplat În realitate (procesul de la Timișoara) sau măcar să se dea o perspectivă a faptelor ce vor urma. Acțiunea chiaburilor nu este acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
trecut printr-un proces de radicalizare și a dezvoltat gradual un sens mesianic al misiunii sale, izolându-se în raport cu dialogul inter-social și realitățile empirice. Membrii intelighenției au transformt ideile în arme, amputând funcțiile lor critice și auto-reflexive; majoritatea au devenit teroriști, optând pentru o terapie de șoc pentru a soluționa imediat și radical înapoierea socială și politică a Rusiei. Chiar și Marx s-a plâns, în ultimii ani ai vieții sale, că lucrarea sa Capitalul era greșit interpretată de către social-democrații ruși
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
la mitingurile și protestele sindicatelor și organizațiilor neguvernamentale. În urma integrării României în Uniunea Europeană și aderării la NATO, România devine locul de desfășurare a multor conferințe, simpozioane și întruniri internaționale care atrag mulți protestatari din întreaga lume și, de asemenea, potențiali teroriști, sarcina desfășurării în bune condiții a acestor evenimente devenind foarte dificilă. De asemenea, România a devenit o poartă de intrare în Uniunea Europeană, fiind a doua frontieră terestră ca mărime a Uniunii Europene. Din această perspectivă, obiectivul principal al României de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202574_a_203903]
-
terorism, diversiune, sabotaj etc., pentru a stabili legăturile lor din afară care ar putea eventual trece la acțiuni de acest fel. Se vor lua măsuri de a nu se permite plecarea la București a acelor persoane care sunt suspecte ca: teroriști, etc. În preajma zilei de 1 Mai a.c., toți lucrătorii ce duc muncă informativă își vor fixa un grafic până în ziua de 22 Aprilie a.c., pentru a se întâlni cât mai des cu informatorii, astfel: în primele zile se vor întâlni
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
organizații burghezo-moșierești, legionaro-fasciste, naționalist-iredentiste, ofițeri deblocați, foști moșieri, industriași și chiaburi, incitați de cercurile reacționare din străinătate și din ură nesăbuită față de mersul înainte al țării, au pus mâna pe arme și s-au constituit în bande de asasini și teroriști. Din munții în care își căutau adăpost, aceste bande au început să terorizeze populația din unele sate izolate, să asasineze activiști de partid și de stat, să prade avutul obștesc și bunurile cetățenești. Atât constituirea, cât și acțiunile unora dintre
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
1948-1952 în Munții Apuseni, Munții Parângului și Munții Făgăraș - au avut sprijinul direct al anumitor servicii de spionaj și cercuri reacționare din străinătate. Materialele existente în arhivele Ministerul de Interne, precum și alte documente dovedesc că scopul urmărit de bandele de teroriști și asasini era acela al răsturnării prin forța armelor a regimului democrat popular. Astfel, în actul de acuzare cu privire la trimiterea în judecată a membrilor unei bande teroriste subversive ce acționase în Munții Severinului se menționa, printre altele, că „...acuzații au
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
pentru regimul politic. Dup? c�teva s? pt? m�ni, Tribunalul Militar (selectat cu grij?) l? a condamnat pe Codreanu la zece ani sub acuză? ia (atunci c�nd se referea la Codreanu, Iorga �i spunea pur ? i simplu �Zelinschi� sau �teroristul Zelinschi�) de a fi avut leg? turi cu organiza? îi str? ine (adic? naziste). Tribunalul Militar nu a prezentat nici o dovad? �n acest sens. Iorga �ncheia declar�nd c? legionarul Codreanu nu era �deloc un nou Hristos�, deoarece �teroristul Zelinschi� era r
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
simplu �Zelinschi� sau �teroristul Zelinschi�) de a fi avut leg? turi cu organiza? îi str? ine (adic? naziste). Tribunalul Militar nu a prezentat nici o dovad? �n acest sens. Iorga �ncheia declar�nd c? legionarul Codreanu nu era �deloc un nou Hristos�, deoarece �teroristul Zelinschi� era r? spunz? tor de trei asasinate: a lui Manciu, a lui Ducă ? i a lui Stelescu. Exist? mul? i rom�ni care nu s�nt de acord cu Iorga. Care conchidea din nou: �Trebuie uneori s? te bucuri de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
el ucide și distruge, acestea făcând parte din programul său de acțiune. Terorismul, arăta expertul german Friederich Hacker, este utilizarea metodelor de teroare de către cei care cred că actele de terorism sunt singura metodă pentru a fi băgați în seamă. Teroriștii vor cu orice preț ca opinia publică să știe de existența lor, să-i remarce și să găsească interesante acțiunile lor, să-i fie teamă de acestea. Ele sunt destinate să dovedească că autorii lor sunt gata și capabili oricând
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
un zel profesional deosebit de eficace. Nimic, de fapt, nu inspiră atâta senzație ca acțiunile teroriste. Evenimentele senzaționale reclamă monopolul total al atenției, toate celelalte dispărînd temporar din conștiintă. Un studiu elaborat de Rand Corporation din SUA în 1974 susținea că teroriștii urmăresc să fie priviți de cât mai multă lume, să fie ascultați; ei nu doresc moartea nimănui. Terorismul este publicitate, teatru și poate fi considerat ca urmărind dezordinea pe scară largă, demoralizarea societății și răsturnarea ordinii sociale 3. Prin întinderea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Terorismul a devenit un element al realităților internaționale 5. Violența teroristă și exploatarea efectelor sale sunt rațiunea existenței unor indivizi, ea este o armă deosebit de redutabilă și de temut în mâinile acestora. Ar fi însă greșit să credem că toți teroriștii sunt niște psihopați. Mulți dintre aceștia sunt motivați de un puternic idealism fondat pe convingeri politice sau religioase și din aceasta cauză sunt gata să meargă pană la sacrificiul propriei vieți. Cauzele și motivația existenței terorismului de astăzi, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
instrumentul de acțiune al unor indivizi, grupări, lideri posedați de o ură fanatică, obsedați de o puternică dorință de răzbunare, însetați de putere și de dominație. Din ceea ce se cunoaște în prezent, gruparea teroristă Al-Qaida corespunde întru totul acestei tipologii. Teroriștii caută să atragă atenția lumii asupra existenței lor, încearcă să acrediteze impresia (falsă) a unei forțe capabile să se opună în mod eficace guvernelor și autorităților statale. Terorismul recurge întotdeauna la crime monstruoase, tocmai pentru a induce o cât mai
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
este opțiunea sa constant violentă pentru a atinge un scop. Chiar și atunci când astfel de acte apar sub o anumită motivație, ele traduc o voință de constrângere brutală, lovind orbește, în afara obiectivului urmărit, efectele lor fiind neînțelese și fără sens. Teroriștii sunt puțini ca număr, dar ei sunt în mod special pregătiți să folosească și să exploateze cu dibăcie punctele nevralgice ale societății, ei au avantajul inițiativei și al anonimatului. Ceea ce pare surprinzător în lumea de astăzi, atât de bine dotată
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
unui scop moralitatea și celelalte valori umane". Ceea ce caracterizează, totodată, terorismul este faptul că acesta nu se conduce după nici o regulă, el ignoră și încalcă în mod deliberat toate reglementările, inclusiv cele referitoare la conflictele armate. Limbajul comun al tuturor teroriștilor este violența. Terorismul este amoral, impredictibil și arbitrar în ceea ce privește mijloacele folosite, el este nediscriminatoriu în privința alegerii victimelor sale deoarece absența discriminării facilitează răspândirea fricii pentru ca astfel nimeni să nu se poată simți în siguranță. Potențialele sale victime sunt practic în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și arbitrar în ceea ce privește mijloacele folosite, el este nediscriminatoriu în privința alegerii victimelor sale deoarece absența discriminării facilitează răspândirea fricii pentru ca astfel nimeni să nu se poată simți în siguranță. Potențialele sale victime sunt practic în imposibilitatea de a se salva, deoarece teroriștii nu se impiedică de considerente morale, ei au un cod propriu de norme si valori. In una din observațiile sale cu privire la terorism, filosoful francez Raymond Aron arăta că "o acțiune este calificată drept terorism când efectele sale psihologice sunt disproporționate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
morale, ei au un cod propriu de norme si valori. In una din observațiile sale cu privire la terorism, filosoful francez Raymond Aron arăta că "o acțiune este calificată drept terorism când efectele sale psihologice sunt disproporționate în raport cu rezultatele fizice realizate"6. Teroristul decide singur, execută singur, afirma A. Malraux 7. Terorismul politic, sublinia Paul Wilkinson, se deosebește de alte forme de violență, intimidare și constrângere, îndeosebi prin metodele sale de distrugere bazate pe o mare cruzime. Ideologii terorismului consideră că moartea și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
naționaliste, separatiste, precum și de organizații și grupări ce pretind a avea caracter religios. Adeseori sub mantia unor pretinse revendicări și motivații politice, religioase sau de altă natură, se adăpostesc exponenți ai criminalității cele mai sordide care încearcă să treacă drept teroriști politici pentru a obține un tratament diferențiat și, în special, neextrădarea. În anii '70, organele de anchetă din Italia au constatat existența unei largi colaborări a grupărilor teroriste aparținând "Brigăzilor roșii" cu Mafia și Comora. Și unii și altii au
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
au, de asemenea, drept scop să provoace o puternică reacție". Terorismul servește în acest sens ca un catalizator pentru a spori represiunea autorităților, pentru a "militariza" situația politică, pentru a îndepărta masele de guvern, pentru a le apropia de țelurile teroriștilor. El este folosit ca o armă a unui război psihologic menit să creeze un climat de panică și să distrugă încrederea dintre autorități și populație. În multe din situațiile actuale, afirma J. Mallin, terorismul a devenit o formă de purtare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la mijloacele de pregătire pentru aceste scopuri, vulnerabilitatea mijloacelor de comunicații internaționale, publicitatea excesivă de care se bucură actele teroriste și autorii lor. Libertățile largi de care se bucură cetățenii statelor democratice pot favoriza, totodată, apariția unor breșe de care teroriștii nu ezită să profite din plin (facilitățile nelimitate în ce privește dreptul de a călători și de a comunica liber în țară și în afara ei, posibilitatea de a constitui diferite asociații, de a organiza tot felul de întruniri etc.). Toate acestea pot
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]