6,328 matches
-
nostru general din Moscova, comunică la data de 15 noiembrie 1917 guvernului că „Comitetul revoluționar” a declarat că nu poate răspunde de siguranța Tezaurului românesc, nemaifiind singur stăpân pe putere. Dl. Guérin recomandă guvernului luarea unor măsuri grabnice pentru strămutarea Tezaurului în America și cere să se obțină din partea aliaților o intervenție colectivă a reprezentanților lor la Petrograd pe lângă Comitetul Revoluționar, pentru asigurarea Tezaurului nostru. Intervenția făcută în acest scop pe lângă ambasadorul Statelor Unite din Petrograd a rămas fără rezultat. Precum reiese
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Tezaurului românesc, nemaifiind singur stăpân pe putere. Dl. Guérin recomandă guvernului luarea unor măsuri grabnice pentru strămutarea Tezaurului în America și cere să se obțină din partea aliaților o intervenție colectivă a reprezentanților lor la Petrograd pe lângă Comitetul Revoluționar, pentru asigurarea Tezaurului nostru. Intervenția făcută în acest scop pe lângă ambasadorul Statelor Unite din Petrograd a rămas fără rezultat. Precum reiese dintr-o telegramă a ministrului de Finanțe către domnul Diamandy, ministrul nostru la Petrograd, aliații au refuzat de a garanta siguranța transportului din
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
da duplicate celor interesați, în cazul puțin probabil în care maximaliștii ar lua aceste valori". Activitatea lui Rakovsky duce la ruperea relațiilor diplomatice între România și Rusia, ministrul Diamandy și personalul Legației noastre fiind arestați la 1 ianuarie 1918. Întreg Tezaurul și toate celelalte valori, stocuri de bilete de bancă în valoare de 40 milioane, împreună cu tipografia Băncii Naționale, au fost sechestrate de guvernul sovietic. Protecția intereselor românești în Rusia fiind preluată de Franța, ambasadorul francez la Petrograd, domnul Noulens, informează
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de bancă în valoare de 40 milioane, împreună cu tipografia Băncii Naționale, au fost sechestrate de guvernul sovietic. Protecția intereselor românești în Rusia fiind preluată de Franța, ambasadorul francez la Petrograd, domnul Noulens, informează pe consulul francez, Labonne, din Moscova că Tezaurul românesc depus la Kremlin a fost cedat Aliaților cu drept de propriețate ca garanție a restituirii împrumuturilor făcute României și îl roagă a comunica acest fapt guvernului sovietic. La demersul domnului Labonne, din 14 februarie 1918, s-a asociat și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
îl roagă a comunica acest fapt guvernului sovietic. La demersul domnului Labonne, din 14 februarie 1918, s-a asociat și consulul englez din Moscova. La 27 februarie 1918, domnul Fritsche, comisarul Afacerilor Străine rus, cere consulului francez cheile de la depozitul Tezaurului, sub pretextul de a ridica de acolo 8 lăzi care ar aparține Sovietelor, lucru care nu corespundea adevărului. Acest demers rusesc a fost o simplă încercare de a intra în posesiunea cheilor de la depozitul Tezaurului. Dl. Labonne a cedat cererii
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
consulului francez cheile de la depozitul Tezaurului, sub pretextul de a ridica de acolo 8 lăzi care ar aparține Sovietelor, lucru care nu corespundea adevărului. Acest demers rusesc a fost o simplă încercare de a intra în posesiunea cheilor de la depozitul Tezaurului. Dl. Labonne a cedat cererii domnului Fritsche numai după primirea unei garanții în scris că Tezaurul românesc nu va fi atins. Despre remiterea cheilor domnului Fritsche, domnul Labonne a dresat un protocol semnat și de consulii englez și american din
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ar aparține Sovietelor, lucru care nu corespundea adevărului. Acest demers rusesc a fost o simplă încercare de a intra în posesiunea cheilor de la depozitul Tezaurului. Dl. Labonne a cedat cererii domnului Fritsche numai după primirea unei garanții în scris că Tezaurul românesc nu va fi atins. Despre remiterea cheilor domnului Fritsche, domnul Labonne a dresat un protocol semnat și de consulii englez și american din Moscova. Comisarul Afacerilor Străine a dispus ridicarea celor 8 lăzi care conțineau bilete de 2 lei
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
român încheie la 9 martie 1918, prin mijlocirea colonelului canadian Boyle, un fel de acord de pace cu Rakovsky ca delegat al Sovietelor, înțelegere care prin încheierea păcii nu a mai fost pusă în practică. O altă intervenție în chestiunea Tezaurului a fost făcută de Al. Marghiloman care, în timpul tratativelor de la Brest-Litovsk între germani și ruși, s-a adresat d-lui Horstmann, șeful Direcției Politice a Misiunii Germane din București, pentru a pune chestiunea în discuție cu ocazia acelor tratative. Propunerea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
d-lui Horstmann, șeful Direcției Politice a Misiunii Germane din București, pentru a pune chestiunea în discuție cu ocazia acelor tratative. Propunerea d-lui Marghiloman a fost transmisă la Berlin, fără însă a i se da vreo urmare. III. Chestiunea tezaurului în fața conferințelor internaționale Chestiunea Tezaurului a fost pusă în discuție și la Conferința Păcii în fața Comisiei Reparațiilor, în ședința din 8 aprilie 1919, de către dl. G. Danielopol, delegatul Băncii Naționale, care cerea ca prin Tratatul de pace să se impună
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Politice a Misiunii Germane din București, pentru a pune chestiunea în discuție cu ocazia acelor tratative. Propunerea d-lui Marghiloman a fost transmisă la Berlin, fără însă a i se da vreo urmare. III. Chestiunea tezaurului în fața conferințelor internaționale Chestiunea Tezaurului a fost pusă în discuție și la Conferința Păcii în fața Comisiei Reparațiilor, în ședința din 8 aprilie 1919, de către dl. G. Danielopol, delegatul Băncii Naționale, care cerea ca prin Tratatul de pace să se impună Germaniei și celorlalte țări inamice
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
discuție și la Conferința Păcii în fața Comisiei Reparațiilor, în ședința din 8 aprilie 1919, de către dl. G. Danielopol, delegatul Băncii Naționale, care cerea ca prin Tratatul de pace să se impună Germaniei și celorlalte țări inamice să plătească României contravaloarea Tezaurului depus la Moscova. Delegația română credea justificată această propunere prin faptul că trimiterea Tezaurului în Rusia a fost o consecință directă a acțiunii Germaniei contra României și că din motivul că Germania și aliații ei nu ar fi fost străine
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de către dl. G. Danielopol, delegatul Băncii Naționale, care cerea ca prin Tratatul de pace să se impună Germaniei și celorlalte țări inamice să plătească României contravaloarea Tezaurului depus la Moscova. Delegația română credea justificată această propunere prin faptul că trimiterea Tezaurului în Rusia a fost o consecință directă a acțiunii Germaniei contra României și că din motivul că Germania și aliații ei nu ar fi fost străine de izbucnirea și mersul revoluției comuniste din Rusia. Consimțământul aliaților, de a garanta României
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
iulie 1919, ministrul de Finanțe francez, Klotz, argumentând că aliații nu au primit de la germani nici o cantitate de aur în contul României. Întemeindu-se pe o hotârâre a Conferinței de la Cannes, din 6 ianuarie 1922, guvernul român a supus chestiunea Tezaurului și Conferinței Economice de la Genova, din aprilie 1922, care, într-o rezoluție, a statornicit ca guvernul rus să fie invitat de a restitui guvernului român valorile depozitate la Moscova. Hotărârea aceasta a fost comunicată la 1 mai 1922, prin intermediul ministrului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
românești, nu s-a putut obține nici un rezultat. Până în prezent nu s-a putut constata înstrăinarea operelor de artă românești, nefind scoase la vânzare la nici una din marile licitații de artă din Europa sau America. Astfel, există încă speranța că Tezaurul nostru artistic să fie găsit la Moscova. Despre operele de artă revendicate de noi au fost întocmite următoarele tablouri: a)operele de artă din Pinacoteca statului; b)operele de artă din colecțiile Muzeului Kalinderu din București; c)obiectele de artă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
sfârșitul primului război mondial (decembrie 1918) în străinătate, se ridica la lei aur 493.730.430,41 și anume: Total lei: 493.730.430 Din acest tablou se vede clar cu ce greutate a apăsat evacuarea atât de nechibzuită a Tezaurului românesc la Moscova asupra întregii situații și dezvoltării financiare postbelice a României. VII. Chestiunea tezaurului în negocierile noastre cu Rusia Sovietică Înainte de începerea negocierilor d-lui Ciotori în primăvara anului 1920, Litvinov, într-o scrisoare adresată, la 7 iulie 1920
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
430,41 și anume: Total lei: 493.730.430 Din acest tablou se vede clar cu ce greutate a apăsat evacuarea atât de nechibzuită a Tezaurului românesc la Moscova asupra întregii situații și dezvoltării financiare postbelice a României. VII. Chestiunea tezaurului în negocierile noastre cu Rusia Sovietică Înainte de începerea negocierilor d-lui Ciotori în primăvara anului 1920, Litvinov, într-o scrisoare adresată, la 7 iulie 1920, atașatului nostru comercial de la Copenhaga, dezminte zvonul răspândit în Italia că „aurul românesc ar fi
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pe care le-a avut dl. Ciotori la Londra cu Krassin, acesta l-a asigurat că aurul și valorile noastre de la Moscova sânt intacte. La 4 decembrie 1920, dl. Ciotori raportează din nou că Krassin l-a asigurat despre existența Tezaurului nostru la Moscova și despre intenția rușilor de a ni-1 restitui. Înainte de plecarea lui Krassin din Londra spre Moscova, delegații ruși au declarat din nou d-lui Ciotori (telegrama Legației Londra nr. 109 din 11 ianuarie 1921) că „Tezaurul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Tezaurului nostru la Moscova și despre intenția rușilor de a ni-1 restitui. Înainte de plecarea lui Krassin din Londra spre Moscova, delegații ruși au declarat din nou d-lui Ciotori (telegrama Legației Londra nr. 109 din 11 ianuarie 1921) că „Tezaurul nostru se găsește intact la Moscova și că, într-o eventuală conferință cu noi, chestiunea va fi reglementată în mod satisfăcător”. Cu prilejul tratativelor d-lui Filality cu Karakhan în Varșovia, după ședința din 23 septembrie 1921, delegatul rus a
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cu noi, chestiunea va fi reglementată în mod satisfăcător”. Cu prilejul tratativelor d-lui Filality cu Karakhan în Varșovia, după ședința din 23 septembrie 1921, delegatul rus a declarat, în întrevederea particulară avută cu dl. Filality, că „nu crede că Tezaurul român să mai fie intact, deoarece, când bolșevicii au trebuit, sub presiunea lui Denikin, să procedeze la evacuarea Moscovei, ei au expediat toate sau parte din lăzile românești la Nijni-Novgorod și nu știe dacă toate au fost aduse înapoi". Karakhan
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de Kamenev la Londra și că celelalte pietre prețioase s-ar găsi în pivnițele fostei sucursale ale Băncii de Stat rusești la Moscova. În ședința din 15 octombrie 1921, dl. Filality cere înscrierea în programul viitoarei conferințe restituirea integrală a Tezaurului. Karakhan a cerut, privitor la această propunere, instrucțiuni la Moscova, deoarece pretindea că această chestiune era cuprinsă în aceea a deconturilor și că „Basarabia valora mai mult decât tot Tezaurul nostru și toate pretențiile noastre bănești laolaltă”. La 16 octombrie
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Filality cere înscrierea în programul viitoarei conferințe restituirea integrală a Tezaurului. Karakhan a cerut, privitor la această propunere, instrucțiuni la Moscova, deoarece pretindea că această chestiune era cuprinsă în aceea a deconturilor și că „Basarabia valora mai mult decât tot Tezaurul nostru și toate pretențiile noastre bănești laolaltă”. La 16 octombrie 1921, Karakhan a comunicat d-lui Filality că, conform instrucțiunilor primite de la Moscova, guvernul său este dispus să suprime din program chestiunea fruntariei, deci aceea Basarabiei, dacă suprimăm și noi
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
toate pretențiile noastre bănești laolaltă”. La 16 octombrie 1921, Karakhan a comunicat d-lui Filality că, conform instrucțiunilor primite de la Moscova, guvernul său este dispus să suprime din program chestiunea fruntariei, deci aceea Basarabiei, dacă suprimăm și noi chestiunea restituirii Tezaurului. În instrucțiunile date d-lui Filality, la 17 octombrie 1921, Take Ionescu fixează situația noastră de drept astfel: „Prin arme, Rusia va putea întotdeauna să pună în joc soarta Basarabiei, noi trebuie însă să avem cea mai mare grijă de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
prima linie restituirea depozitelor de la Moscova, care, în cea mai mare parte, nu sânt averea statului, ci avere particulară”. În formularea punctelor de program al Conferinței să intre și „menținerea cererii noastre de restituire a depozitului de la Moscova, așa-zisul Tezaur". Deoarece Karakhan a cuprins în chestiunea socotelilor reciproce și aceea Tezaurului, dl. Filality a întrerupt negocierile cu delegatul rus. Cu ocazia Conferinței de la Lausanne, dl. Diamandy a avut, la 12 decembrie 1922, cu Cicerin o întrevedere la care delegatul rus
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
parte, nu sânt averea statului, ci avere particulară”. În formularea punctelor de program al Conferinței să intre și „menținerea cererii noastre de restituire a depozitului de la Moscova, așa-zisul Tezaur". Deoarece Karakhan a cuprins în chestiunea socotelilor reciproce și aceea Tezaurului, dl. Filality a întrerupt negocierile cu delegatul rus. Cu ocazia Conferinței de la Lausanne, dl. Diamandy a avut, la 12 decembrie 1922, cu Cicerin o întrevedere la care delegatul rus a oferit un aranjament general pe baza recunoașterii sub o formă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Diamandy a avut, la 12 decembrie 1922, cu Cicerin o întrevedere la care delegatul rus a oferit un aranjament general pe baza recunoașterii sub o formă oarecare de către Soviete a alipirii Basarabiei la România, cerând, între alte condiții, și cedarea Tezaurului și a bijuteriilor Coroanei. Aceeași teză rusească de compensație revine în februarie 1929 și în convorbirile între d-nii Davila și Litvinov. Delegatul României, amintind chestiunea Tezaurului, dl. Litvinov i-a replicat că „și Rusia are o întreagă serie de pretenții
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]