14,383 matches
-
conduce” în „Top AP” al erorilor, cu ponderea maximă a erorilor în weekend. Referitor la durata anunțului de semnalizare/avertizare, canalele publice nu comit erori, indiferent de tipul programului TV semnalizat (AP, 12 sau 16). Oarecum îngrijorător, anunțul de avertizare tinde să dureze cel mai puțin în cazul programelor TV de tip 16 (care prezintă un potențial nociv mai ridicat în ceea ce privește consumatorii minori de televiziune). Pe ansamblu, criteriul duratei corespunzătoare a anunțului de avertizare nu este urmat în măsura în care este respectat criteriul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
ansamblul intervalului monitorizat, programele de tip 16 sunt clasificate cel mai corect (98,41%), urmate de programele de tip 12 (76,5%) și apoi de programele de tip AP (64,81%). În ceea ce privește erorile de clasificare a programelor TV, Național TV tinde să „conducă” din nou în „topul” erorilor. În cazul programelor de tip 16, Național TV iese în evidență prin ponderea cea mai mare a erorilor de clasificare, acestea fiind comise integral în weekend. Național TV „conduce” și în „Top 12
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de tip AP, 12 și 16, TVR 1 clasifică doar programele de tip 16 în totalitate corect; în rest, apar relativ frecvente erori de clasificare. În general, programele de tip 16, care prezintă un potențial nociv mai mare la adresa minorilor, tind să fie clasificate mai corect decât programele de tip 12 și apoi decât cele de tip AP. Cu cât „riscul” crește, cu atât atenția acordată respectării criteriilor și reglementărilor legate de clasificare se accentuează și ea, iar erorile se diminuează
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
toate și ridică cele mai mari probleme televiziunilor; un astfel de rezultat s-ar putea explica prin complexitatea acestui criteriu și prin dificultatea aplicării sale (mai ales în cazul programelor de tip 12 și AP). Dintre toate tipurile de programe, tind să fie semnalizate corect, în primul rând, programele de tip 16 (probabil din cauza riscului ridicat pe care îl prezintă acestea pentru protecția minorilor, dar mai ales datorită simplității procedurii: spre deosebire de celelalte semne care însoțesc programele TV, semnul 16 trebuie să
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
permanent). EMBED Word.Picture.8 Tendințe generale. Atenția acordată programelor de tip 16 (cu un potențial nociv ridicat în ceea ce privește telespectatorii minori), deși are momente când se diminuează, este totuși considerabilă și centrată pe probleme fundamentale. Dacă programele de tip AP tind să fie cel mai corect plasate, iar programele de tip 12 tind să aibă cea mai mare pondere a anunțurilor de avertizare cu o durată adecvată, programele de tip 16 tind să fie cel mai corect clasificate și semnalizate. Cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
16 (cu un potențial nociv ridicat în ceea ce privește telespectatorii minori), deși are momente când se diminuează, este totuși considerabilă și centrată pe probleme fundamentale. Dacă programele de tip AP tind să fie cel mai corect plasate, iar programele de tip 12 tind să aibă cea mai mare pondere a anunțurilor de avertizare cu o durată adecvată, programele de tip 16 tind să fie cel mai corect clasificate și semnalizate. Cu cât „riscul” de afectare a minorilor prin programe TV crește, cu atât
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
centrată pe probleme fundamentale. Dacă programele de tip AP tind să fie cel mai corect plasate, iar programele de tip 12 tind să aibă cea mai mare pondere a anunțurilor de avertizare cu o durată adecvată, programele de tip 16 tind să fie cel mai corect clasificate și semnalizate. Cu cât „riscul” de afectare a minorilor prin programe TV crește, cu atât atenția acordată respectării reglementărilor legate de clasificare și semnalizare tinde să se accentueze, iar erorile se reduc. Criteriul filtrului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
avertizare cu o durată adecvată, programele de tip 16 tind să fie cel mai corect clasificate și semnalizate. Cu cât „riscul” de afectare a minorilor prin programe TV crește, cu atât atenția acordată respectării reglementărilor legate de clasificare și semnalizare tinde să se accentueze, iar erorile se reduc. Criteriul filtrului orar, al plasării corespunzătoare a programelor în grilă (la ore adecvate), rămâne unul dintre mai respectate criterii utilizate pentru protecția telespectatorilor minori (pe locul întâi, înainte de alte criterii precum durata anunțului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
mai rapidă decât reacția de adaptare a instituțiilor de învățământ, capabile să pregătească specialiștii în acord cu nevoile practicii. Numărul tot mai mare de asistenți sociali cu activitate în domeniul sănătății mentale. Numărul psihiatrilor a rămas constant, iar aceștia au tins să se ocupe de afecțiunile mintale severe (schizofrenie, tulburare maniaco-depresivă), iar cercetarea în domeniu s-a axat în special pe aspectele biologice, în timp ce asistenților sociali le-au revenit tot mai mult responsabilități legate de abordarea tulburărilor situaționale și psihologice. Furnizarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
întreprindere siderurgică, s-a constatat că atunci când mediul de muncă este perceput ca fiind sigur nu există diferențe între angajatori și angajați cu privire la atribuirea responsabilității în situații de accidente de muncă. Dacă, însă, mediul este perceput ca fiind nesigur, muncitorii tind să dea vina pe conducere, iar aceasta pe muncitori. 2.2.6. Meta-analizele și studiile pe bază de date secundare Atunci când sunt analizate date din surse secundare, fie studii empirice publicate, fie baze de date existente, întâlnim aceleași avantaje și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
postului respectiv, mai ales dacă este însoțită și de interviuri cu angajatul și/sau cu șeful acestuia. Este posibil, desigur, ca angajatul să încerce să exagereze anumite activități și să minimizeze altele. Totuși, natura detaliată și cronologică a acestei metode tinde să împiedice acest neajuns. 3.4.2. Metode cantitative de analiză a muncii Există situații în care metodele calitative se pot dovedi inadecvate. De exemplu, atunci când dorim compararea posturilor în vederea stabilirii pachetelor salariale. În acest caz, vom apela la o
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
răspunsurile candidaților la un interviu pentru ocuparea unui post. În legătură cu percepțiile candidaților, există două mari categorii de interes, atât pentru cercetarea din domeniu, cât și pentru practica recrutării și selecției: pe de o parte, determinarea aspectelor procedurilor de selecție care tind să fie percepute negativ de către candidați și, pe de altă parte, încercările de a explica de ce candidații dezvoltă percepții negative. Mai mulți autori au abordat această problematică la un nivel macro, solicitând subiecților (adesea studenți în ani terminali) să ierarhizeze
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
au abordat această problematică la un nivel macro, solicitând subiecților (adesea studenți în ani terminali) să ierarhizeze diferite instrumente de selecție în măsura în care preferă sau nu anumite metode de selecție (Rynes și Connelly, 1993). Rezultatele acestor studii arată că majoritatea subiecților tind să prefere probe de muncă și interviuri nestructurate și să respingă testele. Moscoso (2000) sugerează faptul că experiența în muncă sau cunoașterea muncii reprezintă o variabilă moderatoare a preferințelor pentru metodele de selecție. Candidații cu o cunoaștere bună sau o
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Ele au încercat să identifice diferite fațete ale metodelor de selecție care conduc la o percepție negativă din partea candidaților. Studiile timpurii s-au concentrat pe efectele comportamentului non-verbal al intervievatorului, constatând că intervievatorii care emit semnale nonverbale pozitive (zâmbete, destindere) tind să fie preferați de către candidați. Bretz și Judge (1998) au examinat modul în care informația anterioară selecției afectează percepția candidaților asupra companiei și au constatat că informațiile negative scad atractivitatea organizației în timp ce un salariu mare și perspectiva de a fi
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
probă psihologică care îndeplinește atât criteriile de validitate (toate săgețile au mers direct la țintă), cât și de fidelitate (toate săgețile au condus la rezultate apropiate, dacă nu identice). Imaginea din mijloc simbolizează o probă cu fidelitate ridicată (toate săgețile tind să indice același lucru), dar cu o validitate scăzută (deoarece ele nu țintesc ceea ce ar fi trebuit să țintească). În sfârșit, imaginea din dreapta indică o probă cu validitate ridicată (toate săgețile au nimerit ținta dorită), dar o fidelitate scăzută (neexistând
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
evaluarea performanțelor. Factori precum mărimea organizațiilor și caracteristicile evaluatorului (nivelul în ierarhia organizațională, o muncă executivă sau managerială, etc.) definesc contextul evaluării performanțelor, precum și scopul pentru care se generează aprecieri ale performanței. Evaluările care sunt realizate pentru scopuri de cercetare tind să fie mai severe decât acelea care urmăresc luarea unor decizii administrative (McIntyre și alții, 1984), iar scopul și rezultatul evaluării servește drept funcție cognitivă pe lângă cea de motivare (Williams și alții, 1985) Landy și Farr au realizat o aprofundare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
această perspectivă. Subordonații vor încerca mai degrabă să mascheze ne-realizările decât să le discute deschis, iar managerii care au timpul, răbdarea și abilitățile de a conduce o sesiune de rezolvare de probleme nu sunt deloc numeroși. În plus, angajații tind să nu respecte persoana managerului care evită să le spună ce este bine și ce este rău în activitatea lor, acceptând mai ușor un stil autoritar de management. În conducerea unui interviu de evaluare, un manager trebuie să țină cont
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a satisfacției în muncă, rezistențele la schimbare, scăderea productivității și a eficienței în muncă, scăderea calității și a interesului și orientării pentru client și dorințele acestuia, luarea unor decizii eronate, etc. De menționat că aceste consecințe negative în plan organizațional tind să apară în condițiile în care există mai multe surse generatoare de stres, deoarece o dată cu înmulțirea acestora scad șansele ca individul să facă față tuturor provocărilor sau amenințărilor apărute, instalându-se situația de distress. O diferențiere a principalelor surse de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
scad șansele ca individul să facă față tuturor provocărilor sau amenințărilor apărute, instalându-se situația de distress. O diferențiere a principalelor surse de stres poate fi oferită și în funcție de poziția angajaților și de tipul de muncă desfășurată. Spre exemplu, muncitorii tind să fie afectați mai ales de relațiile negative de la locul de muncă și de condițiile de muncă improprii (ex. zgomote, temperatură etc.), în timp ce funcționarii publici sunt stresați mai ales de ambiguitatea rolului, conflictele de rol și suprasolicitarea în muncă. De
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
am putea distinge o clasificare incluzând trei grupe de oboseală: musculară (determinată de un efort predominant fizic), neurosenzorială (cauzată de tensiuni ale analizatorilor) și psihică (determinată de factori de natură psihică) (Enache, 2003). O dată cu automatizarea apărută în industrie, oboseala fizică tinde să se manifeste tot mai rar în muncă, în schimb ce oboseala intelectuală (psihică) apare tot mai frecvent. Figura 9.2. Factori acceleratori în declanșarea oboselii Munca, presupune un consum energetic, prin urmare poate implica apariția oboselii. Din acest punct
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de civilizație, așa cum este reducerea morbidității de pe urma bolilor infecțioase” (Jurcău, 2003). Astfel, cu cât sunt mai bine cunoscute cauzele accidentelor și modalitățile de prevenire a acestora cu atât ideea de a considera accidentul ca un eveniment fortuit ori un ghinion tinde să devină desuetă. În statisticile legate de frecvența apariției accidentelor de muncă se consideră doi indici: frecvența și gravitatea. Frecvența se calculează prin raportarea numărului de accidente la 1000 de muncitori sau la 1000000 de ore de muncă, în timp ce gravitatea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
concepții manageriale care ghidează modul de raportare al conducătorilor la oameni: teoria X și teoria Y, fiecare dintre acestea bazându-se pe o serie de asumpții privind motivația muncii și conducerea. Teoriei X are la bază următoarele supoziții specifice: oamenii tind, prin simpla lor natură, să muncească cât mai puțin posibil, astfel că ei trebuie constrânși, controlați, dirijați, amenințați și penalizați pentru a fi determinați să muncească pentru realizarea obiectivelor organizaționale. Persoana obișnuită preferă să fie dirijată, evitând responsabilitatea și fiind
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
să descrie comportamentul persoanelor cu nevoie de realizare ridicată, caracteristic lor fiind faptul că sarcinile căutate sunt de dificultate medie, pentru care își asumă responsabilitatea, pot amâna momentul gratificării, eșecul nu îi descurajează, așteaptă feedback referitor la performanțele realizate și tind spre situații noi care implică riscuri moderate și inovarea (Prodan, 1997). 12.4.4. Teoria bifactorială (Herzberg) Herzbeg, Mausner și Snyderman (1959) (apud Saal și Knight, 1988) propun o teorie bifactorială a satisfacției muncii (engl., two-factor theory, motivation-hygiene theory), ce
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
distributivă - justețea percepută a recompenselor (cantitativ și calitativ) alocate indivizilor; justețe procedurală - justețea percepută a procesului de alocare, distribuire a recompenselor. S-a constatat că: justețea distributivă are o influență mai mare asupra satisfacției angajaților decât cea procedurală; justețea procedurală tinde a influența aspecte ca: loialitatea angajaților față de organizație, încrederea în șef, intenția de a pleca. În concluzie, teoria echității demonstrează că motivația angajaților este influențată atât de valoarea absolută a recompenselor, cât și de valoarea relativă a acestor câștiguri, raportate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
grupului. Este o perioadă în care se stabilește ce se va întâmpla de acum înainte, direcția. Odată stabilită direcția grupului, este improbabil a se mai reveni asupra ei în prima jumătate a vieții acestuia, fapt ce face ca grupul să tindă a deveni prizonierul unui unic curs de acțiune (perioadă de inerție). Figura 13.2.2. Modelul echilibrului întrerupt (Gersick) Una dintre cele mai interesante descoperiri ale studiilor realizate pe baza acestui model este că fiecare grup a experimentat momentul de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]