4,979 matches
-
după modelul lui Platon, adică un dialog între un personaj și un călător, Raphael. Morus descrie prin intermediul acestuia organizarea și activitățile din Utopia. Între ideile care au făcut faimoasă cartea lui Morus, importante pentru viitorul sociologiei sunt: * Societatea descrisă este totalitară, foarte diferită de ceea ce înțelegem astăzi prin libertate. Este o lume în care încercările de discutare a politicilor publice în afara forumurilor oficiale se poate pedepsi cu moartea. * Proprietatea privată este interzisă, fiind sursa răului social, alături de bogăție și lenea socială
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
de sacrificiu, de sărăcie, de dictaturi și de asasinate. Datorită condițiilor sociale de atunci, au existat neîndoielnic între cele două războaie mondiale chiar intelectuali de stînga care militau pentru schimbarea regimului și care au devenit mai tîrziu susținători ai regimului totalitar. De aceea, evenimentele europene din jurul anului 1940 au găsit România fragilă din toate punctele de vedere (economic, politic, militar, instituțional etc.), ceea ce a condus la dezastre în lanț și la distrugerea unității statale, urmată de intrarea în război, de înfrîngere
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
interese cultura națională, cu care au pretins că se identifică, inclusiv învățămîntul, încît manualele destinate studiului limbii române au fost copleșite de comentarii literare, în ciclul liceal acest studiu al limbii fiind înlăturat în totalitate. Așadar, ca în orice regim (totalitar), cel instaurat după cel de-al doilea război mondial la români a încercat să-și facă prozeliți, oferind favoruri celor fideli și, în aceste condiții, pentru a accede la asemenea favoruri, mulți "intelectuali" au devenit susținători ai regimului și, pentru
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a ajuns la ideea că învățămîntul este un sector neproductiv al societății, fiindcă nu face decît să distribuie diplome, fără ca aceasta să reprezinte și o pregătire pentru a realiza ceva. Se poate, de aceea, afirma că, de fapt, nu regimul totalitar i-a format pe activiști, ci ei au format și întreținut regimul totalitar, fiindcă acest sistem s-a înrădăcinat puternic prin ei, marcînd și modelînd societatea în întregime. După o scurtă perioadă de interpretări sociologizante, criticii literari români au găsit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nu face decît să distribuie diplome, fără ca aceasta să reprezinte și o pregătire pentru a realiza ceva. Se poate, de aceea, afirma că, de fapt, nu regimul totalitar i-a format pe activiști, ci ei au format și întreținut regimul totalitar, fiindcă acest sistem s-a înrădăcinat puternic prin ei, marcînd și modelînd societatea în întregime. După o scurtă perioadă de interpretări sociologizante, criticii literari români au găsit curînd un model în aristocratismul închipuit al lui Titu Maiorescu, în susținerile acestuia
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
literare, ci numai a impunerii lor samavolnice prin manuale și programe școlare într-un număr nemăsurat și fără o selecție serioasă din perspectivă educativă. 135 Fiind susținători devotați ai regimului de după 1947, unii critici literari au putut (în plină epocă totalitară !) să scrie sau să editeze cu sunt, împotriva normelor legiferate și împotriva adevărului, dacă aceasta le-a fost opțiunea. Aceiași critici însă, care au acaparat funcții numeroase și nemeritate după 1990, au acționat violent împotriva celor care folosesc forma autentic
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
le-a fost opțiunea. Aceiași critici însă, care au acaparat funcții numeroase și nemeritate după 1990, au acționat violent împotriva celor care folosesc forma autentic românescă sînt, fără a avea vreun drept legal pentru a schimba formele limbii, manifestînd intransigență totalitară excesivă, ceea ce atestă că de fapt ei înșiși sînt firi despotice și iraționale, independent de regimul politic pe care-l slujesc. În trecut însă, fiind temători că și-ar putea pierde avantajele, criticii literari și inginerii activiști nu au îndrăznit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
va fi un zid de apărare, neîntâlnit la alte neamuri. [...] Nelacom de câștig, nestrămutat și vrednic de cinstire, așa rămână sfatul întemeiat de mine, ca să vegheze peste țară, pururi treaz, când lumea doarme). Atena lui Ștefan Zicher este un stat totalitar în care autoritățile dețin controlul absolut asupra cetățenilor (Noi știm totul. Noi trebuie să știm totul - I, p. 61, 70). Aristofan este chemat să dea socoteală pentru ironiile din piesele sale la adresa lui Cleon întrucât cel care-l desconsideră pe mai
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Aglaiei, răsună o cuvântare agitată, puternică - cuvinte deformate, ininteligibile, din difuzoare (II, p. 75). Are loc o adunare a poporului, ulterior, cuvântarea se termină, ovații prelungite - tot din magnetofon (II, p. 76). Atena lui Oreste și Cleon este un stat totalitar și se înrudește peste veacuri cu alte regimuri dictatoriale. Cadrul antic și mitologic deghizează referințele la contemporaneitatea autorului, ca și în Muștele lui Sartre, reinterpretare a mitului Atrizilor cu aluzii la situația Franței sub ocupația nazistă. Cea de-a doua
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
regimului : oratorii inofensivi demască unele lipsuri în activitatea organelor vorbind uneori cu patos, alteori cu ironie ucigătoare - dar întotdeauna la modul afirmativ, căci respectă hotarul dintre admis și interzis (II, p. 110), în schimb, Socrate, adevăratul adversar al oricărui sistem totalitar rigid, poate destabiliza ordinea instituită cu întrebările sale insidioase, preludiu al gândirii libere. Atenus propune metoda deja încercată de Critias spre a-l înlătura pe Socrate : să se dea un ordin de reținere împotriva cuiva (nu-i o problemă pentru
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
politice, Diogene renunță la elogiul libertății supreme și face apel la semenii deveniți indispensabili. O continuare a pasajului din Phaidon despre moartea lui Socrate propune Ștefan Zicher când îl transferă pe Oreste în Atena lui Platon, imaginată ca un regim totalitar asemănător celui din România comunistă, și verifică astfel cum acționează destinul în epoca istorică a rațiunii. Mitul, istoria și actualitatea se contopesc în mod inedit, jocul interferențelor livrești cu texte antice și moderne complică întrețeserea planurilor temporale. Într-o piesă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
bazată pe proprietatea privată) și al culturii, conturează așa-numitul fenomen al "tranziției". Problemele tranziției instituționale au fost în mod fundamental legate, în România ca în oricare altă tânără democrație -, de procesele și mecanismele noii sinteze constituționale, după eliminarea edificiului totalitar și după traversarea unei perioade de vid constituțional. Schimbările politice produse după 22 decembrie 1989 corespund fenomenului de dizolvare implicită și explicită a legii fundamentale a statului socialist și de construcție și legitimare a statului de drept. În cadrul acestui fenomen
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
fiind trecută de multe ori în derizoriu, parazitată de discursuri populiste privind revendicarea bogățiilor patriei de către "clica regalistă și burgheză". A doua problemă de fond a schimbării sistemului constituțional din România a fost aceea a principiului separației puterilor. După experiența totalitară de câteva decenii, România trebuia să evite riscul unui nou regim dictatorial, prin separarea puterilor și controlul lor reciproc. Acest principiu al statului de drept fusese proclamat pe 22 decembrie 1989, dar fusese pus între paranteze mai bine de o
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
destul de scurtă (1923-1938) și, din păcate, marcată de evoluții naționale și internaționale nefavorabile, cum ar fi Marea Criză economică și evoluția fascismului. Restul perioadei, 1866-1989, a fost dominată de o cultură politico-constituțională elitistă (1866-1923) și de către culturi politice autoritare sau totalitare (1938-1939, 1940-1944, 1947-1989), în care Constituțiile legitimau natura verticală a relațiilor în cadrul regimurilor și erau doar parțial funcționale. 2. 1991 o Constituție pentru cei aflați la putere Pe 21 decembrie 1989, Comitetul Frontului Salutului Național (CFSN), organizat ad-hoc după fuga
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
dreptate în mare măsură: Ceaușescu a fost un astfel de președinte. Dar, o asemenea poziție mi se pare că se sprijină pe un fals argument. Trebuie să nu uităm că tiranul nu au apărut din cauza prezidențialismului, ci din cauza sistemului politic totalitar ce l-a propulsat. Într-un sistem cu partid unic nici nu trebuie să existe o persoană în vârful ierarhiei pentru ca acest regim să devină tiranic. Sistemul totalitar produce tirani, oricum s-ar autointitula ei. 2. Al doilea argument constă
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
uităm că tiranul nu au apărut din cauza prezidențialismului, ci din cauza sistemului politic totalitar ce l-a propulsat. Într-un sistem cu partid unic nici nu trebuie să existe o persoană în vârful ierarhiei pentru ca acest regim să devină tiranic. Sistemul totalitar produce tirani, oricum s-ar autointitula ei. 2. Al doilea argument constă în prezentarea unor conjuncturi sau forme în care au fost înțelese la noi diferite sisteme ca și cum acestea ar fi modele. De exemplu, în favoarea parlamentarismului este invocat ca argument
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
am avut-o ca și cum aceasta ar fi fost prezidențialismul însuși. Și îl mai respingem făcând trimitere la concepția lui Traian Băsescu asupra acestui tip de sistem. Or, prezidențialismul într-un regim democratic nu este nici așa cum a fost în regimul totalitar, nici așa cum și-l imaginează Președintele Băsescu. Este simplu să respingi o concepție făcând trimitere la o formă coruptă a ei ca și cum aceasta ar fi forma corectă. Nici argumentele împotriva parlamentarismului nu trebuie să conțină trimiteri la ineficiența actualului Parlament
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Interne și Ministerul Național de Interne"4 Hitler a acționat cu repeziciune punând în mișcare preluarea integrală de către partidul nazist a controlului total asupra statului și a societății germane 5 instaurând în mai puțin de jumătate de an6 un stat totalitar, polițienesc. Or, trebuie să repetăm, Hitler a acționat în mod legal și legitim prevalându-se de articolul constituțional care îi conferea prerogative de urgență și prin care se substituia și de fapt anihila rolul legislator al Reichstagului. El a adoptat
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
care un sistem politic monopartid conduce la concentrarea puterii în mâinile unui grup extrem de restrâns de indivizi. Experiența istorică la care ne vom referi nu este atât de îndepărtată de noi: nu mai devreme de 23 de ani în regimul totalitar comunist arhitectura constituțională se împletea organic cu statutul partidului unic în așa fel încât orice aspect al vieții societății a ajuns să fie controlat sistematic de o elită restrânsă, ce se autoconsidera avangarda atotștiutoare a legilor de dezvoltare a societății
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de dezvoltare a societății. Cu alte cuvinte, ne vom referi acum la pericolele care apar din cauza absenței separării puterilor în stat combinată cu o politizare totală a societății în ansamblu. Conform istoricului Paul Johnson, "cea mai importantă caracteristică a statului totalitar comunist a constat în faptul că ierarhia organelor de partid din orașe, districte, regiuni și republici, a fost plasată la fiecare nivel de autoritate deasupra organelor de stat corespunzătoare"14. Constituția Republicii Socialiste România nu a făcut altceva decât să
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
fost necesară și o nouă organizare administrativă. Unitățile administrative cu personalitate juridică erau ținuturile și comunele, cu atribuții de administrație generală și a căror conducere era asigurată de persoane numite de către monarh. A fost o organizare teritorial-administrativă centralizată, specifică regimurilor totalitare și perioadelor de criză. Consecințele aceastei reforme au durat doar doi ani, când se revine la județe ca unități administrative. În perioada postbelică, prin Legea nr. 5 din 1950, sunt desființate județele și plășile și se instituie un sistem administrativ
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
73, 75 Ș știință / 88, 92 T teoretic / 23, 69, 91, 264-265 teorie / 99, 153, 235, 238 teritorial / 135, 145, 149-150, 152, 159, 274, 285 teritoriu / 20, 23, 75, 130, 132, 134-135, 142, 160-161, 186 tiran / 107, 113 tiranie / 96-97 totalitar / 21, 108, 110, 123-124 totalitarism / 11, 17 tratat / 49, 58, 68, 88, 168-169, 236, 248, 291 Ț țară / 11, 14, 98, 104, 122, 130, 135, 227, 236, 240, 284 țăran / 12 țărănesc / 136 U unanimitate / 17 unitate / 73, 136, 143
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
vag de ecouri ale răzmerițelor locale din 2005-06), pe când gândurile ei mai alunecă retrospectiv, animate de ultime resurse, spre ținuturile copilăriei bântuite de spectrul războiului pe coasta basarabeană a Mării Negre sau evocă un București al anilor năpăstuiți de înscăunarea puterii totalitare. E de necrezut câte fire dintre scrierile anterioare ale Georgetei Horodincă se întrețes în canavaua celei din urmă cărți, Visătoare, ca un avertisment că reconstituirea faptelor văzute la lumina zilei e dublată, fortificată de o viziune lăuntrică, sfredelitoare, ce le
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
chiar estetic, provocate de marile traumatisme din 1914-1918, vor cîntări greu în evoluția continentului. Acestea acționează mai întîi prin deprecierea modelului de democrație liberală, căreia i se opune curînd o nouă formă de stat autoritar apărut din noile realități, "statul totalitar"1. În varianta sa comunistă sau fascistă, acesta se dezvoltă profitînd de crizele care zguduie Europa și care pentru multă lume reprezintă o moștenire a primului conflict mondial. Ambele pretinzînd că se trag din democrația liberală, provocînd în schimb puternice
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
relațiilor intereuropene. Este momentul în care "dictatura legală" instaurată de Mussolini după Marșul asupra Romei și constituirea unui guvern prezidat de fondatorul mișcării fasciste se transformă într-o dictatură apăsătoare care, în cursul anilor următori va da naștere unui regim totalitar de masă. Devierea spre fascism a tînărului stat creat de Risorgimento a început imediat după război. Acesta a agravat dezechilibrele economice și sociale care s-au manifestat în această țară încă de la sfîrșitul secolului al XIX-lea. Dezechilibru între o
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]