4,948 matches
-
o stare de mulțumire interioară. Primele patru categorii sunt numite de Maslow trebuințe de deficit (corespund motivației de tip homeostazic), ultima categorie este corespunzătoare trebuințelor de creștere și face apel la dezvoltarea personală a individului. Maslow face următoarele precizări: o trebuință este cu atât mai improbabilă, cu cât este mai mult satisfăcută; o trebuință nu apare ca motivație decât dacă cea inferioară ei a fost satisfăcută; succesiunea trebuințelor nu trebuie înțeleasă și interpretată rigid, în sensul că trecerea la o altă
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
de deficit (corespund motivației de tip homeostazic), ultima categorie este corespunzătoare trebuințelor de creștere și face apel la dezvoltarea personală a individului. Maslow face următoarele precizări: o trebuință este cu atât mai improbabilă, cu cât este mai mult satisfăcută; o trebuință nu apare ca motivație decât dacă cea inferioară ei a fost satisfăcută; succesiunea trebuințelor nu trebuie înțeleasă și interpretată rigid, în sensul că trecerea la o altă trebuință ar necesita satisfacerea în întregime și durabilă a trebuinței anterioare; apariția unei
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
și face apel la dezvoltarea personală a individului. Maslow face următoarele precizări: o trebuință este cu atât mai improbabilă, cu cât este mai mult satisfăcută; o trebuință nu apare ca motivație decât dacă cea inferioară ei a fost satisfăcută; succesiunea trebuințelor nu trebuie înțeleasă și interpretată rigid, în sensul că trecerea la o altă trebuință ar necesita satisfacerea în întregime și durabilă a trebuinței anterioare; apariția unei trebuințe noi după satisfacerea celei vechi nu se realizează brusc, ci gradual. * Teoriile dezvoltării
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
este cu atât mai improbabilă, cu cât este mai mult satisfăcută; o trebuință nu apare ca motivație decât dacă cea inferioară ei a fost satisfăcută; succesiunea trebuințelor nu trebuie înțeleasă și interpretată rigid, în sensul că trecerea la o altă trebuință ar necesita satisfacerea în întregime și durabilă a trebuinței anterioare; apariția unei trebuințe noi după satisfacerea celei vechi nu se realizează brusc, ci gradual. * Teoriile dezvoltării în carieră aduc noutatea unor puncte de vedere diferite, dar care totuși se întâlnesc
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
mult satisfăcută; o trebuință nu apare ca motivație decât dacă cea inferioară ei a fost satisfăcută; succesiunea trebuințelor nu trebuie înțeleasă și interpretată rigid, în sensul că trecerea la o altă trebuință ar necesita satisfacerea în întregime și durabilă a trebuinței anterioare; apariția unei trebuințe noi după satisfacerea celei vechi nu se realizează brusc, ci gradual. * Teoriile dezvoltării în carieră aduc noutatea unor puncte de vedere diferite, dar care totuși se întâlnesc în convingerea comună că, în carieră, decizia este una
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
nu apare ca motivație decât dacă cea inferioară ei a fost satisfăcută; succesiunea trebuințelor nu trebuie înțeleasă și interpretată rigid, în sensul că trecerea la o altă trebuință ar necesita satisfacerea în întregime și durabilă a trebuinței anterioare; apariția unei trebuințe noi după satisfacerea celei vechi nu se realizează brusc, ci gradual. * Teoriile dezvoltării în carieră aduc noutatea unor puncte de vedere diferite, dar care totuși se întâlnesc în convingerea comună că, în carieră, decizia este una de lungă durată, care
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
consilierului. Odată evaluate cu atenție aspectele ce țin de situația existentă, de persoana clientului și de sistemul de suport, consilierul va lucra în parteneriat cu acesta la trasarea unui plan care se referă la cariera dorită, locurile de muncă preferate, trebuințele de dezvoltare necesare și apelul la alte resurse de suport, dacă este cazul. * Răspunsuri care schimbă înțelesul problemei Verbalizarea gândurilor, emoțiilor, credințelor și valorilor are în multe cazuri un efect neașteptat pentru client. Acesta va primi răspunsuri obiective din partea consilierului
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
ți-ai alinat dorul de Eminescu, la 11 nov. 1878, când te-ai revăzut cu el la aniversarea Junimii. După plecare, Eminescu ți-a scris o scrisorică rugându-te „să-i trimiți /feciorului Costică/ din când în când parale pentru trebuințele lui estraordinare; mai cu samă acum de sărbători... ” Cu bune cu rele, s-a încheiat și anul 1878, care ți-a adus și bucuria de a fi decorat cu „Bene merenti Cl. a II-a”. În anul următor, alături de vechii
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
bine ți-a priit, iară de-ai făcut-o din capul tău, bun cap ai avut. Mergi de-acum tot înainte, că tu ești vrednic de împărat. Numai ține minte sfatul ce-ți dau: în călătoria ta ai să ai trebuință și de răi, și de buni, dar să te ferești de omul roș, iară mai ales de cel spân, cât îi putea; să n-ai de-a face cu dânșii, căci sunt foarte șugubeți. Și, la toată întâmplarea, calul, tovarășul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de activitatea sa fundamentală - jocul. Obiectivul fundamental al educației preșcolare este de a permite fiecărui copil să-și urmeze drumul personal de creștere și dezvoltare oferind suport pentru: - Dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a copilului, În funcție de ritmul propriu și de trebuințele sale, sprijinind formarea autonomă și creativă a acestuia; - Dezvoltarea capacității acestuia de a intra În relație cu ceilalți copii, cu adulții și cu mediul pentru a dobândi cunoștințe, deprinderi atitudini și conduite noi;Descoperirea de către fiecare copil a propriei identități
Caleidoscop by Constanta Manole () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93350]
-
copilului. Personalitatea matură pentru școală trebuie sa se caracterizeze prin: - maturitate fizică - rezistență la efort - maturitate mintală - capacitate de analiză și planificare, Înțelegere a normei și regulii; - maturitate volitivă - capacitatea de autoreglare, de inhibare a impulsurilor și de reglare a trebuințelor;maturitate socială - trebuință de apartenență la grup, conduită socială adecvată În grup;maturitate morală - sentimentul datoriei și al responsabilității, conștiința sarcinii;maturitate pentru muncă - aptitudinea de concentrare, atenție și perseverență, trebuința de performanță; Grădinița are posibilitatea și datoria de a
Caleidoscop by Constanta Manole () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93350]
-
pentru școală trebuie sa se caracterizeze prin: - maturitate fizică - rezistență la efort - maturitate mintală - capacitate de analiză și planificare, Înțelegere a normei și regulii; - maturitate volitivă - capacitatea de autoreglare, de inhibare a impulsurilor și de reglare a trebuințelor;maturitate socială - trebuință de apartenență la grup, conduită socială adecvată În grup;maturitate morală - sentimentul datoriei și al responsabilității, conștiința sarcinii;maturitate pentru muncă - aptitudinea de concentrare, atenție și perseverență, trebuința de performanță; Grădinița are posibilitatea și datoria de a pregăti copilul, are
Caleidoscop by Constanta Manole () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93350]
-
autoreglare, de inhibare a impulsurilor și de reglare a trebuințelor;maturitate socială - trebuință de apartenență la grup, conduită socială adecvată În grup;maturitate morală - sentimentul datoriei și al responsabilității, conștiința sarcinii;maturitate pentru muncă - aptitudinea de concentrare, atenție și perseverență, trebuința de performanță; Grădinița are posibilitatea și datoria de a pregăti copilul, are rolul de a sistematiza și integra cunoștințele și influențele, de a dezvolta capacitatea și modalitatea de receptare și comunicare a informației, de socializare a copiilor dar și de
Caleidoscop by Constanta Manole () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93350]
-
de sine devine activă și pune în operă un demers de oglindire a două interiorități, în spațiul unui sistem de așteptări existențiale pe care îl crează orice necesitate legitimă izvorâtă din încercările solicitante ale vieții. Numai sub imperiul unei îndreptățite trebuințe apelul la semen devine indispensabil și se naște astfel orice determinare raportantă care cheamă în ajutor reflexivitatea. În alternanță comprehensivă, cele două interiorități se pun în acord, evoluează formator citind semnele și preluând mesajele schimbului superficial, măsurând exterioritatea interactivă în vederea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Încercând să răspundă problematicii lumii contemporane, noile tipuri de conținuturi sau “noile educații” s-au constituit și s-au impus într-un timp foarte scurt dat fiind faptul că ele corespund unor trebuințe de ordin sociopedagogic din ce în ce mai bine conturate. Educația pentru cetățenie a reprezentat una dintre preocupările majore ale celor mai importante organizații interguvernamentale sau nonguvernamentale: UNESCO, Uniunea Europeană, Consiliul Europei. "Educația pentru cetățenie democratică înseamnă învățarea comportamentului democratic printr-o diversitate de experiențe
Coronița prieteniei by Mototone Elena, Şcoala cu clasele I-VIII Peretu, Teleorman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93013]
-
de ani, actrița norvegiană Harriet, „de o frumusețe răpitoare“, îl face „să intoneze din nou imnul dragostei“, „să cerșească o rază ochilor vrăjitori“, îi schimbă convingerile, iar Strindberg mai face o dată jurământul. „Nu este așa, emfatici mysogini - în teorie, că trebuința fiziologică se substituie cu succes complexelor relațiuni de-amor?... O singură privire de femee și am vedea reînviind și în pustiul deziluziei poezia dulce a extazului, farmecul admirației până la delir... nu este așa, triști apostoli ai mysoginiei?“ Poate că așa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
indiferente, afective sau emotive. Unei impresii conștiente îi urmează o reacție conștientă sau senzație. Întotdeauna când implică subzistența individului sau perpetuarea lui, capătă caracter afectiv și emotiv, iar după cum sunt favorabile sau nefavorabile individului ele vor deveni plăcute (atracție, dorință, trebuință), sau neplăcute (repulsie, scârbă, teamă). Întotdeauna ideile particulare afective sau emotive provoacă reacții conștiente de trebuință (impulsie) sau de respingere (repulsie), după cum provoacă plăcere (satisfacție) sau neplăcere (insatisfacție). Prin urmare o idee particulară emotivă împreună cu reacția emotivă care-i urmează
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
implică subzistența individului sau perpetuarea lui, capătă caracter afectiv și emotiv, iar după cum sunt favorabile sau nefavorabile individului ele vor deveni plăcute (atracție, dorință, trebuință), sau neplăcute (repulsie, scârbă, teamă). Întotdeauna ideile particulare afective sau emotive provoacă reacții conștiente de trebuință (impulsie) sau de respingere (repulsie), după cum provoacă plăcere (satisfacție) sau neplăcere (insatisfacție). Prin urmare o idee particulară emotivă împreună cu reacția emotivă care-i urmează formează actul instinctiv sau instinctul. În linii generale instinctele și actele instinctive coordonează întreaga existență a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în: repulsie, scârbă, teamă, spaimă și groază. Reacția imediată instinctuală și firească este de a evita pericolul prin fugă, sau anxietate și autoapărare dacă fuga nu este posibilă; - instinctul de reproducție cu cele 3 stadii ale sale: atracție, dorință și trebuință. Acest instinct operează foarte puternic numai în cadrul speciei și recunoaște 3 etape: 1. alegerea nerațională - în care se realizează apropierea de tipul ideal al speciei, dar de sex opus, cu scopul ignorat însă de conservare a acestui tip, 2. selecția
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
voluntare se bazează pe instincte pe care le transformă în acte conștiente, împlinite în vederea unui scop. Pentru a ilustra acest lucru, Paulescu exemplifică prin 2 situații: zahărul este căutat de copil pentru gust (plăcere instinctuală), pe când adultul îl caută pentru trebuință (nevoia nutritivă) și căsătoria care nu înseamnă decât fondarea unui cămin cu scopul satisfacerii unui instinct, care abia în plan secundar are ca scop reproducerea (act voluntar), în fapt singura finalitate biologică valabilă. Ambele sunt exemple de transformare a instinctelor
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
să perfecționeze pe oameni și să-i facă mai fericiți, făcându-i mai buni’. Și pentru a sublinia înalta demnitate a profesiei medicale și respectul pentru cel care o practică, Paulescu citează Biblia care spune „Cinstește pe medic căci ai trebuință de el’. Dar cine este subiectul activității medicale și ce este el? se întreabă Paulescu. Și găsește răspunsurile cele mai umane de care medicul trebuie să fie conștient, pentru că are în față bolnavul, o ființă umană a cărei funcții de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de motivație, instinctul făcând parte din însuși structura ființei ca bază biologică a existenței sale. Sub raportul motivării ca bază a comportamentului adepții acestui concept s-au împărțit în trei curente distincte: - curentul comportamentalist, care susține că motivația derivă din trebuințe determinate de nevoi fizice bazale (fiziologice am spune noi). Contradicția ar fi că aceste trebuințe sunt guvernate de instincte, care există anterior motivației conștiente atât de necesară procesului învățării; - curentul cognitiv - motivația este mai mult cognitivă și decurge dintr-un
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Sub raportul motivării ca bază a comportamentului adepții acestui concept s-au împărțit în trei curente distincte: - curentul comportamentalist, care susține că motivația derivă din trebuințe determinate de nevoi fizice bazale (fiziologice am spune noi). Contradicția ar fi că aceste trebuințe sunt guvernate de instincte, care există anterior motivației conștiente atât de necesară procesului învățării; - curentul cognitiv - motivația este mai mult cognitivă și decurge dintr-un proces mental cu alegerea unei variante din mai multe alternative. Și aici este nevoie de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
îndeobște numim talent sau înclinație naturală pentru un anumit aspect al vieții: artă, scris, gândire, politică, afaceri etc. În concluzie se poate spune că de fapt comportamentul în lumea viețuitoarelor are la bază trei elemente: - instinctele - care satisfac și răspund trebuințelor bazale necesare subzistenței, existenței și reproducerii individului și speciei; - structură nervoasă - extrem de evoluată în cazul omului, care asigură baza procesului de adaptare și învățare; - învățarea - ca proces care modulează comportamentul bazal instinctiv, adaptându-l realităților concrete în care individul trăiește
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
manifestă când viața este pusă în pericol sub raportul nevoilor nutritive (foame), de relație (pericol) și de proprietate (ce amenință securitatea individului). Conflictele naturale se regăsesc atât la om cât și la animale, deci în societățile naturale, și apar din trebuințe instinctive individuale și colective. Trebuințele individuale privesc instinctele de nutriție, de relație și reproducere, iar cele sociale (colective) privesc instinctele de proprietate, dominație și subordonare. Omul însă, ca ființă dotată cu facultatea de a gândi, de a elabora judecăți și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]