4,445 matches
-
românesc. Lectură pentru specialiști, fără îndoială. Dar întreaga carte, de fapt o dublă carte, este scrisă în primul rând pentru specialiști, the happy few. Nu mă preocupă acum, repet, temele cărții: originile utopismului românesc, utopie și revoluție în perioada 1848, utopia lui Eminescu, constituirea limbajului social-politic modern în cultura română, plus două cazuri obsedante (prea obsedante aș spune): Noica și Cioran, asupra cărora voi reveni. Importantă mi se pare însă, în primul rând, solida bază filolofică românească a acestor studii. Fenomen
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
prea multe direcții. Evident, cele mai multe publicații nu pot fi, tocmai din această cauză, bune. Dar a te izola complet, absorbit numai în proiecte strict personale și de mare sinteză reprezintă, nu mai puțin, la noi, încă un gest de mare utopie... în orice caz, o imposibilitate culturală. Cazul Sorin Antohi pune deci din plin problema specializării, a sintezei personale și a fragmentului, a cărei apologie s-a și făcut, de altfel. Sofistic însă, după mine, fiindcă nu toți, nimeni de fapt
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ici, o intervenție colo, săptămâna viitoare, și viața se scurge plăcut, public, în societate selectă, citat elogios adesea și în presă. Uneori te vezi chiar și la TV. Ceea ce, să recunoaștem, este foarte agreabil... Aflat la a doua carte despre utopie 2, ne putem întreba de ce această temă preocupă, obsedează chiar pe Sorin Antohi. Aș risca două ipoteze, fără urmă de maliție. Prima ar fi consecința directă chiar a condiției fragmentare a scrisului și activității sale. Autorul are nu mai puțin
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fapt, irealizabile. Deci refuzate de istorie. Practic și iremediabil utopice. Nu chiar întâmplător Sorin Antohi reține și ipoteza că doar istoria decide prin capacitatea sa permanentă de actualizare și realizare de fapt ce este ideologie și ce este sau rămâne utopie (p. 19). Iar istoria nu ne-a fost și nu ne este favorabilă. Suntem deci condamnați la o eternă utopie ideologică melioristă, milenaristă sau cum vrem să-i spunem... Am recunoscut imediat un ecou (direct? indirect?) din E.M. Cioran, a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
istoria decide prin capacitatea sa permanentă de actualizare și realizare de fapt ce este ideologie și ce este sau rămâne utopie (p. 19). Iar istoria nu ne-a fost și nu ne este favorabilă. Suntem deci condamnați la o eternă utopie ideologică melioristă, milenaristă sau cum vrem să-i spunem... Am recunoscut imediat un ecou (direct? indirect?) din E.M. Cioran, a cărui concepție integral negativă despre români Sorin Antohi o disecă atent, nu fără un rien de masochism intelectual (studiu scris
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Totul depinde de fapt de schimbarea regimului social și politic. într-un text recent, același E.M. Cioran crede că... Maniu nu lupta decât cu concepte pure, care nu au nici o șansă în Balcani... Nu poți să urmezi astfel de oameni, utopie încarnată în Balcani... 3. Chiar dacă democrația nu va fi niciodată perfectă în Balcani (dar unde este ea, de fapt, toute proportion gardăe?), chiar dacă democrația română, insuficient consolidată, n-a dat încă dovadă de o mare vitalitate, ea era totuși perfectibilă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în sfârșit, că natura umană (orice s-ar spune) nu este orientată spre eroism și sacrificiu, că instinctul de conservare rămâne, oricând și oriunde, o mare realitate. A-i cere deci eroisme, douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru, este o mare utopie. în acest mod s-ar putea răspunde și la întrebarea, perfect legitimă de altfel din punct de vedere rigorist-etic, a lui Ion Buduca: Ați fost oportuniști, dar de ce trebuia să fiți și lași, atunci când oportunismul n-a mai fost necesar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de la proprietatea colectivă, la proprietatea particulară. Fără o pătură mijlocie (nu trebuie evitate în nici un caz cuvintele burgheză și capitalistă), totul rămâne doar la stadiul bunelor intenții. Iar o pretinsă a treia cale, între capitalism și comunism, este o pură utopie și o adevărată catastrofă. Nu trebuie să uităm că această idee a fost energic propagată și după 1989. Din nefericire, tradiția statului maximal, puternic centralizat, cu rol excesiv, este mai veche la noi decât perioada comunistă. Ea a fost pusă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Dar structura socială de ansamblu a populației se modifică. De unde și importante mutații spirituale. în același timp, este de-a dreptul absurdă respingerea întregii culturi urbane pe criterii exclusiviste, pretins specifiste. A pluti, a ne reîntoarce mai ales, în plină utopie paseistă ruralist-folclorică, este o absurditate. Și, de ce, în definitiv, orașul românesc n-ar fi, prin totalitatea noilor sale experiențe, nu mai puțin specific? Se admite, de altfel, că acest specific evoluează, se îmbogățește prin note și nuanțe noi. Și el
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Mircea Carp (A.M.). Pot fi urmărite în presa epocii, punct cu punct, toate datele și evenimentele literare amintite în acest text. O astfel de documentare, strict bibliografică nu intră, deocamdată, în preocupările noastre. 7. Din critica literară a ilegalității. O utopie politică (titlu post festum), in: Jurnalul literar, I, 44, 5-11, noiembrie 1990. Mici retușări stilistice. Textul este precedat de o notă introductivă: Din critica literară a ilegalității Continuând reactualizarea textelor critice ce n-au fost trecute, în regimul ceușist de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Editura Litera, 1994). 3 Constantin Dumitrescu, Cetatea totală (București, Editura Eminescu, 1992). Prima ediție în lb. română; München, 1992. 4 Subtitlul: Cronică morală a unui timp plictisit de morală (București, Albatros-Universal Dalsi, 1995). 5 Sorin Antohi, Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română (București, Editura Litera 1994). 6 Dan Pavel, Etica lui Adam sau de ce rescriem istoria (București, Editura Du Style, 1995). 7 Alina Mungiu, Românii după '89. Istoria unei neînțelegeri (București, Humanitas, 1995). 8 București, Albatros, 1994; în același
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sursă de hrană pentru oameni. Asupra acestor aspecte privind managementul de mediu voi reveni pe larg într-un capitol următor. 2.4. Minimalismul lui Nozick Problema statutului moral al animalelor este abordată și de Robert Nozick în Anarhie, stat și utopie, în partea I, "Teoria stării naturale, sau cum să ajungem la un stat fără să ne străduim înadins", capitolul al treilea, "Constrângerile morale și statul", paragraful "Constrângeri și animale"222. Nozick analizează problema existenței unor limite în acțiunile noastre asupra
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Among Environmentalists, Oxford University Press, New York, 1991. Norton, Bryan, "A New Paradigm for Environmental Management", în Robert Costanza, Bryan Norton (eds.), Ecosystem Health: New Goals for Environmental Management, Island Press, Washington, D.C., 1992, pp. 23-41. Nozick, Robert, Anarhie, stat și utopie, traducere de Mircea Dumitru, Editura Humanitas, București, 1997. O'Hear, Anthony (ed.), Philosophy of Environment, Royal Institute for Philosophy Supplements, vol. 68, Cambridge University Press, Cambridge, 2012. Ophuls, William, Economics and the Politics of Scarcity: A Prologue to a Political
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Editura Alternative, București, 1994, p. 83. 221 Joel Feinberg, "The Rights of Animals and the Future Generations", în William Blackstone (ed.), Philosophy and Environmental Crisis, University of Georgia Press, Athens, Georgia, 1974, pp. 43-68. 222 Robert Nozick, Anarhie, stat și utopie, traducere de Mircea Dumitru, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 78-84. 223 Ibidem, p. 82. 224 Vezi Paul Shepard, "Animal Rights and Human Rites", în North American Review, 1974, pp. 35-41. 225 Holmes Rolston III, Environmental Ethics: Duties to and Values
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ne-timpul incert, imprezentabil, intervalul de trecere "în care aștepți să te-aprinzi/ din fulgerul unei singure frunze de aur". Posibilul nu mai are loc în exterioritatea dezertată și nici în interioritatea unui subiect evacuat; el e chiar nelocul așteptării, utopia mereu atinsă și pierdută a revelării. Interval mereu viitor, pus în suspensia datelor ființării, imaginea propusă în final arătând ce va fi cu putință să fie: aprinderea din fulgerul unei singure frunze de aur. Pre-imagine revelatoare, căci ce se poate
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Pe-o gură de rai) sau în Pădurencele (vol. Un dor fără sațiu, 1976-1978), în op. cit., pp. 43, 130, 352. Viziune-vedenie care apare cu "ireala-i poveste" (Monos) sau în "extraordinara puritate" a muzicii astrelor și a frumuseții (Iberia), înfățișând "Utopia și alte himerice" (Egalii cu zero), vol. Un dor fără sațiu, în op. cit., pp. 359, 414, 446. 12 "Viața stelei de la sine se stinge,/ din sine stoarce orbitoarea voință să moară,/ în orbitorul sine se răsfrânge/ lumina, sieși statornică" (Am
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Într-o producție proprie, ceea ce a colectat (recenzat, clasat) din fondul comun prin participare la social și efortul său personal de creație și construcție, apelând la subiectivitatea sa. O chimie În care se amestecă adeziunea și dorința, construcția reală și utopia, o regândire a normelor și valorilor primite, o renovare a raporturilor sociale, o nouă reprezentare a câmpului social. O dinamică a progresului, o forță reglatoare În grupuri și instituții. O „construcție activă”, Îl citez din nou pe Castoriadis, o reorganizare
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
condiții pentru ca democrațiile să se Îmbolnăvească sau chiar să sucombe. Ideologia democratică devine acum o povară. Dar resursele pentru a preveni aceste dezastre sunt multiple. Ele vin dinspre istorie, cultură, credințe, tradiții, valori, sisteme de reprezentare. Democrația rămâne Întotdeauna o utopie, un ideal, dar lupta pentru a o impune, inventarea unor dispozitive psihosociale pentru a o Învăța și a o pune În act menține spiritul treaz, remaniază, ajustează, creează aspirații, scopuri etice. Iată, numai a da subiectului social cuvântul, a-l
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Evului Mediu este însoțită de o criză politică al cărui principal rezultat este prăbușirea definitivă a marilor construcții cu vocație unificatoare. Acestea se străduiseră, în ciuda riscurilor și tulburărilor prin care au trecut timp de o mie de ani, să continuie utopia, imposibil de realizat, dar continuu prezentă, de a reface unitatea romană. Acolo, pe ruinele adunate unele peste altele, apare structura nouă a statelor, a căror înfruntare înlocuiește lupta pentru unitate cu lupta pentru hegemonie. Capitolul 3 CONVULSII POLITICE ȘI NAȘTEREA
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
lipsurile și abuzurile puterii. Critica pe care o fac umaniștii societății în care trăiesc este într-adevăr nemiloasă, fie că este vorba de tarele Bisericii (Elogiul Nebuniei a lui Erasmus), de instituțiile care favorizează abuzurile prinților sau de moravurile societății (Utopia lui Thomas Morus). Combătînd această societate, umaniștii preconizează construirea unei cetăți ideale, unde omul ar trăi în mod firesc, sub conducerea unor suverani (aleși uneori), care să se dedice numai fericirii sale, în care religia ar fi însoțită de toleranță
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
care să se dedice numai fericirii sale, în care religia ar fi însoțită de toleranță și unde bunurile ar fi comune pentru că diferențele dintre bogați și săraci să dispară. Acest proiect politic este descris în modul cel mai perfect în Utopia lui Thomas Morus, în unele texte ale lui Erasmus sau ale lui Rabelais. Umaniștii sînt mai interesați de aici înainte de știință, de estetică sau de religie decît de politică. Totuși, premisele pe care ei le-au formulat vor duce în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
trad. 1981. LEDERER Emil (1882-1939): The New Middle Class (1937); The State of the Masses (1940). LITT Theodor: Gemeinschaft und Individuum (1923). LUKACS Gy�rgy (1885-1971): Histoire et conscience de classe (1923), trad. 1960. MANNHEIM Karl (1893-1947): Id�ologie et utopie (1929), trad. 1956; Die Gegenwartsaufgaben der Soziologie (1932); Mensch und Gesselschaft în Zeitalter des Umbaus (1935). MICHELS Robert (1876-1936): Leș Partis politiques (1911), trad. 1914; Der Patriotismus (1929); Umschichtungen în den herrschenden Klassen nach dem Kriege (1934). MITGAU Hermann: Familienschicksal
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mai amintim de ceea ce a fost? Credeați atunci, domnule Dorin Tudoran, că va veni o zi a curățeniei, a cinstei și moralității diseminate în straturile profunde ale României și în clasa ei politică? V-ați creat, în acele timpuri, o utopie, sau erați conștient că după căderea comunismului răul va putea lua și alte forme? D.T.: Nu mi-am creat nici un fel de utopie. Am curajul să cred că prognozele pe care le-am făcut (încă de la încercarea cuplului Ceaușescu de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
în straturile profunde ale României și în clasa ei politică? V-ați creat, în acele timpuri, o utopie, sau erați conștient că după căderea comunismului răul va putea lua și alte forme? D.T.: Nu mi-am creat nici un fel de utopie. Am curajul să cred că prognozele pe care le-am făcut (încă de la încercarea cuplului Ceaușescu de a scăpa sfârșitului de care a avut parte) cu privire la ceea ce va urma în România post-decembristă s-au dovedit și continuă să se dovedească
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
pentru România! Îmi cerea să-l las să discute cu dl Ion Iliescu detaliile. L-am descurajat cu o insistență care până la urmă l-a convins, dar nu a acceptat niciodată că proiectul respectiv era, cum îl caracterizasem eu, „o utopie demnă de toată uitarea”. Considera că mă dădeam la o parte din fața unei datorii care mi s-ar fi potrivit de minune. Am zâmbit așa cum o fac azi, când scriu aceste rânduri. Înainte de a se muta de la New York la Washington
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]