17,513 matches
-
în perioadele istorice imediat următoare. Construindu-și discursul pe exemplul postcomunist, Sztompka notează două tipuri de acțiuni prin care încrederea și capitalul social relațional pot fi menținute, revigorate sau încurajate să fie create. Prima modalitate este acțiunea asupra celor cinci variabile macrosociale: legislația simplă, transparentă, persistentă în timp și necontradictorie asigură coerența normativă; acuratețea comportamentului clasei politice, hotărârea Guvernului și acțiunile acestora fără ezitări asigură reprezentarea socială că Guvernul știe ce vrea, contribuind la stabilitatea ordinii sociale; pluralismul și libertatea presei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
domenii de cercetare li se pot adăuga contribuțiile aduse de dezbaterile pe tema „capitalului social” care au subliniat centralitatea problematicii bunurilor publice pentru științele sociale și au marcat, mai mult decât orice altă direcție de reflecție pe aceste probleme, importanța variabilelor culturale și sociologice pentru explicarea fenomenelor economice și instituționale de bază. În toate orientările menționate, accentul studiului este pus pe indivizi care se angajează voluntar în rezolvarea problemelor colective, la diferite niveluri, mai mult sau mai puțin instituționalizate, mai vaste
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Secțiunea care urmează va încerca o trecere în revistă a literaturii despre participarea în acțiune colectivă. Teoretizarea participării. Cine se implică? Diversele teorii care au fost dezvoltate în câmpul eterogen al cercetării despre participare au dezvăluit patru mari categorii de variabile ce sunt legate direct de implicarea individuală în acțiunea colectivă: condițiile psihologice, factorii culturali, caracteristicile microstructurale ale colectivităților și resursele disponibile pentru participare, pe care le voi dezvolta pe scurt. Teorii psihologice Unele abordări ale mișcărilor sociale au propus explicații
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1978) și inconsistența de status (Lenski, 1956). Evidențele empirice care ar susține aceste teorii sunt fragile (Wood, Hughes, 1984), cu toată constanța încercărilor de a explica activismul din diferite domenii, mai ales în domeniul politic și în mișcări sociale, prin variabile legate de status. Un alt factor psihologic mai puțin studiat, dar la fel de semnificativ este orientarea latentă către activismul social, la care fac trimitere totuși unele lucrări (de exemplu, Brady, Verba, Shlozmann, 1995). Simțul comun și prudența metodologică sugerează posibilitatea existenței
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și prudența metodologică sugerează posibilitatea existenței unui factor latent, de natură psihologică, care poate fi identificat ca o predispoziție înaltă pentru implicarea în acțiunea colectivă, fie prin suportarea costurilor, fie prin conducerea acesteia. Acest factor se presupune a fi o variabilă reziduală, care ar lămuri partea rămasă neexplicată de restul modelelor teoretice, sau o a treia variabilă, ce dă seamă de relațiile dintre alte caracteristici în studiile nonexperimentale, care sunt predominante în acest domeniu de cercetare. Factorii psihosociologici sunt relevanți în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ca o predispoziție înaltă pentru implicarea în acțiunea colectivă, fie prin suportarea costurilor, fie prin conducerea acesteia. Acest factor se presupune a fi o variabilă reziduală, care ar lămuri partea rămasă neexplicată de restul modelelor teoretice, sau o a treia variabilă, ce dă seamă de relațiile dintre alte caracteristici în studiile nonexperimentale, care sunt predominante în acest domeniu de cercetare. Factorii psihosociologici sunt relevanți în multe modele, ca mediatori între variabilele socioculturale și implicare. Un astfel de factor important e sentimentul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rămasă neexplicată de restul modelelor teoretice, sau o a treia variabilă, ce dă seamă de relațiile dintre alte caracteristici în studiile nonexperimentale, care sunt predominante în acest domeniu de cercetare. Factorii psihosociologici sunt relevanți în multe modele, ca mediatori între variabilele socioculturale și implicare. Un astfel de factor important e sentimentul eficacității sinelui (self-efficacy), un concept dezvoltat de Bandura (1995), care este într-o relație de cauzare reciprocă cu implicarea actuală și reușită. Perspectiva culturală În ultimele câteva decenii câteva lucrări
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
metodologia le impune generalității rezultatelor. Testarea modelelor participării în acțiune colectivă nu este o sarcină ușoară, precum reiese din imaginea fragmentată oferită de domeniul de cercetare. Am optat pentru o investigație calitativă în care am controlat cât mai multe dintre variabilele implicate. Am realizat 28 de interviuri biografice cu subiecți distribuiți în mod aproximativ egal în cele trei categorii analitice - lideri, activiști și membri pasivi, selectați din aceleași contexte de mobilizare alese ca unități de eșantionare, adică scara de bloc. Cei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care conducerea și procesul decizional sunt stabilite prin proceduri democratice. Mai mult, problemele cărora trebuie să le facă față numeroasele scări de bloc din Oradea sunt similare, asigurând, din acest punct de vedere, un anumit grad de control al acestei variabile. Acestea se referă la zugrăvirea pereților scării, reparațiile la acoperiș, la subsol, la sistemul de canalizare sau instalarea interfonului. Originea lor trebuie căutată în vechimea construcțiilor - mai vechi de 20 de ani în cele mai multe dintre cazuri - și în noile standarde
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cercetări în alte situații au produs rezultate diferite, aceasta s-ar putea să se fi întâmplat în principal deoarece au investigat forme de angajament specifice unor clase sociale, cum este cazul participării în mișcări sociale sau la organizații voluntare. Locul variabilelor culturale în explicarea acțiunii rămâne neclar. Totuși, consistența asocierilor dintre unele caracteristici biografice și disponibilitatea pentru implicare mă fac să cred că resursele culturale joacă un rol secundar, mai ales acela de instrumente pentru justificarea acțiunii sau a inacțiunii. Chiar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ai bunăstării pentru realizarea hărților de sărăcie: accesul la diferite utilități, gradul de izolare a localității, indicatori economici, demografici, caracteristici geografice. Pentru analiza și prezentarea datelor în profil teritorial mai recent au fost elaborate sistemelor informaționale geografice (GIS), care includ variabile spațiale în analiza multivariată a factorilor generatori de probleme sociale - potențial natural, infrastructură, acces la servicii sociale, piața muncii (Bigman, Deichmann 2000). Hărțile realizate pe baza indicatorilor sociali disponibili la diferite niveluri de dezagregare sunt tot mai mult utilizate ca
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
România sunt: rural-urban - analiza datelor pe medii are o semnificație aparte pentru paradigma dezvoltării sociale. Gradul de urbanizare este utilizat ca un indicator de dezvoltare (mai ales în modelele care privesc dezvoltarea ca o evoluție liniară) sau explică valorile altor variabile selectate ca indicatori de dezvoltare, cum ar fi indicatorii de acces la infrastructură, densitatea populației etc. Atât decalajele de standard al vieții, cât și de stil de viață și oportunități sunt foarte ridicate, stau la baza unor concluzii privind dualitatea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a dezvoltării, cum ar gradul de democratizare a societății, gradul de participare: „Capitalismul promovat de agențiile internaționale precum FMI sau BM definesc dezvoltarea mai mult ca un proces de producție. Ca rezultat, măsurile se centrează pe două seturi de date: variabile de sistem (populație, PIB, cheltuieli publice) și variabile agregate bazate pe date la nivel individual (școlarizare, speranță de viață, ocupare), fără indicatori referitori la cultură, sistem politic și alte aspecte care rămân neacoperite” (Blakemore, 2005, p. 432). Există o serie
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
societății, gradul de participare: „Capitalismul promovat de agențiile internaționale precum FMI sau BM definesc dezvoltarea mai mult ca un proces de producție. Ca rezultat, măsurile se centrează pe două seturi de date: variabile de sistem (populație, PIB, cheltuieli publice) și variabile agregate bazate pe date la nivel individual (școlarizare, speranță de viață, ocupare), fără indicatori referitori la cultură, sistem politic și alte aspecte care rămân neacoperite” (Blakemore, 2005, p. 432). Există o serie de probleme legate de modul în care este
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
HA40.S6B34
D'Angelo Law D'Angelo Law, Stacks HA40.S6B34</call-num><urls></urls></record></Cite></EndNote>(Bauer, American Academy of Arts and Sciences, 1966), aceasta vizează lărgirea cadrului de evaluare a progresului societăților prin includerea unor variabile noneconomice ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Land</Author><Year>1983</Year><RecNum>58</RecNum><record><rec-number>58</rec-number><ref-type name="Journal Article">17</ref-type><contributors><authors><author>Land, K. C.</author></authors></contributors><auth-address>Univ texas,dept sociol,austin
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care să inducă erori sistematice în măsurare. În al doilea caz, este necesar ca indicii să respecte cerințele de agregare a indicatorilor, ca și comportamentul lor la teste succesive. De aceea, la evaluarea acestor indecși trebuie urmărite cu atenție: selecția variabilelor; scalarea lor; ponderarea și agregarea componentelor indicilor; modalitatea specifică de validare ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Booysen</Author><Year>2002</Year><RecNum>10</RecNum><record><rec-number>10</rec-number><ref-type name="Journal Article">17</ref-type><contributors><authors><author>Booysen, F.
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
publisher>Sage Publications</publisher><isbn>076192177X (cloth)</isbn><call-num>Social Service Administration Social Service Administration HV41 .H323 2005</call-num><urls><related-urls><url>http://www.loc.gov/catdir/toc/ecip0417/2004009280.html </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(Estes, 2005) Multe variabile noneconomice și calitative sunt măsurate mai bine la nivel local, ca, de pildă, calitatea aerului și a apei, posibilitățile de recreere, problemele legate de siguranța publică, sentimentul apartenenței la comunitate, calitatea educației ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Greenwood</Author
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
urls></record></Cite></EndNote>(pentru o excelentă trecere în revistă, vezi Sharpe, Smith, 2005). Mult mediatizat a fost Index of Social Health (ISH), introdus de Miringoff și colegii săi de la Universitatea din Fordham. El cuprinde 15 domenii, agregate într-o variabilă luând valori între 0 și 100: mortalitate infantilă; rata copiilor abuzați; copii săraci (procentul celor sub 18 ani sub pragul sărăciei); rata de sinucideri între 15 și 19 ani; abuzul de droguri între 12 și 17 ani; abandonul școlar între
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Numit Quality of Life Index, el este construit pe baza unei analize a lui Schwartz (1994) care include un set de 45 de valori universale grupate în șapte domenii. Diener a procedat la construcția indexului prin eșantionarea a câte două variabile din fiecare domeniu din Compediumul de Statistici și Indicatori Sociali și Anuarul Demografic (amândouă publicate de ONU în 2001) și World Development Report 2004. Au rezultat doi indici separați: unul de bază și unul avansat, acesta din urmă având rolul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
bine diferențele dintre națiunile dezvoltate din punct de vedere economic. Primul index cuprinde puterea de cumpărare, rata omuciderilor, împlinirea nevoilor fizice de bază, rata sinuciderii, rata alfabetizării, încălcări ale drepturilor omului și rata defrișărilor. Al doilea index cuprinde alte șapte variabile: numărul de doctori pe cap de locuitor, rata economisirii, venitul pe cap de locuitor, bunăstarea subiectivă, procentul celor care merg la facultate, egalitatea veniturilor și numărul de tratate de protecția mediului semnate. Cei doi indici pot fi reuniți într-un
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
keyword></keywords><dates><year>1996</year></dates><accession-num>ISI:A1996WR78700001</accession-num><urls><related-urls><url><Go to ISI>://A1996WR78700001 </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(1996) fiind printre foarte puținii indici compoziți care includ măsuri subiective. În rest, alegerea variabilelor poate fi criticată. Chiar Diener și Suh recunosc, într-un text ulterior, că „numărul de hectare defrișate ar putea să nu reprezinte faptul complet obiectiv care pare să fie” ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Diener</Author><Year>1997</Year
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
două reprezentând cazuri speciale de instituții ierarhice (vezi Dogan, 1998, 2002; Inglehart, 1997; Sandu, 1999; etc.), nespecifice sistemelor democratice contemporane. De altfel, introducerea lor în analiză este însoțită de comunalităti scăzute, în jurul lui 0,1, sugerând faptul că cele două variabile aparțin unui alt spațiu valoric. Am exclus de asemenea, încrederea în guvern, extrem de sensibilă la variațiile date de poziționarea în cadrul ciclului electoral. Metoda de extracție utilizată a fost Principal Axis Factoring, variația totală explicată de factorul comun al încrederii generalizate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
economică, declarată de UNESCO ca una dintre noile tipuri de educație, îi face pe elevi să înțeleagă problemele din cotidian, îi ajută să identifice și să evalueze consecințele deciziilor personale ale parinților și autorităților, cunoștințele și atitudinile economice reprezentând astfel, variabilele cheie ale educației prin și pentru viată. Plecând de la principiile acțiunilor legate de dezvoltarea durabilă și în domeniul educațional trebuie depuse eforturi de conștientizare a tinerei generații de urgența adoptării unui comportament responsabil în protejarea mediului și a resurselor pe
Educaţia economică în contextul dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ciobanu Mariana Georgeta, Popa Monica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1166]
-
de speranțe. Cu alte cuvinte, un nivel crescut al inteligenței emoționale conferă individului un deosebit autocontrol (asupra emoțiilor, dispozițiilor și sentimentelor, dar și asupra gândurilor și acțiunilor), o imagine de sine pozitivă, împletita cu mulțumirea de propria persoană indiferent de variabilele externe, capacitatea de a face față stresului și de a se adapta schimbărilor, capacitatea empatica și de relaționare eficientă cu ceilalți, priceperea de a-și stabili scopuri realiste și de a se motiva pentru atingerea acestora. În această cercetare s-
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
emoțională și angajații din sistemul privat vs. stat (bugetari), precum și relația dintre stress și angajații din sistemul privat vs.stat (bugetari). Astfel, au fost stabilite următoarele ipoteze generale: Există o legătură între inteligența emoțională și stres. Inteligența emoțională variază în funcție de variabilă privat vs. bugetari Stresul variază în funcție de variabilă privat vs. bugetari La cercetare au participat 60 de angajați din sistemul bugetar și privat ( profesori și reprezentanți medicali ), cu vârsta cuprinsă între 25-35 ani, studii superioare, 50%femei, 50 % bărbați, cu nivel
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]