15,023 matches
-
HDL-colesterolului și o creștere a LDL-colesterolului, ceea ce face ca după vârsta de 50 de ani femeile să prezinte valori mai mari ale colesterolului seric comparativ cu bărbații de aceeași vârstă (11). Acest aspect participă la incidența crescută a bolilor cardio - vasculare aterosclerotice la femeile vârstnice (12). Studiul Systolic Hypertension in the Elderly Program, care a inclus 4.763 de pacienți de ambele sexe, cu vârsta medie de 72 de ani, urmăriți timp de 4 ani i jumătate, a arătat următoarele valori
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
a activității 3-hidroxi-3-metilglutaril (HMG)-CoA reductazei, care determină scăderea sin- tezei de colesterol, dar există diferențe între profilul farmacocinetic, structură, lipofilie între diferite tipuri de statine. Pe lângă efectul principal de reducere a valorilor LDL-colesterolului, studiile actuale au demonstrat multiple efecte vasculare indirecte, asupra funcției endoteliale, inflamației vasculare, a stresului oxidativ, efect antitrombotic și antiagregant plachetar. Toate aceste efecte, numite pleiotrope, determină stabilizarea plăcii de aterom și promovează angiogeneza, determinând astfel scăderea riscului cardiovascular (28). 4.3.1.1. Utilizarea statinelor în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
care determină scăderea sin- tezei de colesterol, dar există diferențe între profilul farmacocinetic, structură, lipofilie între diferite tipuri de statine. Pe lângă efectul principal de reducere a valorilor LDL-colesterolului, studiile actuale au demonstrat multiple efecte vasculare indirecte, asupra funcției endoteliale, inflamației vasculare, a stresului oxidativ, efect antitrombotic și antiagregant plachetar. Toate aceste efecte, numite pleiotrope, determină stabilizarea plăcii de aterom și promovează angiogeneza, determinând astfel scăderea riscului cardiovascular (28). 4.3.1.1. Utilizarea statinelor în prevenția primară Studiul Air Force Coronary Atherosclerosis
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
clinic amplu - Collaborative Atorvastatin Diabetes Study (CARDS), care a inclus 2.838 de pacienți (1.129 cu vârsta cuprinsă în intervalul 65-75 de ani) diabetici, fără patologie cardiovasculară preexistentă, a arătat atât o scădere a incidenței evenimentelor cardiovasculare și cerebro - vasculare, a necesității terapiei de revascularizație coronariană, cât și a mortalității globale la subiecții vârstnici care primeau tratament cu atorvastatin (30,31). Rezultate similare au fost evidențiate și în studiul Cardiovascular Health Study (CHS), care a inclus 5.201 pacienți cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
boli cardiovasculare, dar care prezentau valori serice crescute ale proteinei C reactive înalt sensibile. Autorii au arătat că terapia cu rosuvastatin la subiecții cu vârsta peste 60 ani a determinat scăderea semnificativă a incidenței infarctului miocardic acut (IMA), a accidentului vascular cerebral, a mortalității cardiovasculare, demonstrând astfel beneficii ale statinelor în prevenția primară a bolilor cardiovasculare similare la vârstnici cu cele evidențiate la adulții tineri (35). În trialul West of Scotland Coronary Prevention Study (WOSCOPS), Shepherd și cola- boratorii săi au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
dl, supuși randomizat tratamentului cu atorvastatin 10 mg/zi sau placebo. Rezultatele studiului au arătat beneficii substanțiale ale terapiei cu statine la doar un an de terapie, reducerea mortalității cardiovasculare cu 36%, a evenimentelor cardiovasculare cu 29% și a accidentului vascular cerebral cu 27%, motiv pentru care studiul a fost oprit prematur (43). 4.3.1.2. Utilizarea statinelor în prevenția secundară Scandinavian Simvastatin Survival Study (4S), care a inclus 4.444 pacienți, dintre care 1.021 cu vârsta peste 65
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
globale și o reducere dublă a riscului absolut comparativ cu adultul tânăr (44). Heart Protection Study (HPS) a inclus 20.536 pacienți cu vârsta cuprinsă în intervalul 40-80 ani, 28% cu vârsta peste 70 ani, diagnosticați cu boală coronariană sau vasculară periferică, randomizați pentru a primi simvastatin sau placebo și urmăriți timp de 5 ani. Rezultatele studiului au arătat o scădere importantă a mortalității globale, precum și a celei cardiovasculare, a incidenței IMA, a accidentului vascular cerebral și a terapiei de revascu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
ani, diagnosticați cu boală coronariană sau vasculară periferică, randomizați pentru a primi simvastatin sau placebo și urmăriți timp de 5 ani. Rezultatele studiului au arătat o scădere importantă a mortalității globale, precum și a celei cardiovasculare, a incidenței IMA, a accidentului vascular cerebral și a terapiei de revascu - larizație coronariană la pacienții tratați cu simvastatin, inclusiv la grupa de vârstă 65 -79 de ani (45). Concluzii similare au fost formulate și de autorii studiului Cholesterol And Recurrent Events trial (CARE), realizat pe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
de autorii studiului Cholesterol And Recurrent Events trial (CARE), realizat pe 4.159 pacienți cu boală coronariană și valori ale LDL-colesterolului plasmatic cuprinse în intervalul 115-174 mg/dl. Autorii demonstrează că utilizarea pravastatinului a redus semnificativ incidența IMA, a accidentului vascular cerebral și a necesității terapiei de revascularizație coronariană. Surprinzător a fost că, la vârstnici, beneficiile erau mai mari decât la adultul tânăr, respectiv o reducere mai amplă a riscului relativ de 32% versus 19% (46,47). Studiul Long term Intervention
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
inclus 10.001 pacienți cu angină pectorală stabilă (3.809 cu vârsta peste 65 de ani) a arătat că tratamentul cu doze mari de statine determină scăderea semnificativă a mortalității de cauză cardiovasculară, a incidenței IMA non-fatal și a accidentului vascular cerebral (AVC) la vârstnici (56). Rezultate similare au fost obținute și în studiul Assessing Goals in Elderly trial (SAGE), care a arătat scăderea incidenței evenimentelor majore cerebrovasculare și cardiovasculare, precum și reducerea cu 77% a mortalității globale la 893 pacienți vârstnici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
joasă (VLDL) și astfel scad valorile trigliceridelor. Fibrații determină conversia reacțiilor de esterificare a acizilor grași liberi în reacții de oxidare, determinând scăderea secreției hepatice de triacilglicerol și VLDL bogate și colesterol. De asemenea, fibrații au efect antiaterogen asupra țesutului vascular prin inhibiția factorului de necroză tumorală TNF-α, care induce expresia moleculelor celulare vasculare de adeziune din endoteliu (63,67). Fibrații sunt considerați cea mai eficientă clasă de hipolipemiante în ceea ce privește scăderea valorilor trigliceridelor plasmatice, cu procente cuprinse în intervalul 25-50%, creșterea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
a acizilor grași liberi în reacții de oxidare, determinând scăderea secreției hepatice de triacilglicerol și VLDL bogate și colesterol. De asemenea, fibrații au efect antiaterogen asupra țesutului vascular prin inhibiția factorului de necroză tumorală TNF-α, care induce expresia moleculelor celulare vasculare de adeziune din endoteliu (63,67). Fibrații sunt considerați cea mai eficientă clasă de hipolipemiante în ceea ce privește scăderea valorilor trigliceridelor plasmatice, cu procente cuprinse în intervalul 25-50%, creșterea valorilor HDL-colesterolului între 11 i 25% și reducerea nivelurilor de LDL-coles- terol cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
VI Alte afec]iuni vasculare la pacientul renal VI.1. Boala cerebrovasculară la pacientul renal Epidemiologia bolii cerebrovasculare la pacientul renal Boala cerebrovasculară reprezintă o cauză frecventă de deces la pacienții renali, în mod particular la cei dializați. De altfel, accidentul vascular cerebral (AVC) constituie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
Alte afec]iuni vasculare la pacientul renal VI.1. Boala cerebrovasculară la pacientul renal Epidemiologia bolii cerebrovasculare la pacientul renal Boala cerebrovasculară reprezintă o cauză frecventă de deces la pacienții renali, în mod particular la cei dializați. De altfel, accidentul vascular cerebral (AVC) constituie una dintre cele trei principale cauze de deces la această categorie de pacienți, alături de accidentele coronariene și de infecții. Acest fapt se explică prin îmbătrânirea constantă atât a populației incidente, cât și a celei prevalente în programele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
dializă peritoneală [Toyoda et al., 2004]. Mai mult, studii de mică anvergură sugerează un prognostic net mai defavorabil (mortalitate crescută) la pacienții tratați prin dializă peritoneală în comparație cu cei hemodializați care au suferit AVC hemoragic [Pai et al., 2004]. Patogenia accidentelor vasculare cerebrale la pacientul renal Accidentul vascular cerebral ischemic reprezintă o condiție fiziopatologică în care o porțiune a țesutului cerebral este privată în mod brusc de un flux sangvin adecvat. Creierul necesită un aport de sânge de 50 ml/min pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
Mai mult, studii de mică anvergură sugerează un prognostic net mai defavorabil (mortalitate crescută) la pacienții tratați prin dializă peritoneală în comparație cu cei hemodializați care au suferit AVC hemoragic [Pai et al., 2004]. Patogenia accidentelor vasculare cerebrale la pacientul renal Accidentul vascular cerebral ischemic reprezintă o condiție fiziopatologică în care o porțiune a țesutului cerebral este privată în mod brusc de un flux sangvin adecvat. Creierul necesită un aport de sânge de 50 ml/min pentru a menține un nivel adecvat al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
aterosclerotică, ruptura acesteia activând cascada de coagulare, cu formarea trombusului ocluziv. AVC-ul hemoragic, în care se produce ruptura vasului, cu hemoragie în substanța cerebrală, urmată de ischemie tisulară secundară reprezintă un alt mecanism patogenic important. Lezarea creierului prin ocluzie vasculară este mediată prin multiple mecanisme biochimice, ale căror descriere depășește intențiile acestui volum. Trebuie precizat însă că unul dintre mecanismele principale ale injuriei tisulare cerebrale îl reprezintă încărcarea celulară cu calciu. Creșterea cantității de calciu citosolic liber activează fosfolipazele calciu-dependente
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
pacienții HD și la cei tratați prin DP [Benedetto et al., 2001]. În concluzie, grosimea intimă-medie (GIM) determinată prin ecografie de înaltă rezoluție se corelează cu hipertrofia ventriculară stângă și reprezintă un predictor independent al mortalității cardiovasculare, inclusiv prin accident vascular cerebral, la pacientul dializat. Modificările structurale carotidiene incipiente se corelează cu disfuncția endotelială și cu starea microinflamatoare caracteristică uremiei cronice. GIM determinată ecografic poate fi utilizată pentru stratificarea riscului cardiovascular la pacienții renali și pentru identificarea precoce a celor care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
microinflamatoare caracteristică uremiei cronice. GIM determinată ecografic poate fi utilizată pentru stratificarea riscului cardiovascular la pacienții renali și pentru identificarea precoce a celor care vor dezvolta în timp leziuni aterosclerotice carotidiene importante, care să ducă la accidente cerebrale. Prevenția accidentelor vasculare cerebrale Date recente din populația generală au permis elaborarea unor măsuri de prevenție a AVC, care sunt sintetizate în tabelul I. Aceste măsuri pot fi extrapolate, cu unele rezerve, și în populația renală. Stenoza carotidiană de grad înalt determină frecvent
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
un cost înalt. Pe de altă parte, costul ecografiei duplex este contrabalansat de către avantajul non-invazivității acesteia. Studiile privind plăcile aterosclerotice aortice mai mari de 4 mm în grosime au arătat că acestea reprezintă un important predictor al unor viitoare accidente vasculare cerebrale [The French Study on Aortic Plaques in Stroke Study Group, 1996]. De asemenea, prezența fibrilației atriale este predictivă atât pentru AVC inițial, cât și pentru AVC recurente [Vidaillet et al., 2002; Penado et al., 2003]. La pacientul renal (în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
N-methyl-D-aspartat) de tipul dextrorphan și agenții captatori ai radicalilor liberi de oxigen [Albers et al., 1995]. În multe cazuri, AVC la pacientul renal poate fi tratat cu succes, cu condiția ca nefrologul să realizeze caracterul de urgență al acestei complicații vasculare, supraviețuirea funcțională a creierului fiind dependentă de aceasta. Strategiile terapeutice pornesc de la un diagnostic adecvat al AVC. Tomografia computerizată cerebrală poate distinge între AVC ischemic și cel hemoragic. Administrarea substanței de contrast, deși problematică la pacientul cu IRC în predializă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
plachetare, frecvent utilizată la pacienții renali cu cardiopatie ischemică cronică, și/sau în vederea menținerii funcționalității fistulei arterio-venoase. Medicația anticoagulantă orală trebuie oprită imediat, iar efectul prelungit al acesteia contracarat prin administrarea de vitamina K și, eventual, plasmă proaspătă congelată. Accidentele vasculare cerebrale (AVC) prezintă o prevalență net crescută în populația renală față de cea generală și se asociază cu o mortalitate ridicată. Mulți dintre factorii de risc pentru AVC în populația non-renală nu reprezintă factori de risc pentru afecțiuni cerebrovasculare la pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
fals crescut în condițiile calcificării importante a arterelor digitale. Măsurarea volumului pulsului la nivelul halucelui este mai utilă pentru cuantificarea progresiei ischemiei periferice la un anumit pacient; pe de altă parte, același parametru, din cauza variabilității mari între pacienții cu afectare vasculară similară, este mai puțin util în compararea amplorii fenomenelor ischemice la subiecți diferiți. Măsurarea transcutană a oxigenării tisulare (MTOT) este probabil cea mai utilizată metodă de determinare a statusului microcirculator în condiții clinice. Această metodă are avantajul de a nu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
util în compararea amplorii fenomenelor ischemice la subiecți diferiți. Măsurarea transcutană a oxigenării tisulare (MTOT) este probabil cea mai utilizată metodă de determinare a statusului microcirculator în condiții clinice. Această metodă are avantajul de a nu fi afectată de calcificările vasculare. Totuși, MTOT este o metodă laborioasă (durata de efectuare minimum 30 min) și devine dificil de interpretat în condiții de anemie, edeme și temperatură cutanată redusă adică în trei situații frecvente la pacientul cu uremie cronică. Ca urmare, testul optim
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
pacienții cu diabet zaharat trebuie să fie examinați anual la membrele inferioare, în vederea identificării factorilor de risc major pentru complicații la acest nivel [Mayfield et al., 2003]. Pacienții cu unul sau mai mulți asemenea factori de risc 415ALTE AFEC}IUNI VASCULARE LA PACIENTUL RENAL necesită evaluare și mai frecventă pentru monitorizarea apariției unor noi factori de risc major; de asemenea, diabeticii cu neuropatie trebuie examinați la nivelul membrelor inferioare la fiecare vizită la medic. Recomandările ADA prevăd ca toți pacienții diabetici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]