3,843 matches
-
Alexandria și în două secole de pace, înfloresc științele, artele și medicina. Hippocratismul în expansiune se inseră în noua Alexandrie imperială, înfloritoare și creativă. Aici apare faimoasa școală de medicină în care se afirmă Herofil (sec. IV - III), cel mai vestit anatomist al antichității, medicina consolidându-și statutul de știință. Ca și Alexandru cel Mare, Ptolemeu I și după el, Ptolemeu II, încurajează științele, artele, medicina. Astronomi, fizicieni, matematicieni, naturaliști imprimă un orizont mai obiectiv vieții, direcționând medicina spre cercetare, experimentare
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
era folosită ligatura vaselor. În ultimul secol î.Chr. școala medicală din Alexandria intră în declin. Pergamul, prin grădina de plante medicinale, își arogă superioritatea față de Alexandria unde medicii formați la școlile din Cos și Cnidos lăsau să vorbească rezultatele. Vestita bibliotecă din Alexandria este parțial distrusă de foc, în anul 47 î.Chr., și apoi de arabii cuceritori, iar ulterior de creștinii monofiziți, dispărând în sec. VII al erei creștine. Urmașii lui Herofil și ai lui Erasistrat n-au salvat
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
secolul XVI, îl prezintă alături de Hippocrat, amândoi cu manuscrise în mână și la o vârstă înaintată. Personalitatea lui Galen ia în stăpânire medicina din sec. al II-lea d.Chr. timp de un mileniu. S-a născut la Pergam (131), vestit centru medical, a studiat aici dar și în Smirna și Alexandria, de unde, în 163, vine la Roma unde, din motive politice pleacă, revenind la chemarea împăratului Marc Aureliu după 2 ani. Va muri în cetatea luminii, Roma. în 202. Galen
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
II î.Chr. în caseta cu instrumentar chirurgical de la Grădiștea Muncelului - Sarmisegetuza nu s-a aflat nici un asemenea instrument asemănător cu altele descoperite în Ungaria și în alte părți, ci unul care seamănă cu cel al unei truse din Cos, vestitul centru medical elen (sec. II î.Chr.). Interesantă este și „placa“ de la Grădiștea, un fel de „piatra laptelui“ a cărei pulbere rasă se folosea, ne spune Dioscorides, în vindecarea plăgilor. Vasile Pârvan crede că în spațiul eleno - traco - roman, existau
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în celebrele Atena, Alexandria și Roma. Limba greacă urca spre zenit în detrimentul limbii latine. Pentru Alexandria expansiunea arabă i-a fost fatală. Incendiile din 390 și mai ales cel din 641 al Califului Omar, i-au pus capăt nu numai vestitei biblioteci, întru îndurerarea întregii lumi, dar și a urbei, care nu a mai putut renaște cultural din propria cenușă. Medicina din Alexandria, prin magiștrii ei, a venit în Bizanț. Discipolii i-au urmat pe profesori. Toți au păstrat în memoria
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
prețioasă. Încă din perioada islamului clasic, un așezământ principal de învățământ medical era Spitalul. Aici se experimentau cunoștințele din biblioteci și universități. Primul spital atestat documentar este cel fondat în anul 800 de Gabriel (= Jabrain în arabă), medic nestorian foarte vestit, care a luat ca model și academia medicală din persanul Gondi-Shapur, cucerit de arabi (637 - 651). De acum, până în Andaluzia iberică, arabii vor edifica asemenea spitale, unele pe lângă moschei și toate cu biblioteci și cadre de grade și specializări diferite
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
De asemenea spitalele aveau secții pe categorii de boli. O atenție deosebită se acordă managementului. Administrația spitalului avea în organizare și dispensarul, farmacia cu secții de fabricare și servire. în sec.XII, spitalul Nuri din Damasc ajunsese dintre cele mai vestite cum va ajunge Al-Mansuri din Cairo în sec.XIII, cu mii de pacienți. Bolnavii psihici erau internați în spitale speciale. Medicii erau considerați, ca și ceilalți creatori de științe, „oameni ai cărții“ (Ahl al-Kitab), favorizați, indiferent că erau islamici, creștini
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
arabă spațială dublându-se de una culturală, ilustrată de savanți arabi în atâtea domenii. Medici filosofi, creatori de școli sunt Al Razi (n. 925), Avicenna (n. 980), Averroes (n. 1126), alături de care se înscriu generații de medici arabi mai puțin vestiți care au făcut gloria medicinei arabe. Multe cărți de medicină, scrise în Evul Mediu de arabi au devenit surse de formare medicală în școlile occidentale medievale, prin sec. al XVIII-lea mai fiind încă traduse în limbile popoarelor de astăzi
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și academiile înființate. Arabii au meritul propriu de a adăuga la centralizarea cunoștințelor medicale, dezvoltarea chimiei, a științelor exacte, și tendința spre o medicină laică. Circumstanțe istorice, stagnări mentalitare, diminuarea contactelor au forțat la declin vechea medicină arabă atât de vestită în timpul lui Avicena. EVREII șI MEDICINA IUDAICĂ De sub pământuri milenare răsare civilizația popoarelor semite a căror contribuție în dezvoltarea medicinei este exemplară fiind relaționată medicinei din Mesopotamia, Egipt, Grecia, medicinei romane și arabe. Pe urme asiro-babiloniene, feniciene, aramaice, cananeene s-
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
î.Chr.). Aici se descrie geneza lumii, potopul, Turnul Babel ș.a. Căderea Chaldeei sub elamiți (tot semiți) a dus la exodul indigenilor spre Siria și Egipt. Peste elamiți au venit alți semiți, amoriții și unul din preoții acestora, Hammurabi, autorul vestitului cod, reunește sudul și nordul Chaldeei, și formează regatul Babiloniei. Se susține că în timpul lui Hammurabi apar în istorie evreii cu părintele lor Abraham. Cei mai mulți cercetători afirmă că un trib evreu, al lui Terah pleacă din cetatea chaldeeană Ur (Uru
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Uzun Hasan numește ca ambasador la Curtea lui ștefan cel Mare (1473) pe Isaac Beg, medicul său. în Italia, medici ca Leo Habiaeus scriu cărți de medicină și traduc tratate în toate marile centre ale lumii. O figură aparte face vestitul Maïmonide (1135 - 1204), rabin medic și filosof, enciclopedist cu studii, foarte umblat și învățat, ajuns medic la curtea lui Saladin. Ai lui l-au comparat cu Moise. Creștinii l-au numit „vulturul sinagogii“, medici arabi de seamă au mers să
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
După acest manuscris vor face copii ostrogoții, dintre care Codex Argentus, scris cu litere argintii și majuscule aurii pe pergament purpuriu, a rămas ca un monument de limbă germanică. Prin creația alfabetului și după Göttische Bibel popoarele germanice vor da vestitele cântece eroice și experiența lor „medicală“ primară: vrăjitorii, descântece, preziceri, oracole, dar și plante medicinale etc. Medicina germanică se va decanta și forma prin călugării enciclopediști ai mânăstirilor creștine prin care și limba germană veche va evolua în germana medie
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
două cărți de terapeutică și altele de comentarii filosofice. Sub numele de Physica, apar în Evul Mediu Occidental texte medicale. Așa scrie Sfânta vindecătoare și stareță Hildegard din Bingen (Germania) Fizica și Cauzele și Tratamentele, în două cărți. Cea mai vestită școală medicală din Evul Mediu de după anul 1000 este cea din portul sudic italian SALERNO, un fel de Universitas Medicorum. Sprijinită de stat, înglobează și școala medie de sănătate din localitate și ajunge Cetate hippocratică (Civitas hippocratica), în sec. XII
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ca Trotula, soția lui Johannes Platearius, medic. Fiul lor i-a urmat, toată această familie medicală excelând în studii de igienă, dietetică, obstetrică, ginecologie, scriind și cărți de medicină. La Salerno au apărut și cărți cu autori anonimi. Cea mai vestită este Regimen sanitatis salernitanum, numită și Conservada bona valetudine, beneficiind de sute de ediții, între care una va apare în 1696 la Brașov și alta, scoasă de Academia Română, în 1929. Similar au mai apărut o patologie enciclopedică, o terapeutică (sec
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
următoarele secole. Școala medicală din Salerno a abordat toate domeniile teoriei și practicii medicale și a scos medici și prin ei, opere care i-au făcut renumele. în ea și-au dat mâna abnegația și pasiunea, cu medicinile antice. Traducerile vestitului Constantin Africanul, școlit la Monte Casino, unde a fost și botanist, au fost explorate cu eficiență. Acest medic creștin și-a uimit contemporanii, precum Cremona traducătorul. A scris și cărți cu rețete pe bază de plante. A călătorit în Orientul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
creatorul anatomiei științifice prin fidelitatea funcțional-descriptivă a liniilor. Se spune că, genialul Leonardo ar fi scris chiar un tratat de anatomie pe care-l păstra în manuscris în castelul Clos-Lucé, dăruit artistului de renascentistul rege Francisc I și situat aproape de vestitul Ambroise a cărui nouă arhitectură aparține autorului Giocondei (tablou oferit regelui în 1516). Principiul medical al lui Leonardo da Vinci (m.1519) era că experimentul bine interpretat trebuie să descopere legile de funcționare ale organelor, asigurând astfel buna cunoaștere a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
rug. Totuși, în 1604, ducele de Würtenburg, ține câteva zile, la Universitatea din Tübingen, o lecție de disecție pe cadavru uman. La 1537 anatomiștii din Padova făceau anatomie comparată prin disecții pe om și animale. Aici va apare în 1543 vestitul tratat De humani corporis fabrica al lui Vesal asupra căruia vom reveni. Deocamdată să precizăm că în Padova se continuau dezbaterile de idei pe marginea filosofiei lui Aristot, în timp ce Florența, emancipată, trecuse la analiza filosofiei lui Platon, potrivit căreia realitatea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
dicționarul organismului uman, unii termeni, în timp, nedobândind statut, fiind înlocuiți cu alții mai oportuni. Vesal prezintă corect cordul, sternul, uterul, ovarele, încă de la vârsta de 23 de ani, având acces în Italia la disecția pe cadavre umane. În Padova, vestit centru universitar medical și spitalicesc, e considerat cel mai mare învățat în domeniile medical și juridic. Susține un învățământ pe bază de demonstrații. Are studenți de pretutindeni. Nu se lasă contrazis deși contrazice pe alții, de exemplu pe Eustache, Colombo
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
prin demonstrații directe, analitică până la cele mai mici detalii, sprijinită pe observație și intuiție, pe muncă și clarviziune. Vesal e considerat un real reformator al cunoașterii anatomice, un corifeu al anatomiei moderne, deschizător de drum în fiziologie, fiziopatologie. Alți medici vestiți îl vor completa, în sec. XVII. În Renașterea pasionată de anatomie, au strălucit și alte nume: Fallope, profesor Padova, supranumit Esculap al timpului său. El unește cunoașterea anatomică cu chirurgia. A fost un medic complex, specializat în anatomia capului, abdomenului
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de oftalmologie, urologie, stomatologie, obstetrică, medicină legală și patologie internă. Paré înlocuiește cauterizarea plăgilor prin ligatura vasculară. Realizează produse noi în bandajarea plăgilor prin pansamente simple pe bază de ulei de terebentină, vin roșu și miere de albine. Se face vestit și prin crearea de proteze mecanice de brațe și picioare. Ca obstetrician introduce versiunea podalică în caz de distocia fătului. își publică lucrările în limba franceză, ajunge rapid cunoscut. Regii Franței îl solicită ca specialist în traumatisme, plăgi, medicina juridică
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
avea un fel de laborator, la Kufa, în Irak. Aici, el a dat alchimiei o direcție experimentală de purificare a substanțelor chimice prin distilare, calcinare, dizolvare, evaporare, cristalizare, sublimare, amalgamare, proceduri cu care și azi operează laboratoarele farmacologice. Urmașul său, vestitul medic și alchimist Al Razi (cunoscut în Occident cu numele Rhazes), autor al Cărții secretelor, cunoscută lui Paracelsus și lui Nicolas Fernel, încearcă să o desprindă de magie și de astrologie. Geber, realizează acidul azotic. Al Razi, unește în cartea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
policlinici gratuite. În Estul Europei, latifundiarii încep să-și trimită odraslele la studii în Polonia, Constantinipole, Kiev, dar și în Italia, Austria etc. Așa este cazul eruditului stolnic Constantin Cantacuzino, cu studii la Veneția și Padova și cu o bibliotecă vestită cercetată și de savanți occidentali. Acesta făcuse la Padova și studii de medicină așa cum contemporanul său, Dimitrie Cantemir, făcuse studii medicale la marea școală Patriarhală din Constantinopole, ajungând prin creația sa enciclopedică, încoronată de studii istorice, membru al Academiei din
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
completând cunoașterea. Rezultatele sunt impresionante și benefice pentru epidemiologie, terapeutică, nosologie (studiul clasificării și definirii maladiilor). Numărul specialiștilor se amplifică. șansele de vindecare cresc. Severino realizează traheotomia (1610); Aselli descoperă vasele limfatice și descrie al doilea sistem circulator, limfatic (1622); vestitul William Harvey, descoperă circulația sângelui (mica + marea circulație sanguină, 1628), Bartholin pune în evidență ganglionii limfatici (1655); Malpighi descrie capilarele (1661) și după patru ani descoperă globulele roșii. De Graaf descoperă foliculul ovarian (1673); după un an, naturalistul optician, Nicolaus
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Tomul bucuriei (1705), „doctorul filosof“. și acesta avea studii în Italia. D. Cantemir vorbește și el de un medic la Curtea domnească, Andrei Lichinios, după nume, grec, dar cu studii la Padova. șerban Cantacuzino, luminatul, are la curte pe doctorul vestit, Iacob Pylarino, cu studii la Padova care la începutul secolului următor, va publica în Italia două cărți de medicină, una privind variolizarea și alta de istoria medicinei. Medic și profesor, spre sfârșitul secolului, este semnalat la Iași și București Ion
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și restructurare socială. La rândul său Voltaire (1694 - 1778) recomandă o asistare hippocratică a bolnavilor în spitale și un tratament uman handicapaților mentali din „casele de forță“. Rousseau și Voltaire mor în același an și au avut același medic pe vestitul Teodor Tronchin pe care l-au 130 considerat un vrednic „urmaș al lui Boerhaave“, un Esculap preocupat de medicina preventivă și curativă, medic care gândea deopotrivă la însănătoșirea morală și fizică a oamenilor, recomandând exerciții în aer liber, contact cu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]