8,307 matches
-
vinovați că ar fi deteriorat operele de artă își ofereau spontan ajutorul vizitatorului ghinionist căruia i-au căzut lucrurile pe jos, decât persoanele care nu au fost apostrofate de gardian. Sentimentul de vinovăție resimțit i-a incitat inconștient pe acești vizitatori să adopte comportamente altruiste, ca pentru a fi iertați sau pentru a se revanșa. Experimentul de mai sus arată efectele culpabilității asupra comportamentelor generoase și altruiste. Când provocăm cuiva un sentiment de vinovăție, crește posibilitatea ca acesta să încerce, ulterior
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Dragostea, poveste veche... 179 Născut? Ba nu, făcut... 183 Tăcerea umbrei 186 3. CRONICI DIVERSE 191 Fabulosul destin sau nevroza Amélie 193 Istoria se îneacă la mal 198 "Scriu pentru 300.000 de oameni..." 201 Cercul cojilor de portocală 204 Vizitatorul de peste Ocean 208 Lupi și rîndunici 213 Dialoguri pariziene 216 Timpul scrisorilor 221 Zarurile aruncate au fost descifrate 226 In honorem Edgar Morin 230 Curios lucru și sfîrșitul lumii... 234 "Scrisul mă va distruge" 236 Bigger than life 240 Trupul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Nimeni nu a fost vreodată în vintrele mele, nimeni. Dacă vorbesc astăzi e pentru că sunt singurul care poate spune adevărul. Pentru că după mine, sper să vină tăcerea. (Prolog) Un Salon bipolar După o ediție 2010 mai morocănoasă, la care frecvența vizitatorilor a înregistrat o oarecare scădere față de anul anterior, organizatorii Salonului de carte de la Paris au schimbat cumva formula, densificînd și concentrînd manifestări dintre cele mai variate. Cei 1.200 de expozanți din 2011 au avut 4 zile (față de 6 pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
înainte de a pieri înghețată pe treptele unei mânăstiri. Și uite-așa se strîng ușor, în cerc, scrierile d-nei Cornelia Petrescu, aidoma unor coji de portocală ce se vor întregi, în final, în fructul copt al unei creații rotunde și puternice. Vizitatorul de peste Ocean Din cînd în cînd descoperim, cu bucurie și o surprindere care nu ne onorează neapărat, că diaspora română e în continuare deosebit de fertilă și că nu lipsesc creațiile remarcabile nici în plan literar, fapt atestat de numeroasele apariții
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în 2000, text ce a primit Mențiunea de Onoare la festivalul de carte al orașului New York, în 2007 ; în 2002, o colecție de povestiri intitulată O dimineață și o după amiază (București, Universal Dalsi) ; în fine, cel mai recent roman, Vizitatorul, apărut în mai 2011 la editura Junimea, fiind accesibil și în varianta on line. Acest ultim text e o dovadă certă a maturității stilistice a talentatului scriitor român, prin abilitatea construcției romanești, simțul dialogului și complexitatea caracterelor propuse, pe lîngă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nici edulcorare sau complezență nu întîlnim la Tudor Alexander, cum adesea se întîmplă cu cei rupți de rădăcini și care ajung să idealizeze locurile de baștină, uitînd cîte au pătimit înainte de a pleca. Ceea ce nu e neapărat condamnabil, dimpotrivă... Autorul Vizitatorului are simțul distanței critice, și privește cu aceeași umană înțelegere, lipsită de accente extreme, și lumea lăsată în urmă, cu toate neajunsurile ei materiale, sociale, morale și spirituale, dar și pe cea a tărîmului făgăduinței, unde iluziile se risipesc adesea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
apuse, ci și pe tinerii pentru care trecutul nu e doar o literă moartă într-un dicționar, și care pot astfel înțelege mai bine că elanul vîrstei, nonșalanța și curajul nu sunt garanții unei reușite imediate, la nivelul speranțelor inițiale. Vizitatorul e un roman realist fără a fi autobiografic deși e imposibil de stabilit aici o graniță între cele trăite și cele imaginate sau auzite de la alții interesul său fiind, prin urmare, nu doar literar, ci și documentar, în măsura în care experiența exilului
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și să încerce să repornească împreună pe noi baze, alături de copilul lor, eșuînd însă, neputîndu-se lipsi de iubitul lăsat acasă, pe care îl aduce în propriul cămin al lui Andi sub pretextul prieteniei și al mîinii întinse unui nou exilat, vizitatorului, pentru a fugi cu el, în cele din urmă, înapoi în țara abia părăsită. Pare schematic și caricatural acest triunghi amoros, cînd îl aduni într-o frază, dar finețea nuanțelor și, pînă la urmă, imprevi zibilitatea naturii umane în fața unor
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
firul se întinde tot mai mult pînă ce, ușor, aproape imperceptibil, se rupe. Iar Andi nu vede nimic, cu acea înduioșătoare obtuzitate a bărbatului convins că deține soluția și că femeia de lîngă el nu poate gîndi sau simți altfel... Vizitatorul ia totul. Dar așa să fie, oare? A fost Carmen femeia cameleonică, perversă, duplicitară, inca pabilă de sacrificiu sau de sentimente adevărate, cum pare uneori să se contureze în paginile romanului? Sau a fost doar un suflet chinuit, vulnerabil, însetat
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
1999 * Sibony, Daniel, Entre-deux: l'origine du partage, Paris, Seuil, 1991 * Starobinski, Jean, La Suisse romande et sa littérature, (La Licorne), no. 16, Université de Poitiers, 1989 * Tournier, Michel, Le vent Paraclet, Paris, Gallimard, 1979 Corpus de texte: * Alexander, Tudor, Vizitatorul, Iași, Junimea, 2011 * Bel, Hervé, La Nuit du Vojd, Paris, JC Lattès, 2010 / Noaptea lui Vojd, Iași, Junimea, 2012 * Carrère, Emmanuel, Limonov, Paris, P.O.L., 2011 * Chalandon, Sorj, Retour à Killybegs, Paris, Grasset, 2011 * Cioran, Michaux ou la passion
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
secolul tare al "luminilor" și al raționalității universale, oripilând multă lume cuminte și încântând, în schimb, câtimea minoră, dar prețioasă a ei. Specialist în secolul al XVIII-lea, ca autor al unei excelente cărți dedicate lui William Blake în 2008, vizitator avizat al Japoniei, căreia i-a dedicat o lucrare memorabilă, Cătălin Ghiță pornește în analiza "deimografiei" din cartea de față tot de la secolul luminilor, dând credit de întâietate terifiantului prezent în romanul gotic, detaliu care mi-a relevat faptul de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
fugă, să lovească". Disperat, omul se lansează în urmărirea ființei stranii, simultan înfricoșat și atras de aceasta, străbătând pădurea deasă și ostilă și oprindu-se abia în fața unui masiv muntos, din măruntaiele căruia se deschide o ușă de piatră. După ce vizitatorul pătrunde înăuntru, intrarea se zăvorăște în urma sa, ca într-un basm oriental. Să nu ne iluzionăm însă; atmosfera este înspăimântătoare: "Undeva, departe, se ivi o lumină slabă. În zarea ei văzui pe părete umbra matahalei din pădure: un cap cât
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
fără simetrie și fără gust. Pe pereții galbeni și coșcoviți, se zăreau dâre cenușii, lăsate de apa de ploaie din burlanele sparte. Ornamentele de piatră ale ferestrelor erau crăpate și roase. Tabla roșie a acoperișului se decolorase cu vremea". Înăuntru, vizitatorul se pierde într-un adevărat labirint domestic, care spune multe despre firea defunctului proprietar: "o mulțime de coridoare, cămăruțe și cotloane încurcau drumul și întârziau pașii". În descrierea cvasi-balzaciană a interiorului, surprinde mai ales prezența unui veritabil muzeu, haut lieu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mea) că "fiecare din bărbații neamului Brumă fusese iremediabil singur. Drama singurătății pe care o trăiesc îi împinge spre sinistrul deznodământ al unei morți în singurătate (subl. în text)". (1997: 239). În amurg, Costache și Maria aud soneria de la intrare; vizitatorul necunoscut îi prezintă Ilenei (care, la rându-i, i-o arată tânărului Brumă) o carte de vizită simplă, pe care scrie Nicolae Păun. Atunci când ușa se deschide, bătrâna îl recunoaște instantaneu pe negricios. Partea a III-a debutează cu portretul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
un loc în galeria de vedete ale scriiturii terifiantului. În literatura română însă, destinul ei a fost retezat de enunțul de o suficiență exegetică manifestă al lui G. Călinescu, care opinează că "nuvela se curmă prin spaima inoportună a eroului vizitator, care află prea devreme un lucru pentru care se cerea o mare desfășurare epică". Am fi avut nevoie de intuiția unui Lovecraft, aptă să realizeze că acest dénouement anticlimactic este semnul unei ironii auctoriale supreme, din aceeași specie cu raționalismul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Iași. Iarba, scările și curățenia de peste tot rămân exemple demne de urmat pentru întregul oraș plin de multe reziduuri. Lucirile sticloase ale clădirilor au înlocuit griul de altădată, dar liniile și planurile intersectate tăios cu pereți tip lame dau fiori vizitatorului sosit din locuri cu mai puțină agresivitate. De aceea, exemplul acesta ne îmbie să revenim la tema "imitație și creație". Capitolul 9 Modernizările Estului, între imitație și creație Din anii 1990 încoace nu numai că s-a renunțat la multe
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
declarând că ziua de 1 Decembrie 1918 este o zi de doliu pentru Ungaria), le slăbesc, vizibil. Reculul economico-social al României se asociază cu știrbirea imaginii ei pe continent și în lume. Involuția țării se asociază cu numărul mic de vizitatori și turiști străini, cu infracționalitatea crescută a românilor emigrați. De mai mult timp se spune că migrația forței de muncă reface vechea divizare a Europei de Vest de Europa de Est în nivelele de instrucție, educație, longevitate și calitatea vieții. Meandrele democrației
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
straturile mute ale trecutului, monumentul își pierde semnificația, pentru a deveni mai târziu, după Tratatul de la Versailles, după cum observă Gilloch, o veritabilă ironie“. Copilul privea monumentul fără a-l înțelege, dar sesizând detalii arhitectonice secundare (reprezentarea vasalilor, episcopul) sau pe vizitatorii înmărmuriți la capătul scărilor. Astfel, monolitul era dărâmat sub forța fragmentelor sale semnificative. În „Tiergarten“, Benjamin povestește, de asemenea, cum soclurile statuilor sunt mai relevante pentru copil decât statuile însele: „was darauf vorging, wenn auch undeutlich im Zusammenhange, näher im
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
se găsește și nici nu poate să fie. S-ar părea că Stück i-ar fi spus odinioară domniei sale că n-are desen, dar că are fantezie. Altfel pusă chestia, suntem de părerea lui Stück, și nici noi în fața unui vizitator plicticos n-am răspunde altfel. Noi căutăm talent, nu fantezie, nu poezie, nu armonie, nu parfumerie, la un pictor. Găsesc la domnul Kimon Loghi o hotărâre, un gen de hotărâre specială tuturor celor nechemați. Găsesc încăpățânarea de a transpune culorile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
posibilitatea unei călătorii inițiatice prin infern către paradis, în excelsiorul poeziei. Salonul păstrează ambiguitatea unui spațiu liminal unde cele două lumi aparent ireconciliabile se întâlnesc oferind o viziune apoteotică căreia tronul îi conferă centrul de greutate al unei judecăți infailibile. Vizitatorii sunt "judecați" cu măsura poeziei, divinitatea în numele căreia Macedonski prezidează aceste liturghii estetice. Finalul primei etape inițiatice se încheie cu revelarea unuia din mistere, semnificația tronului cu întregul ansamblu decorativ care-l consacră, și ca în orice revelație, explicația nu epuizează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu dor al lui Mirea, copiat de elevul său Mihăilescu și corectat de el însuși"579, copie instalată în salon. În Biografia mea, criticul de artă se erijează asemeni fraților Goncourt într-un ghid avizat al propriei locuințe, introducând un vizitator virtual în intimitatea unui spațiu unde locuirea păstrează o ambiguitate delectabilă de efect muzeal. Nicolae Petrașcu relevă toate particularitățile unui estet care a urmărit cu atenție fiecare detaliu, selecția și dispunerea obiectelor în funcție de spațiul destinat în vederea unei armonizări care să
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unor compartimente succesive, ceea ce sugerează o gradare a asimilării unei realități diferite, a unui spațiu inițiatic, asimilare la care contribuie și îndepărtarea oricărui obiect domestic. Nu există nimic pe care să te poți așeza, orice punct de sprijin este retras vizitatorului. Atelierul-sanctuar nu este un spațiu destinat locuirii sau odihnei. Podeaua atelierului este acoperită de un mozaic alb și, ca și în vila Storck, există aici un bazin și o fântână aflate lângă perete, la intrarea dinspre studio, și în fața cărora
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o fastuoasă și intimă seră exotică, pictată. În colțurile acestei sere se află grațioase personaje feminine îmbrăcate în veșminte la rândul lor exotice, asemănătoare unor sari-uri indiene, cu decorațiuni florale, dar având ceva și din simplitatea peplumurilor romane. Un vizitator francez, Léon Thévenin, care redactează și o primă monografie a operei pictoriței, descrie de o manieră sensibilă efectul pe care această seră pictată îl are asupra lui. Plafonul salonului reprezintă o țesătură foliară de o artă rafinată, unde păsări, asemănătoare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și cultural, modelul orașului viitorului (după cum susține celebrul arhitect postmodern Robert Venturi) sau dacă este doar un uriaș parc tematic, parte a unui oraș modern, cu totul obișnuit, construit cu scopul de a oferi diverse forme de distracție locuitorilor și vizitatorilor. Oricare ar fi răspunsul, un oraș tematic precum Las Vegas-ul este menit să reprezinte o anume cultură de masă și un anume stil de viață, al căror studiu este crucial pentru înțelegerea caracterului centrifugal al culturii populare americane și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
în astfel de locuri. Restaurantele McDonald's recurg la culori și simboluri stridente, la o serie de personaje din desene animate, care se plimbă printre clienți, cum ar fi omniprezentul clovn Ronald McDonald, al cărui rol este să-și binedispună vizitatorii și să-i îndemne să revină. În mod paradoxal, McDonald's-ul nu este un loc foarte ospitalier, unde oamenii pot petrece mai mult timp. Principiul "impoliteții" pare să funcționeze aici mai bine decât în restaurantele clasice. Coada la tejghea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]