4,031 matches
-
1880 Simu, Anastase (Brăila). 1 1881 Athanasiu, Victor (București); Uhrynowski, Eugen (Dersca). 2 1882 Cuza, Alexandru (Iași); Mândru, Theodor (Dorohoi); Pariano (Pârâianu) Cuca Eugen (Târgu Jiu). 3 1883 Mărgăritescu, Ștefan (București); Rodocalat, Mihail (Galați); Ștefănescu, Constantin (București); Tabăra, Alexandru (Dorohoi); Vulpe, Emil (Bârlad). 5 1884 Cârlova, Gheorghe (București); Zarifopol, Dimitrie (Iași). 2 După cum se poate observa, majoritatea proveneau din București (zece), Iași (patru) și Dorohoi (doi), restul fiind originari sau trăitori în Bârlad, Botoșani, Brăila, Dersca, Furculești, Galați, Goștile, Huși, Ploiești
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de Brăila, Anastase Simu (1854-1935)32 ori pe edilul de Târgu Jiu din 1905 Eugen Cuca Pariano (Pârâianu) sau pe mai puțin cunoscuții politicieni ai dreptei conservatoare, ce activau pe la 1900 în Galați (îi identificăm aici, cu rezerve, pe Emil Vulpe și Mihail Rodocalat 33). Despre Anastase Simu, ce avea și o licență în drept la Paris (1878), mai știm că a fost un pasionat colecționar de artă; cele 1182 de gravuri, picturi, sculpturi etc., pe care le-a strâns de-
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Parlamentul României sau au ocupat diferite demnități în orașele lor natale ori de adopție: conservatorii brăileni Petre Lazaroneanu, Anastase Simu, Christodul Suliotis, Luca Zelescovici, fruntașii comunelor urbane Călărași (Constantin Maltezianu), Craiova (Ullyse Boldescu, Grigore D. Pencioiu), Galați (Mihail Rodocalat, Emil Vulpe), Târgu Jiu (Eugen Cuca Pariano - Pârâianu) sau ai județului Prahova (Christu Negoescu). Dintre aceștia, Grigore D. Pencioiu, Anastase Simu (care ajunge și membru al Academiei Române), Christodul Suliotis ori Christu Negoescu s-au remarcat și că autori de literatură, de eseuri
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de Craiova, Ullyse Boldescu (care a fost și primar al urbei oltene), ori pe edilul de Târgu Jiu din 1905, Eugen Cuca Pariano (Pârâianu) sau pe mai puțin cunoscuții politicieni ai dreptei conservatoare, ce activau pe la 1900 în Galați (Emil Vulpe și Mihail Rodocalat). Unii dintre aceștia s-au remarcat și în alte domenii, fiind autori de literatură, de eseuri filosofice sau juridice, colecționări de artă, publiciști (Grigore D. Pencioiu, Anastase Simu - care ajungea și membru al Academiei Române). Și cunoscuții jurnaliști
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de Craiova, Ullyse Boldescu (qui a été également maire de cette ville), de l'édile de Târgu Jiu (1905) Eugen Cuca Pariano (Pârâianu) ou des politiciens moins connus, rattachés à la droite conservatrice, qui activaient en 1900 à Galați (Emil Vulpe et Mihail Rodocalat). Certains d'entre eux se șont également remarqués dans d'autres domaines, en tânt qu'écrivains, auteurs d'essais philosophiques ou juridiques, des collectionneurs d'art, des journalistes (Grigore D. Pencioiu, Anastase Simu - qui seră aussi membre
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
32 Vera, Gheorghe / 63 Vergolici, Eugen / 62 Verhaegen, Pierre-Théodore / 24, 26, 30, 185, 207 Verhulst / 40 Vianu, Cornelia / 127 Victor Emanuel / 7 Vidrașcu, Constantin / 57 Vidrașcu, Mihail / 56 Vidrașcu, Pascal / 57 Villacrose, Alexandru / 61 Vlădescu, Dimitrie / 74 Vrăbiescu (Prefect) / 123 Vulpe, Emil / 69, 71, 95, 189 Vulturescu, Grigore / 69 X Xanthe, Nicolae / 56 Xenopol, A.D. / 58, 177 Y Yseux, É. / 28 Z Zaman, Gheorghe / 61 Zarifopol, Dimitrie / 69 Zelescovici, Luca / 61, 65, 95, 189, 210 Zimmer, A / 28 Zlătescu, Ilie (preotul
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
La Fontaine „Musca și căruța poștei” (În franceză, „Le Coche et la Mouche”). (n. tr.) Citat din fabula lui La Fontaine „Plugarul și copiii săi” (În franceză, „Le Laboureur et ses Enfants”). (n. tr.) Citat din fabula lui La Fontaine „Vulpea și strugurii” (În franceză, „Le Renard et les Raisins’’). În română avem expresia „strugurii sunt acri”, preluată ca atare din fabula „Vulpea și strugurii” a scriitorului antic grec Esop, de la care s-a inspirat de altfel și La Fontaine. (n.
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
și copiii săi” (În franceză, „Le Laboureur et ses Enfants”). (n. tr.) Citat din fabula lui La Fontaine „Vulpea și strugurii” (În franceză, „Le Renard et les Raisins’’). În română avem expresia „strugurii sunt acri”, preluată ca atare din fabula „Vulpea și strugurii” a scriitorului antic grec Esop, de la care s-a inspirat de altfel și La Fontaine. (n. tr.) Citat din fabula „Leul și șoarecele” (În franceză, „Le Lion et le Rat’’) de La Fontaine. (n. tr.) Semnele de Pământ sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
de apărare sau de atac, dar nu putem încheia scurta incursiune fără să comparăm două sisteme total diferite. Unul se bazează pe o mulțime de șiretlicuri, pe care le-am putea numi „inginerii sociale” sau psyop-uri (operațiuni psihologice), lansate de vulpe în ipostaza de atacant, iar celălalt se bazează pe o singură metodă de „protecție fizică”, prin transformarea într-un bulgăre de ghimpi - cu scop de apărare -, a ariciului. În selectarea uneia dintre cele două metode, majoritatea realizatorilor de sisteme de
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
că „începând cu 29 octombrie 1885 înceta în mod irevocabil de a mai participa la conducerea ziarului „Tutova", retrăgându-se cu totul din comitetul de redacție." Referitor la numele colaboratorilor principali ai acestei foi, profesorul Gr. Crețu îi nominalizează: Emil Vulpe (fost primar al Galațiului), T. Riga, T. Canari (tânăr magistrat, în 1907 era mort), C.N. Hamangiu și Eliza T.V. Ioan. Despre trecutul, micile întreruperi, caracterul și răspândirea ziarului Paloda se recomanda cititorilor să vadă Paloda XX l, unde Cațafany spune
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
licențiată în litere. Semnau în revistă: preot A.C. Cosma (În alte vremi), Gheorghe Dorneanu (Leroi-Ler), Gh. Just Filipescu (Cuget în zig-zag), preot Const. P. Beldie (Intelectualii și biserica), Gif (Contribuția femeilor la sarcinile impuse de vremuri), G. Nedelea (Cele două vulpi... - traducere). În revista cu numărul 1, din ianuarie 1942, soldatul Th. Călin Delapraja dintr-un regiment de cavalerie semna și expedia poezia “Scrisoare de pe front”, apărută în revistă; îl reîntâlnim și în alte numere: în numărul 4 din aprilie 1942
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
un trandafir. Noaptea mușcă lacom din obrazul serii/ Și peste cătunul cu basme-n chimir/ Își scutură cerul frunzele tăcerii” sau „M-aș vrea-n cătunul meu cu porumbei/ S-adun în piept căpițe mari de soare”. Alunecarea în artificiu („Vulpea serii/ A intrat în cortul zilei/ Și-n gingiile tăcerii/ Sparge sâmburii luminii”) și în manierism diminuează totuși mult efectul scontat. O înnoire e încercată și în placheta Poeme cu livezi. Inadecvat intitulată, ea însumează declarațiile, spovedania și testamentul haiducului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
chema la Secu' să ne amenințe și să ne bată căpitanul Piele, precum pățea Herta Müller în 1976, poate că nu ne mai intră amenințători în case, deranjând provocator mobila, sau tăind, săptămână de săptămână, coada, picioarele și apoi capul vulpii de pe jos, cum pățea Herta Müller în anii '80, poate că nu ne mai dă afară din serviciu pentru a rămâne fără mijloace de subzistență și a ne forța să emigrăm sau nu ne mai trimite cea mai bună prietenă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Nu-ți complica viața, dacă n-ai nevoie. Și, mai ales, nu o complica pe a mea. Lui Olvido Îi plăcea să stea cu Faulques, și i-o și spunea. Îmi place să văd cum te miști cu precauție de vulpe, prefocalizând, pregătind mental fotografia pe care intenționezi s-o faci, Înainte de a Încerca s-o faci. Îmi place să-ți văd blugii roși la genunchi și cămășile suflecate pe trupul tău slab și tare, să te văd cum schimbi obiectivul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Anita Loos ș.a. SCRIERI: Steaua lui Horn, București, 1966; Vis cosmic, București, 1968; Eroi de epopee, București, 1977; Zări străbune, București, 1978; Secundele clepsidrei, cu ilustrații de Vasile Socoliuc, București, 1979; Cântece pentru tata, București, 1980; Metopele neamului, postfață Radu Vulpe, București, 1980; Scrisori din infinit, cu ilustrații de Done Stan, București, 1981; La poarta necunoscutului, București, 1983; Moștenire pentru fiica mea, București, 1983; Printre străbuni, București, 1983; Geneza luminii, București, 1984; Elegii din infinit, București, 1985; Aripă nemărginită, București, 1987
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
culmea Cernei, din munții Mehedințiului, străbate județele Mehedinți și Gorj și se varsă În rîul Jiu. RÎul Motru nu seacă total nici În perioadele secetoase acest aspect avînd aspecte pozitive pentru agricultură. Fauna este una bogată și este reprezentată de : vulpi, iepuri, mistreți, căprioare, pești, păsări. Flora este și ea diversă : putem aminti sunătoarea (acțiune farmacologică); mușețelul, măceșul (fructul este foarte bogat În vitamina C, fiind utilizat la producerea de siropuri, ceaiuri, dulcețuri, gemuri), potbalul (acțiune farmacologică), pătlagina (ceaiuri, folosită În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
din lînă. Pe lîngă haina scurtă cu crețuri la spate, cele În vîrstă purtau și o haină lungă de dimie albă Împodobită cu găitane. Această haină a fost Înlocuită cu scurteică sau zevelca, o haină cu guler de blană de vulpe, În diferite culori. Costumația țărănească purta și ea pecetea timpurilor ei, Începînd să piardă cu timpul din originalitate, Înlocuite cu produsele orășenești. PÎnă În 1945, arta lucrului de mînă s-a dezvoltat În mod uimitor. Fiecare țărancă oricît de săracă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Autorul subliniază că există două feluri de a lupta, unul bazat pe legi, altul bazat pe forță. Primul este propriu oamenilor, ce de-al doilea animalelor. De la animale trebuie preluată forța specifică leilor, pentru a speria dușmanii, și viclenia specifică vulpilor, pentru a se apăra de cursele care i se întind. Așadar, unui principe îi este de folos să știe să fie atăt om, căt și animal. Principele trebuie sa pară că are calitățile cerute de popor: cinstea, onestitatea, mila, credința
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2273]
-
de inteligențe și posibilități de recuperare. În cadrul lotului cu abateri de la normal s au constatat greutăți în analiza și sinteza fonetică a cuvintelor. Aceștia ori 93 repetă numai prima silabă, ori omit consoana finală din silaba inițială (Sandu; pușcă; carte; vulpe; castel.) Pentru unii din această categorie trecerea la cuvinte multisilabice, presupune mai mari dificultăți. Ei rețin doar silabele marginale, pe celelalte le omit sau le adiționează. La acest lot, sunt întâlniți copii care nici după un an de exerciții nu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
să se mire: Cum?! Nu vrei nici să mănânci?! Și asta-i încă una... Bre! bre! Așa lighioaie îndărătnică încă n-am văzut! Și Ianoș își tremura o ureche, făcând semne prietenului din cerdac" (Mihail Sadoveanu, Ianoș Năzdrăvan) (b) "Dară vulpea n-avea timp de vorbă. Rupea și înghițea ca de frica morții. După ce isprăvi, începu a-și linge mustățile și, întorcându-se spre arici, îi zise: Ce ziseși, ce ziseși, că nu auzii bine?" (Petre Ispirescu, Ariciul și vulpea) (c
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Dară vulpea n-avea timp de vorbă. Rupea și înghițea ca de frica morții. După ce isprăvi, începu a-și linge mustățile și, întorcându-se spre arici, îi zise: Ce ziseși, ce ziseși, că nu auzii bine?" (Petre Ispirescu, Ariciul și vulpea) (c) " Iar în urmă-i, din tufișuri, / De prin tainice-ascunzișuri, / Se ivesc pe jumătate / Păsărele ciufulite, / Alarmate / Și-ngrozite: / Cine-i?... Ce-i?... Ce-a fost pe-aici?.../ Ciripesc cu glasuri mici / Cinteze și pitulici." (George Topârceanu, Acceleratul) (d) "Fără
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
morari de-o șchioapă) (h) "Te mai doare nasul, puișorule! întrebă mam'mare. Nu... răspunse Goe. Să moară mam'mare? Să moară! Ad' să-l pupe mam'mare, că trece!" (I. L. Caragiale, D-l Goe...) (i) "Carul apropiindu-se de vulpe, țăranul ce mâna boii o vede și, crezând că-i moartă cu adevărat, strigă la boi: Aho! Aho! Boii se opresc. Țăranul vine spre vulpe, se uită la ea de aproape și, văzând că nici nu suflă, zice: Bre! da
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pupe mam'mare, că trece!" (I. L. Caragiale, D-l Goe...) (i) "Carul apropiindu-se de vulpe, țăranul ce mâna boii o vede și, crezând că-i moartă cu adevărat, strigă la boi: Aho! Aho! Boii se opresc. Țăranul vine spre vulpe, se uită la ea de aproape și, văzând că nici nu suflă, zice: Bre! da' cum naiba a murit vulpea asta aici?! Ti!... ce frumoasă cațaveică am să fac nevestei mele din blana istui vulpoiu! Zicând așa, apucă vulpea de după
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o vede și, crezând că-i moartă cu adevărat, strigă la boi: Aho! Aho! Boii se opresc. Țăranul vine spre vulpe, se uită la ea de aproape și, văzând că nici nu suflă, zice: Bre! da' cum naiba a murit vulpea asta aici?! Ti!... ce frumoasă cațaveică am să fac nevestei mele din blana istui vulpoiu! Zicând așa, apucă vulpea de după cap și, târând-o până la car, se opintește ș-o aruncă deasupra peștelui. Apoi strigă la boi: "Hăis! Joian, cea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
spre vulpe, se uită la ea de aproape și, văzând că nici nu suflă, zice: Bre! da' cum naiba a murit vulpea asta aici?! Ti!... ce frumoasă cațaveică am să fac nevestei mele din blana istui vulpoiu! Zicând așa, apucă vulpea de după cap și, târând-o până la car, se opintește ș-o aruncă deasupra peștelui. Apoi strigă la boi: "Hăis! Joian, cea! Bourean". Boii pornesc." (Ion Creangă, Ursul păcălit de vulpe) Exemplificați, în enunțuri, folosirea punctului ca semn de punctuație, respectiv
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]