4,573 matches
-
Templul și aduce primul sacrificii lui Dumnezeu (nașterea fiului din viziune). Moartea fiului semnifică distrugerea Ierusalimului și deportarea poporului lui Israel. Avem de-a face așadar cu o „prorocire” ex eventu. A treia noapte, Ezdra visează a doua viziune: un vultur iese din mare; are douăsprezece aripi mari, opt aripi mici crescute „împotriva aripilor mari” și trei capete. Aripile acoperă întreg pământul; capetele dorm, iar cel din mijloc le depășește, ca mărime, pe celelalte două. Vulturul pune stăpânire pe pământ. Mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
visează a doua viziune: un vultur iese din mare; are douăsprezece aripi mari, opt aripi mici crescute „împotriva aripilor mari” și trei capete. Aripile acoperă întreg pământul; capetele dorm, iar cel din mijloc le depășește, ca mărime, pe celelalte două. Vulturul pune stăpânire pe pământ. Mai întâi domnește o aripă din partea dreaptă; după moartea ei domnește o a doua aripă, de data aceasta vreme foarte îndelungată. Urmează toate celelalte aripi mari, plus două aripi mici: „și nu mai rămaseră pe trupul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
pune stăpânire pe pământ. Mai întâi domnește o aripă din partea dreaptă; după moartea ei domnește o a doua aripă, de data aceasta vreme foarte îndelungată. Urmează toate celelalte aripi mari, plus două aripi mici: „și nu mai rămaseră pe trupul vulturului decât cele trei capete care dormeau, plus cele șase aripi mici” (XI, 23). Ni se prezintă o succesiune de „domnii” scurte și aventuroase ale aripilor mici103, culminând cu trezirea capului mare din mijloc. Acest cap impune o dictatură fără seamăn
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
capului mare din mijloc. Acest cap impune o dictatură fără seamăn peste tot pământul, apoi dispare. Mai rămân cele două capete mici: cel din dreapta îl înghite pe cel din stânga. Un leu năprasnic iese dintr-o pădure și un glas anunță vulturului moartea apropiată. Într-adevăr, după domniile efemere ale ultimelor două aripi mici, vulturul este înghițit de flăcări, iar pământul, de spaimă. Interpretarea din capitolul al XII-lea nu prea lămurește lucrurile. Îngerul-hermeneut trimite direct la viziunea celor patru fiare din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
pământul, apoi dispare. Mai rămân cele două capete mici: cel din dreapta îl înghite pe cel din stânga. Un leu năprasnic iese dintr-o pădure și un glas anunță vulturului moartea apropiată. Într-adevăr, după domniile efemere ale ultimelor două aripi mici, vulturul este înghițit de flăcări, iar pământul, de spaimă. Interpretarea din capitolul al XII-lea nu prea lămurește lucrurile. Îngerul-hermeneut trimite direct la viziunea celor patru fiare din Cartea lui Daniel 104. E vorba despre succesiunea domniilor în Imperiul Roman, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
de foc. Împrejurul Tronului (merkaba), o mulțime de ființe cu trupurile acoperite de ochi. Sub foc, așadar sub Tron, ca niște stâlpi de susținere, patru creaturi, de asemenea ignee, fiecare având patru fețe (de leu, de om, de taur, de vultur 120) și șase aripi. După ce-și termină cântecul de slavă, cei patru heruvimi încep să se amenințe, prilej cu care Iaoel intervine, afirmându-și funcția de arbitru, de împăciuitor al făpturilor cerești. În spatele heruvimilor Abraham contemplă un car cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și el la ora stabilită, și, mărșăluind impecabil către poarta principală, se urcă în jeep-ul lui personal. — Gata? lătră el. Bine, atunci, înainte ma... În momentul acela, deși cerul abia începea să se lumineze, observă, cu ochii lui de vultur, dorința cea mai aprigă a inimii sale: acolo, în dudul cel bătrân de lângă poartă, porumbelul verde cel modest, care-l necăjise atâta vreme, îl înnebunise și îl sedusese cu trilurile sale fluide, cu amintirile cele dulci... sfredelitoare... legate de cântece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
FĂCEA ERA LIPSIT DE SENS. NU MAI ÎNSEMNA NIMIC. ERA DOAR O PATĂ DE NEBUNIE ÎN CONTINUITATEA SPAȚIULUI ȘI A TIMPULUI. CA ÎNTR-O AGONIE, RIDICĂ MÂNA ȘI PIPĂI OCHELARII LUI TRASK: EL, CARE AVEA O PRIVIRE ASCUȚITĂ CA DE VULTUR! ÎȘI AMINTI CÂT DE REPEDE OBOSISE ÎN TIMP CE ALERGA ȘI CÂT DE MULT DURASE OBOSEALA. PRIN COMPARAȚIE, CORPUL DE OȚEL AL LUI DAVID MARIN ERA CA O MAȘINĂ INEPUIZABILĂ. În cele din urmă se mișcă și privi prin geamul transparent în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
Să stau de vorbă cu el ca de la om la om? Sau să-i fac cunoștință cu șoferul meu de taxi? Îi trecu prin minte să se așeze la birou și să compună un apel scurt, dar bine simțit, către „vulturii“ de extremă dreapta. Să le propună În ziarul Haaretz două-trei linii generale, un nou consens național parțial. Un fel de Înțelegere Între cei ponderați și elementul dur, nedus la biserică, ce poate ar fi În stare să digere retrocedarea unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
pentru ce suntem dispuși până și noi, cei de stânga, să pornim la un nou război, dacă se va dovedi că partea arabă ne Înșală și ne trage pe sfoară. Poate că În felul acesta vom putea calma spiritele unor „vulturi“ și vom putea sparge gheața. Când Îi trecu prin minte cuvântul „gheață“, Fima Își aminti că uitase să aprindă Încălzitorul. Aplecându-se, descoperi fericit că În rezervor mai era destul gaz. După ce aprinse Încălzitorul simți nevoia să-i ceară sfatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Chiar În dimineața asta, hotărî Fima, va trebui să intre la Țvika și să aibă cu el un schimb greu de cuvinte În legătură cu defetismul intelectualității; nu acel gen de defetism prostesc și răutăcios de care ne acuză oponenții noștri din dreapta „vulturilor“, ci unul mai profund și infinit mai grav. Mânia care se trezi În el avu cel puțin un rezultat benefic: imediat ce părăsi magazinul, Fima schimbă drumul, tăie un maidan gol, intră Într-o clădire neterminată și de-abia reuși să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
și se consolă cu cuvintele funcționarului concediat din restaurantul doamnei Scheinfeld, omul pe care Dumnezeu Îl uitase: Nu-i nimic. Cu toții vom muri. Urcând pe strada Strauss, se opri În fața vitrinei țipătoare a unei agenții de voiaj ultrareligioase, numită Aripile Vulturilor. Rămase multă vreme și privi reclama colorată a turnului Eiffel, fixată Între Big Ben și Empire State Building. De ele se sprijinea turnul din Pisa, iar lângă acesta era o moară olandeză În fața căreia pășteau trei vaci grase, cu ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Maghen David Adom1. Răsfoi broșura care Îi oferea „pachete de odihnă“ În hoteluri religioase luxoase din Țfat și Tiberiada, combinând tratamentele corporale conduse de colective medicale calificate cu purificarea sufletului prin prosternări la „Sfintele Morminte ale Leilor Torei și ale Vulturilor Înțelepciunii“. În clipa aceea, poate pentru că tocmai observase că marginile gulerului și ale manșetelor cămășii albe a tânărului nu erau chiar perfect curate, la fel ca și ale sale, Fima se răzgândi și decise să-și amâne călătoria la Roma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
singură cataramă. Cei doi soți au împins barca la apă mai adâncă și-au plutit dincolo de Corey Bar. Black Canyon nu începea, oficial, decât de la Arctic Creek încolo, dar dealurile erau deja așezate în formație, aplecate peste râu. Ca niște vulturi care-așteaptă răbdători. Au plutit în continuare și-au pătruns în tărâmul umbrelor. N-aveau să mai vadă soarele decât după ce pereții canionului aveau să se micșoreze, aproape de Barth. După încă aproape doi kilometri, au ajuns la Arctic Creek. Casa familiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
mai bălăcești o dată. Zach și Jina s-au sărutat o vreme, apoi s-au desprins din ochiul de apă. Au plutit prin capodopera canionului - dealuri din granit negru ca tăciunele, punctate, din când în când, de câte-un cuib de vultur: o pasăre curajoasă instalată într-un culcuș îngust. Zach se așezase pe marginea gabarei și-și vântura picioarele prin apă. Jina stătea întinsă pe fund, privind pereții gigantici și o fâșie subțire de cer cenușiu care alergau pe lângă ei. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
unde credea că-l văzuse pe Zach, și-a înfipt ghearele ca să-și facă loc printre tufișuri, și-a trecut degetele peste o urmă din nisip, care ar fi putut să fie produsă de orice - de un iepure, de-un vultur sau de-un șobolan. A sfâșiat plantele și și-a blestemat impresia de mai devreme. Sângele care-i curgea din palme era singura culoare. Culmile negre au început să se îndrepte către nord, încadrând o pajiște fermecătoare, care probabil că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
capul, neliniștit. Finalmente, a pășit pe morena instabilă. Un elan matur poate ușor să ajungă să cântărească patru sute cincizeci de kilograme. Jina a așteptat să-l vadă prăbușindu-se, pentru ca trupurile lor s-ajungă un morman de carne, hrană pentru vulturi. Dar pasul elanului era cel mai ușor pe care femeia îl văzuse vreodată. Animalul își mișca fiecare picior cu atenție și precizie, ca și un animator care asta face de-o viață-ntreagă. Așa că Elvis n-a dislocat nici măcar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
și pe Charlie cu el. Ba ar fi vrut să-l mai vadă iar și pe jinn. Danny a amușinat aerul sperând să mai dea de miros de fum, dar nimic. S-a uitat în sus și-a văzut un vultur care se rotea pe cer. La naiba, a exclamat Danny chircindu-se. Moartea. 11 Cabana Red Salmon Lodge era așezată într-una din lateralele ferite de vânt ale muntelui Parker, lângă o secțiune mai lată și mai leneșă a râului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Drew s-a întors și i-a anunțat c-aveau s-o ia pe culoarul din stânga. Irene a condus barca printre bolovanii și vârtejurile din Salmon Falls și-a scos-o dincolo, în canionul întunecat. A trecut ambarcațiunea de cuiburile vulturilor și de la locul în care Jina le-a spus că Zach a căzut peste bord. Îmi pare așa de rău, a zis Alice. Jina a clătinat din cap și a atins umărul lui Danny. A fost născut să călărească râurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
gândea Gudrun să moară alta mai nebucuroasă fără cinci soți două fiice și mai îndurerată regina hunilor pierzându-și șapte fii și omul Atli e vinovat Gjuki m-a dat lui Sigurd frații mi-l măcelăriră urlă lupii crăune corbii vulturii în cupă rune ursitoare-l treziră în otrava cuțitului mi-ai ucis frații.“ Pe pagina de gardă a cărții se precizează că „scrisorile“ sunt de la Didi Alexe, George Alexe, Valeriu Anania, Alexandra-Maria Anca, Ioana Anca, Ion Anca, Rodica Anca, Ion
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
transcrie în cele ce urmează cu majuscule, pentru a-l face și mai vizibil): „Mângâi cu privirea / Formele-ți rotunde / CA un cerșetor / O bucată rumenă / De pâine.“ (Mângâiere) „Și mă reped / Să mă-nfrupt / Din frumusețile tale / CA un vultur / Asupra prăzii sale.“ (Rapiditate) „Și când / Ne-am împăcat/ M-am bucurat / CA un naufragiat / Ce ajunge la mal / Nevătămat“ (Bucurie) etc. Curios este faptul că multe comparații se referă la îndeletnicirea de bețiv: „Te strâng în brațe / Cu ardoare
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
inimă și Înclină capul. În spatele lui, descălecară căpitanii și luptătorii, care puseră genunchiul drept la pământ. În jurul oaspeților, pe două rânduri perfect aliniate, două detașamente de vânători domnești În uniformele lor cafenii cu fireturi galbene și cușme cu pană de vultur scoaseră săbiile și le ținură vertical, cu garda mânerului În dreptul bărbiei. La creneluri, trâmbițele vestiră sosirea unei mari solii. Voievodul făcu trei pași și Întinse mâna. Gestul lui era o poruncă, anume aceea de a renunța la etichetă și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
suferită vreodată de Ordinul scutului și spadei. - Fraților... spuse Pietro, iată cu ce mi-am frământat mintea de când l-am lăsat singur pe măria sa. Vă cer să mă ascultați și să mă sfătuiți. Luptătorii Își apropiară caii și așteptară. Un vultur plană larg pe deasupra pădurii, dispărând dincolo de crestele munților. - Știe cineva ceva de căpitanul Oană? - Nu, căpitane... spuseră câțiva luptători aflați chiar În fața lui Pietro. - Apărătorii s-au Întors de la malul Nistrului, dar fără Oană și fără Erina. Asta poate Însemna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
O ceată de aproape douăzeci de ieniceri năvăleau spre el. Privi pe jos, căutând o armă. Nu găsi. Se ridică Într-un genunchi, Încercând să-și țină echilibrul pe vântul acela năprasnic. Și atunci văzu umbra. Crezu că e un vultur, sau un nor, sau o stafie. Umbra veni de nicăieri, se rostogoli În aer, căzu În mijlocul ienicerilor și dezlănțui măcelul. Alexandru nu Înțelese Încă nimic, dar văzu o armă ciudată, cu un mâner lung, lanț și seceră sau buzdugan la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Nu e ultima, Pietro... mormăi Oană. Cine e necunoscutul care l-a salvat pe Alexandru? De ce n-ați ajuns voi? Pietro șovăi să dea un răspuns, privi spre ceilalți Apărători, care ridicară capetele spre cer, privind cu interes zborul unui vultur care se rotea deasupra luminișului. Nimeni nu Îndrăznea să dea vestea. Și nici să Încalce rugămintea lui Ștefănel. Era treaba lui Pietro, să se descurce. Ei așteptau doar ordinul de atac. - Tăcere? ridică ușor vocea Oană. De când refuză Apărătorii să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]