5,010 matches
-
în lumea modernă ne iubim mai puțin copiii. Poate nu mai avem la fel de mult timp și răbdare pentru ei, fiind constrânși de necesitățile din ce în ce mai multe și mai complexe care se cer a fi satisfăcute și pentru care trebuie să ne zbatem mai mult de opt ore pe zi. Lumea actuală este caracterizată de o luptă continuă pentru asigurarea părții financiare necesare traiului sau a unei poziții profesionale cât mai înalte, familia rămânând undeva în fundal, uneori un „peisaj” în care ajungem
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
întreg materialul greu al evenimentelor. De multe ori, naratorul din această lucrare emite judecăți original formulate, cum este cea despre nelegiuire din fragmentul următor: Pesemne că nelegiuirea este tot o mărime de prag. Da, toată viața lui omul oscilează, se zbate între rău și bine, alunecă, apoi cade, se cațără, se căiește, din nou se întunecă, dar, până nu trece pragul nelegiuirii, el mai are posibilitatea de a se reîntoarce și de a rămâne în sfera speranței noastre. Când însă prin
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
o adevărată pasiune. Voia să arate ce intenții nutrește față de magistratură, ce gânduri are pentru reorganizarea vieții noastre juridice. Căci e l so cotea că în aceste împrejurări nu putem să ne scăpăm din criza î n ca re ne zbatem, decât printrʹo revizuire a concepției morale care domină societatea noastră. Fără remedierea crizei morale, nu este cu putință, refacere economică. Și el atribuia justiției, un mare rol în această, operă, de salvare a Statului.” În viziunea lui, cauzele marii străluciri
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
o familie evreiască modestă: un băiat citea rug ăciu nile, iar mama lui, văduvă, stătea alături, cu o găină albă în mână. Când el a ajuns la un anumit loc al rugăciunii, mama sa a ridicat pasărea, care i se zbătea deasupra capului, rostind cu vint ele: „aceasta să fie în locul meu, să fie Ispășirea mea; pasărea să meargă la moarte, iar eu la viață binecuvântată...” După ce a făcut aceasta de trei ori, ușa casei s-a deschis larg, băiețelul s-
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
văd la procese, vreau să-l văd dând declarații de presă despre răii de la USL, care mint boborul cu tembelizioru' și care manevrează serviciile de informații împotriva lui! Vreau să-l văd fierbând în suc propriu, vreau să-l văd zbătându-se ca peștele pe uscat! Abia atunci mă voi simți satisfăcut. Iar la coadă vreau să-l văd în zeghe! Măcar o lună, pentru că nu-i așa, ce pericol social mai mare decât un Dictachior cercetat în stare de libertate
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
că vrea schimbarea Constituției, zice el vorbă mare, cu una care să consolideze Parlamentul, rânjind apoi spre cei „care au pus botul": Am glumit, bă, ha-ha-ha, vreau una care să dea puteri mai mari președintelui. Dar în sinea lui, se zbate ca peștele pe uscat, storcind zi și noapte gândul, cum ar putea să facă o Constituție scurtă, foarte scurtă, în care să se spună doar atât: „Țara noastră se numește România. Președintele României este, pe viață, Traian Băsescu și are
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
GLOUCESTER: Prea bine, da. EDGAR: E peste-nchipuire! Pe vîrful stîncii, ce ființă-era Cea care te-a lăsat? GLOUCESTER: Biet cerșetor. EDGAR: Cum mă uitam de jos, ochii-i păreau Două luni pline, avea mii de nașuri, Coarne sucite, se zbătea că marea. Era vreun drac. Așa că, taica bun, Zeii cei puri, ce glorie își fac Of men's impossibilities, have preserved thee. GLOUCESTER: I do remember now: henceforth I'll bear Affliction till it do cry ouț itself "Enough, enough
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
conjugale, ci din raporturi contrariate" (p. 162) etc. 73 Spre deosebire de Lovinescu, pentru care personalitatea eminesciană ilustra doar un "caz" special, explicabil exclusiv cu ajutorul psihologiei erotice, Nicolae Iorga semnala, în schimb, polimorfismul personalității: "sînt mai multe suflete, care până la sfârșit se zbat într-însul. Încercarea de a face din el, chiar în afară de orișice influență, o singură mentalitate și o singură sentimentalitate este cu desăvârșire greșită" (Nicolae Iorga, "Istoria literaturii românești. Introducere sintetică", vezi capitolul XII, " Expresia integrală a sufletului românesc: Mihail Eminescu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
prinzându-l ca în clește. În mod ciudat, nu simți nici o durere. O lacrimă se prelinse ușor pe la colțul ochiului care se închidea, căzu pe pământul care chircindu- se puțin, scoase acel zgomot metalic, acel nesuferit zornăit de tinichea. Se zbătea să iasă din strânsoarea pleoapei, vru să strige dar strigătul rămase agățat undeva prin gâtlej. Iar zornăitul acela se auzea din ce în ce mai tare... - Mihule, trezește-te măi bărbate, ce dracu dai așa din picioare? Măcar de ți-ai scoate sărăciile acelea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
trecut. Rămăsese pentru el întrebarea, de ce visa numai ochi? Se întoarse cu fața în jos și iarba rece, mătăsoasă, îi învălui fruntea. Ca o nălucire de o clipă, văzu alți ochi albaștri larg deschiși, privindu-l întrebător. În ei se zbătea o întrebare ca o sălbăticiune mică prinsă în laț. Și acum, ca și atunci îl cuprinse acea panică fără motiv. Doamne, cât este de atunci? Întinse mâna și pipăi iar firul rece de oțel al șinei. Se trase mai aproape
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și se miră singur ce tare răsună acum pașii lui. Clopotele Cerul parcă se lipise de pământ. Prin ploaia deasă care cădea ca un fuior neîntrerupt, de abia se vedea tabla albastră de un dreptunghiular cam aproximativ, pe care se zbăteau litere de un alb stins, însemnând locul unde trebuiau să oprească trenurile ce veneau rar, parcă în silă și plecau mai departe înainte de a se stinge ecoul scrâșnetelor prelungi, metalice, ale frânării. Cantonul pipernicit, străjuit de plopul secular, crescut asimetric
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
venea chiar la îndemână cum spusese „numitul Gheorghe Tofan”, de parcă ar fi fost la tribunal, dar fără să vrea îl citase pe șef. Fata făcu o mișcare din cap pentru a-și aranja părul care pentru o clipă se zbătu în aer ca o perdea neagră de mătase, apoi arătă spre colțul casei. - Tata-i acolo în spatele casei fiindcă deja a apus soarele. Câinele se aciuase sub o grămadă de vreascuri și mai mârâia din când în când ca o
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
apăru și silueta mare a unui om, o siluetă care de jos părea înaltă cât turla bisericii, în mână cu o unealtă ciudată asemănătoare unei lănci arhaice. Îi veni să strige după ajutor, dar țipătul nu reuși să iasă, se zbătea undeva în gât până ce matahala ceea se aplecă asupra lui. De abia atunci irumpse din adâncul inimii și răscoli până departe pădurea, sau cel puțin așa i se păruse lui. O pasăre adormită fâlfâi scurt din aripi și cârâi speriată
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Murgoci cu ceva de mâncare făcută în casă și o sticlă de vin, în camera ceea nu mai eram decât eu și omul acela.Tăcerea se înstăpânise grea și doar o muscă intrată între cele două geamuri ale ferestrei se zbătea cu un bâzâit agasant. Străinul trase în fața sa strachina și se apucă să mănânce tacticos folosind tacâmurile cu dexteritate și eleganță. Murgoci se sprijinise de colțul sobei și se uita la el cu o curiozitate nedisimulată. Cine mai știe unde
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
si-au perpetuat privilegiile avute înainte. Credeți că degeaba PSD-ul a considerat în 2004 că legea aceasta înrobitoare pentru poporul român este absolut necesară? Hârdăul politic din zona aceea colcăie de așa ziși revoluționari, care cred că se vor zbate ca să nu le fie luate privilegiile. Românul de rând, acum nu poate acum decât să spere, că PDL va avea voința politică pentru a sparge odată gașca aceasta a milogilor legali prin abrogarea acestei legi. Asta, doar dacă nu cumva
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
fete, care l-a pus pe gânduri. Văzând doi bătrânei mergând la braț ca doi amorezi, unul dintre tinerii respectivi, făcând semn cu capul în direcția celor doi bătrâni, exclamă: Nu văd cui ar folosi munca mea! Mulți s-au zbătut ca proștii și nu s-au ales cu nimic. Eu, personal, nici nu vreau să ajung la vârsta lor! La ce mi-ar folosi? La cincizeci de ani, am încheiat cu viața, însă până atunci vreau să trăiesc cu adevărat
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
care, nimeni, nu precizează cine le plătește? În condițiile în care învățământul public este gratuit se creează deja un cerc vicios. Cum și mijloacele de învățământ sunt insuficiente, expirate/degradate sau lipsesc în totalitate, apare întrebarea, la fel de firească, de ce ne zbatem să creăm competențe transferabile, generale și specifice când nu avem o bază materială decentă care să ne asigure transferul/îndeplinirea acestora? școala este aproape complet decapitalizată iar șansele de investiții concrete care să permită un învățământ de calitate în actuala
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
o foarte mică parte din colecția lui COSTACHE BURAGA de la DĂNEȘTI a fost adusă la Muzeul Județean “Ștefan cel Mare“ din Vaslui. Directorii acestei prestigioase instituții de cultură, profesorii Constantin Popescu și Ioan Mancaș, precum și muzeograful Doina Rotaru, s-au zbătut foarte mult pentru ca obiectele arheologice și etnografice să fie păstrate la loc cuvenit și să poată fi văzute de un public mai larg. După ce au fost restaurate, o parte dintre ele au fost expuse în Sala ”Arta” a muzeului vasluian
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
în drept, o foarte mică parte din obiectele ce au mai fost găsite în bâjla-muzeu au fost aduse la Vaslui. Directorul Muzeului Județean din Vaslui, pe atunci domnul Ioan Mancaș, cât și muzeograful din acea vreme, doamna Doina Rotaru, sau zbătut foarte mult pentru acest lucru care totuși pentru dăinuire a fost o semirealizare. După ce au fost restaurate, o parte dintre obiecte au fost expuse în Sala Arta a Muzeului Județean Ștefan cel Mare din Vaslui cu ocazia celei de-a
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
scenică a ideii de dreptate individuală, în vreme ce Frantisek Praida este „vocea“ dreptății sociale, iar Gelu Ruscanu ilustrează scenic conceptul de dreptate absolută. În al doilea rând, piesa este o „dramă absolută“ a contradicțiilor dintre realitate și idealitate, în care se zbate conștiința lui Gelu, fiindcă foamea de puritate și de certitudini devorează ființa eroului: Fără certitudine nu există adevăr și nu există frumusețe pe lume. Simptomatică este compararea lui Gelu cu revoluționarul francez SaintJust, arhanghel al Dreptății [...] frumos ca un înger
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și iubire, el nu abdică de la ideal, considerând că viața nu merită să fie trăită dacă totul ți se dă atât de cârpit și de îndoielnic. Piesa este o dramă a contra dicțiilor dintre realitate și idealitate în care se zbate o conștiință, o inteligență severă cu ea însăși. Foamea de puritate și de certitudini devorează ființa eroului: O iubire care nu este eternă nu este nimic, fiindcă Fără certitudine nu există adevăr și nu există frumusețe pe lume. Simptomatică este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
impun, chiar pentru a înțelege titlul, cunoașterea unor concepte de teorie literară - pentru a accepta necesitatea utilizării unor noțiuni teoretice fără de care nu ar fi posibilă „decodarea“ nivelurilor multiple de semnificare. În concluzie, de poezie - divina capcană în care se zbate vulpea vie / și mișcătoare a ideii, a trăirii - trebuie să ne apropiem cu toată ființa, cu sensibilitatea și inteligența noastră, cu știința semnului lingvistic și artistic. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Relația dintre două personaje dintro operă epică, aparținând
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
colaborarea dintre clase, cooperarea internațională între state și afirmarea dreptului internațional al păcii între popoare". Dar regreta cu amărăciune "neimplicarea partidelor noastre în problema persecuției antisemite, apărută în Germania în 1933. Centrul, care exista în acel moment și care se zbătea într-o criză fatală, nu a putut sau nu a știut să ia o atitudine oarecare, pentru a-i apăra pe evrei. Celelalte partide aderente la Secretariatul nostru, fiecare în țara lui, nu au luat, după cîte știu, nici o inițiativă
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
la cele ce se petrec pe pământ, la cei din închisoare, la cei din ocne, la cei ce dorm pe băligar, la cei îndrăciți, la cei nebuni, la cei ce se luptă cu boli de nevindecat, la cei ce se zbat necontenit în sărăcie, la cei ce trăiesc flămânzi, la cei zdrobiți de dureri fără margini, la cei robiți. N-ar suferi aceștia acestea acum, de nu i-ar aștepta osândă și chin și pe ei și pe toți ceilalți care
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
intercurente și accidentelor și nu viza aproape deloc boala psihiatrică în sine. Documentele consultate la Arhivele Statului din Iași demonstrează din plin aceste afirmații care rezultă de altfel și dintr-o tradiție orală încă nedispărută 71. Ospiciul Golia s-a zbătut în multe dificultăți generate de birocrație, de neînțelegerile permanente dintre Epitropia Generală Sf. Spiridon și instituțiile care solicitau internări și nu primeau aprobarea necesară și de faptul că fondurile ospiciului erau totdeauna foarte sărace. Epitropia se îngrijea ca internările bolnavilor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]