3,853 matches
-
it not well? What should you need of more? Yea, or șo many, sith that both charge and danger Speak 'gainst șo great a number? How în one house Should many people, under two commands, La craiul frînc, ce fără zestre-a luat Mezina noastră, aș putea fi dus Să-ngenunchez la tron, tain de scutier Să cer, viața să-mi țin. La ea-ndărăt? Convinge-mă mai bine rob, vită să fiu (Arătînd pe Oswald) Acestui hîd rîndaș. GONERIL: La
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
strânsă pe oblâncuri. Finalul poeziei e un avertisment adresat lacheilor americani din Belgrad, a căror pierire apropiată poetul o prevestește, exprimând bucuria viitoare a unei zile de 1 Mai liber « Când va păși la cot cu noi, Belgradul» (...). În poezia Zestrea poetul folosește un ritm sprinten, un humor sănătos, popular. Poezia sugerează schimbările profunde petrecute în viața satelor, în mentalitatea țăranilor muncitori (...). Creșterea nivelului politico-ideologic al conținutului poeziilor lui Mihu Dragomir a determinat implicit o împrospătare a limbajului poetic, o îmbogățire
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Antonin Ciolan și Vasile Popovici-Ieșeanu. NADOLSCHI, VICTOR (1911-1996) ASTRONOM, MATEMATICIAN Prof.univ.dr. Victor Nadolschi a fost un astronom care a pus multă și nobilă pasiune pentru dotarea și asigurarea posibilităților de cercetare științifică la Observatorul astronomic din Iași care, pornind de la zestrea minoră lăsată în urma lui Costachi Conachi (luneta adusă de la Vienaă, Neculai Culianu, Constantin C. Popovici (ecuatorialul cu obiectiv de 16 cm, o lunetă meridiană portativă, un altazimut Gauthieră, a reușit, totuși, să organizeze un observator unde să se poată face
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
felul acesta, orizontul etrusc de cunoaștere și acțiune a ajuns destul de întins până când romanii și celții i-au învins. Unii istorici îi cred veniți în peninsulă din spațiul de civilizație al străvechilor popoare din Orientul Mijlociu, fapt ce ar explica mobilitatea, zestrea și intențiile lor de expansiune și autoguvernare. Sensibili la realizările altora, etruscii au ridicat orașe, s-au îngrijit de modernizarea și curățenia lor, au intensificat comerțul, au făurit ateliere pe ramuri de necesități, au îndrăgit traiul mai civilizat al vieții
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
capacitate de muncă preluînd selectiv idei și practici medicale europene, experiență și produse din farmacologia altor popoare. Cu toate că medicina lor este izolată la începuturile ei, popoarele asiatice, discrete prin definiție, n-au ezitat să ofere întregii lumi date valoroase din zestrea lor medicală, ignorând contrastele de mentalitate. MEDICINA MEDIEVALĂ OCCIDENTALĂ (SPRE RENAȘTERE) ȘOLILE DIN SALERNO șI MONTPELLIER Medicina bizantină nu a iradiat numai spre Orientul Apropiat sau îndepărtat, numai spre Rusia, stânga Dunării, țărmul Africii de Nord și Sudul Europei. Occidentul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
legile care guvernează ordinea din univers. Prezentarea propriei sale persoane, ca un tot psihosomatic în De propria vita este o ilustrare a concepției sale arhitecturale. El trece și culoarea părului, liniile feței, lista culinară, constelația sub care s-a născut, zestrea ereditară, calitățile și defectele. El este propriul său pictor. Cardanus se apără de moarte, ca toți atleții spiritului, prin gândire, prin creație, prin originalitate. Scepticul filosof Franz Sanchez (1552 - 1632), profesor de medicină la Montpellier și la Touluse, va critica
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cogito ergo sum“ (ergo = deci) („mă îndoiesc deci cuget, cuget deci exist“). Este adevărat că îndoiala protejează de eroare, inerție, stimulând gândirea, creativitatea, dar realitatea bio-psihică este cea a termenilor inversați: exist - cuget - mă îndoiesc. Descartes este atent și la zestrea embriogenetică, foarte cercetată și azi. El a fost un prieten și admirator nedisimulat al celebrului Harwey ca și John Locke și Newton față de Sydenham, medici de care vom vorbi. Observarea, experimentul, metoda inductivă, dubitorul, propus de Descartes sunt fructificate cu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
celor scăpătați, toți temători de Poarta Otomană și copleșiți de abuzuri, corupție, viclenii, apăsând cu munca pe iobagi și cu birul pe țăranii liberi (răzeși- moșneni) și meseriași (clasă de mijloc). Cu toate acestea poporul și-a păstrat cu luciditate zestrea sa de comori și rezerve, care a dat pe lângă marele Mihai Viteazul, în acest secol, pe Matei Basarab și Vasile Lupu, pe șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu, ajuns prin martiriul familial, Sfânt. Pe lângă acestea și pe eruditul poet și caligraf
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
al libertății spiritului creator în asigurarea progresului intelectual și social. În 1890 Kant publică a doua sa operă fundamentală, Critica rațiunii practice, făcând din experiența practică suportul științei. în 1807, Hegel scoate Fenomenologia spiritului dezvăluind resursele inepuizabile ale acestei nesecate zestre umane. Practic, mutațiile provocate de Revoluția franceză, reformele napoleoniene, noile condiții ale vieții intelectuale, cererea socială alertă, orientează medicina, mai mult ca oricând, spre propria ei motivație și finalitate: vindecarea bolnavilor, protejarea și prelungirea vieții, asigurarea progresului medical. Marile întreprinderi
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
o existență mai bună este o realitate. Adaptarea la mediu ține și de instincte și de rațiune. Ea este un proces și o condiție a dăinuirii. Corelația factori biotici și abiotici (interni și externi) poate și trebuie să fie ameliorată. Zestrea ereditară poate fi îmbogățită prin atribute dobândite și cultivate în generații. Pe aceste realități curente și pe ipoteze dubitabile, evoluționismul lui Lamarck, Erasmus Darwin, ajunge prin Charles Darwin (1809 - 1882), adică prin biologizarea absolutizată, darwinism, teorie centrată pe selecția naturală
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
față alte probleme: mobilitatea oamenilor, (migrările), circulația produselor, mai ales alimentare, preparate în condiții improprii și cu termene de folosire expirate la care se adaugă victimele alcoolismului, tabagismului, drogurilor și diverselor poluări, ale sedentarismului, stressului, supraponderabilității și a moștenirii unei zestre ereditare precare. Medicina se confruntă și se va confrunta mereu cu lipsa de fonduri întâmpinând obstacole mai ales pentru extinderea serviciului gratuit și la domiciliu. CÂTEVA ILUSTRĂRI ALE PROGRESULUI MEDICAL DESCOPERIREA LUI RÖNTGEN șI RADIOLOGIA În noaptea dintre 8 - 9
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
neproteică a nucleoproteinelor, care primesc aceeași distincție pentru studiile lor asupra proteinelor globulare. în prezent se fac experimente de inginerie genetică în scopul obținerii, prin manipulări biologice, prin clonare de indivizi rezistenți la boli sau imuni și dotați cu o zestre genetică excepțională. În 1996 s-a născut, prin clonare, mielul Dolly, în premieră mamiferă. Dacă economic și medical se deschid perspective extraordinare, din punctul de vedere etic, această manipulare în sferă umană, ridică serioase probleme. Clonarea în lumea plantelor a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Biserică, au fost surghiunite ori arse pe rug de Inchiziție. Biserica creștină a avut și numeroase acte caritabile pentru reabilitarea lor. Reformatori monastici au acționat pentru salvarea lor, se ofereau indulgențe celor ce se căsătoreau cu prostituate, unele au primit zestre pentru a duce un mod de viață decent, s-au creat case de reeducare, de inițiere în meserii, au fost îndrumate să se pocăiască. Tipuri tradiționale de curtezane și de pseudocurtezane Curtezane sacre și ritualice Miturile ca realități culturale complexe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
virtute. Din respect și admirație pentru mama ei, Ana de Austria a desemnat-o pe frumoasa și fascinanta Athénaïs drept domnișoară de onoare a Mariei Teresa alături de alte cinci doamne. S-a căsătorit cu marchizul de Montespan, deși avea o zestre modestă. Athénaïs era o frumusețe accentuată, blondă, ochi albaștri, înălțime medie, cu tendințe de îngrășare, era provocatoare și vicleană. Avea o inteligență sclipitoare, scria Saint-Simon, avea un fel de a fi fermecător, fascina pe cei din jur cu veselia ei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de unsprezece ani, pentru a deveni soția nepotului regelui Ludovic al XV-lea. Din rațiuni politice, Ludovic al XV-lea a cerut mâna Mariei Antoaneta pentru nepotul său, Ludovic al XVI-lea, iar autoritățile imperiale austriece au acceptat. Cu o zestre demnă de o viitoare suverană, la paisprezece ani, Maria Antoaneta, supunându-se aranjamentelor politice și tentată să domnească într-o țară puternică a Europei, a plecat în Franța unde a fost primită cu ceremonial fastuos. Soțul ei, un tânăr scund
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în fața soldaților pregătiți să-i ucidă iubirea. Marion Delorme (1613-1650) a avut o existență reală. A fost fiica unui om bogat, Jean de Lou, președinte al trezoriei din Champagne, și a lui Marie Chastelain. A moștenit un castel și o zestre de 25.000 de scuzi ce i-ar fi permis să se căsătorească. A preferat o viață liberă și agitată cu amanți care n-au favorizat-o: Desbarreux, cu convingeri epicuriene, Cinq Mart, favoritul regelui Ludovic al XIII-lea, Charles
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Sofia care-l va înțelege dincolo de limite, îl va însoți în Siberia și-i va veghea drumul Golgotei pentru căință, pentru eliberarea de păcatul crimei. Sonia Marmeladova este fiica din prima căsătorie a unui mic funcționar căzut în patima alcoolului. Zestrea ei culturală era redusă; citise câteva romane iar tatăl său o învățase puțină istorie și geografie. Avea paisprezece ani când tatăl s-a recăsătorit cu Katerina Ivanovna, o văduvă bolnavă de tuberculoză, cu trei copii care, din cauză că nu-și putea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o torță alergând în fața napții. Romane: Balonul e rotund, Unsprezece, 1956, Șoseaua Nordului, 1959, Facerea lumii, 1964, Principele, 1969, Incognito (4 volume), 1975, 1977, 1979, 1980, Săptămâna nebunilor, 1981. Scenarii de film: Haiducii, Răzbunarea haiducilor, Răpirea fecioarelor, Haiducii lui Șaptecai, Zestrea Domniței Ralu, Masca de argint, Colierul de turcoaze. Romanul Groapa, una dintre capodoperele sale, a început să fie scris și publicat în foileton în 1946, a fost rescris și publicat în 1957, rescris în 1963, ediția definitivă fiind cea post
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pagini. Am numit libertatea care, ca să funcționeze, are nevoie de limite „libertate gravitațională“. Cartea s-ar fi putut atunci intitula Despre libertatea umană ca libertate gravitațională. Determinațiile cu care orice ființă umană pornește la drum și care fac parte din zestrea ei, ca „limite“ pe care nu ea le-a ales, dar dinlăuntrul cărora se înalță și se exersează propria noastră putință de alegere, au fost numite „fondul intim-străin“. Noi existăm ca ființe libere în măsura în care rămânem să „atârnăm“, să depindem de
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ființe libere în măsura în care rămânem să „atârnăm“, să depindem de tot ceea ce vine de dinaintea alegerii noastre și care în felul acesta, fără să ne aparțină propriu-zis, ne constituie în chipul cel mai intim. Așa sunt epoca în care ne-am născut, zestrea noastră trupească și spirituală, rasa, tribul și toate celelalte determinații sau limitații - douăsprezece la număr - pe care le-am analizat în capitolul Elementele fondului intim străin. Libertatea, care face și ea parte din elementele fondului intim-străin, fiind deci și ea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
care nu eu l-am trasat, pe care l-am primit odată cu faptul de a fi om. De aceea, tot ce a fost hotărât în mine îmi apare simultan ca intim și străin: ca intim, pentru că el face parte din zestrea mea, din constituția mea intimă; ca străin, pentru că, deși face parte din mine, el a apărut în mine fără participarea și fără știința mea. Așa se face că intimul nostru - faptul însuși de a fi, umanitatea noastră (deci însăși povara
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
noi. A dori să-ți alegi din nou viața pe care ai trăit-o este suprema reușită a colaborării cu ceea ce e străin în noi și este ceea ce se numește îndeobște fericire. Fericirea și reușita nu țin astfel de calitatea zestrei, ci de gradul ei de acceptare și de capacitatea asimilării și exploatării ei în suita de proiecte ale libertății noastre. Umilitatea, orgoliul și umilința Conștiința că orice reușită vine din colaborarea cu felul în care am fost hotărât, că acest
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
a hotărî) - poate fi resimțit ca o imensă umilință, se naște orgoliul: ce umilință să nu ne fi întrebat nimeni în chiar privința noastră! Când ceea ce este intim străin în noi devine pur și simplu străin, când în locul acomodării cu zestrea noastră apare revolta împotriva „celui“ care ne-a înzestrat fără să ne consulte, și astfel când în locul iubirii de noi apar ura, disperarea și dezgustul că suntem fără să ne recunoaștem ca autori a ceea ce suntem - libertatea se întoarce împotriva
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
am dat. Înainte de a mă construi prin propriile mele hotărâri, sunt ceea ce sunt prin hotarele primite. Distanța dintre fondul intim-străin și lotul libertății mele este distanța dintre eul primit și eul construit. Ca ființă liberă, sunt constrâns să colaborez cu zestrea de limite a eului primit. Libertatea umană se întruchipează din acest mănunchi de limite; ele sunt condiția exersării ei, terenul de pe care libertatea se înalță ca libertate îngrădită și condiționată. A descrie spațiul gravitațional al libertății înseamnă a trece în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
mea, parte dintre ele pot, odată contestate, să fie modificate, înlocuite, reconstruite la nivelul libertății mele. Celelalte limite sau determinații sunt imuabile, au caracter de fatalitate: sunt neputincios în fața lor și nu pot decât să le accept ca atare. Sexul, zestrea somatică, zestrea mentală, ascendența, rasa, națiunea („tribul“), epoca sunt limitele imuabile, determinațiile asupra cărora libertatea mea nu se mai poate exersa ulterior. Nu pot, bărbat fiind, să devin femeie, nu-mi pot schimba talia trupului sau forma mâinii, nici tăietura
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]