43,501 matches
-
din emisiile de SO2 să se elimine în provincia Manitoba, în aprox. doi ani. Interesante rubricile - Opinion și Viewpoint, dar nu intru în detalii, deja m-am lungit cam mult cu acest reportaj. În rest, mi-au atras atenția în ziar multe anunțuri de locuri de muncă (nu exagerez!) și reclame. O altă publicație locală care mi-a ajuns în mână (se găsea la hotel) se numea Nikel Belt News - cu subtitlul - Serving the Norman Region since 1961. Are același web
Să ne cunoaştem patria… Canada (Călătorie la Thompson, Manitoba) [Corola-blog/BlogPost/93570_a_94862]
-
locală care mi-a ajuns în mână (se găsea la hotel) se numea Nikel Belt News - cu subtitlul - Serving the Norman Region since 1961. Are același web site cu Citizen, deci presupun că are același patron. Pe prima pagină a ziarului din 13 septembrie - predomină (pe lângă reclame) o frumoasă poză de răsărit de soare peste Paint Lake. Pe pagina întâi a ziarului din 20 septembrie, am admirat poza lacului Setting Lake și a zonei la lângă lac amenajată pentru camping. Ca
Să ne cunoaştem patria… Canada (Călătorie la Thompson, Manitoba) [Corola-blog/BlogPost/93570_a_94862]
-
Region since 1961. Are același web site cu Citizen, deci presupun că are același patron. Pe prima pagină a ziarului din 13 septembrie - predomină (pe lângă reclame) o frumoasă poză de răsărit de soare peste Paint Lake. Pe pagina întâi a ziarului din 20 septembrie, am admirat poza lacului Setting Lake și a zonei la lângă lac amenajată pentru camping. Ca articole mai interesante - unul cu ceva informații despre reducerea de fonduri pentru High School care va avea ca efect scăderea numărului
Să ne cunoaştem patria… Canada (Călătorie la Thompson, Manitoba) [Corola-blog/BlogPost/93570_a_94862]
-
refugiat? Departamentul Thompson Newcomer Settlement Services își oferă gratuit serviciile pentru a ajuta la integrare (http://www.thompsonsettlement.ca), mi-a atras atenția. Oare există români (mineri) sau est-europeni prin Thompson? Ofertele de slujbe bine plătite (așa cum am văzut în ziare) pot să îi atragă. Probabil așa a fost atrasă de micuțul oraș Thompson dentista R.P., venită tocmai din India ei călduroasă împreună cu un frate mai mare, să-și deschidă o nouă portiță spre viață în acest mediu special. I-am
Să ne cunoaştem patria… Canada (Călătorie la Thompson, Manitoba) [Corola-blog/BlogPost/93570_a_94862]
-
Revistei Carmina Balcanică. Cele două lucrări lansate vor servi ca mesageri culturali-informativi și educativi în general, dar și ca material de studiu în mediile academice și studențești de specialitate. Despre carte și revista au vorbit Prof. Mariana Terra, redactor al ziarului Romanian Journal, din Queens, NY, apoi Valentina Ciaprazi, distinsa profesoară de limbă și literatura franceză, Prof. univ.Silvia Burdea, scriitorul Mircea Săndulescu, ing. Dima Lascu, din partea comunității aromane din NY, ing. George Știrbei. Toți vorbitorii au elogiat performanță profesională permanent
Cenaclul „ Mihai Eminescu ”de la New York [Corola-blog/BlogPost/93595_a_94887]
-
bunăoară, cea de-a aniversarea 75 aniversare, sărbătorită, acum două zile, cu deosebită căldură sufletească la redacția „Zorilor Bucovinei”. Însă Gheorghe Mihalcean, și până a ajunge redactor-șef, întotdeauna s-a aflat în funcții responsabile, cu statut de superior la ziarul nostru. Noi, subalternii, eram acei care așteptam laudele și aprecierile sale, critica, respingerea sau propunerile de a modifica unele articole luându-le în răspăr, socotindu-le nedrepte ori chiar ofensatoare. În realitate, adjunctul, iar mai apoi redactorul-șef dorea doar
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
puțin pentru a nu pierde totul. Datorită experienței amare și propriilor dezamăgiri, a manevrat cu dibăcie prin valurile tulburi ale incertitudinii politice din acea perioadă când era greu să ghicești din care parte bate vântul, reușind să protejeze colectivul și ziarul, numai pe sine n-a fost în stare să se apere de bădărănia unor cinovnici. Invocând acel moment sinistru, Nicolae Toma, redactorul-șef al „Zorilor Bucovinei”, discipolul lui Gheorghe Mihalcean, a subtilizat că moartea premergătorului său a survenit degrabă după
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
Toma, redactorul-șef al „Zorilor Bucovinei”, discipolul lui Gheorghe Mihalcean, a subtilizat că moartea premergătorului său a survenit degrabă după audiența la un cinovnic de la Administrația Regională de Stat, care l-a amenințat că „de mâine n-o să mai semnezi ziarul!”. În aceeași zi ambulanța salvării l-a luat de la redacție și a fost internat la spital, pentru prima dată lipsind de la serviciu. Dar noi credeam că e de cremene, că nimic nu-l doare... De aceea, vestea că inima a
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
de instruirea primită la Școala din Boian din acea perioadă l-au ajutat să intre la Universitatea din Cernăuți, în pofida petei negre din biografie. Dar mai departe, în știință, nu i-a fost hărăzit să răzbată, câștigând astfel gazetăria și ziarul „Zorile Bucovinei”, căruia îi mulțumesc pentru invitația la această emoționantă întâlnire”. De la Tereblecea, cu florile amintirii în suflet și lacrimi lirice picurate în rânduri rimate, a sosit dna Eugenia Balan-Ciocoboc, colega de facultate a regretatului comemorat: „Era foarte serios încă
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
tristă plictiseală peste anii vieții, de când nu mai este Gheorghe Mihalcean: „Am fost foarte apropiați, în timpul studenției am trăit patru ani în aceeași cameră la că-min. Apoi am închiriat împreună o cameră, am mâncat dintr-o farfurie, când lucram la ziarul raional Noua Suliță. Ne era vesel împreună, deși mulți îl știu de om tăcut, cu prietenii devenea alt om”. Din aceeași pâine s-au hrănit în anii cât dl Vasile Grigoraș a lucrat la „Zorile Bucovinei”, prietenia lor continuând și
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
botezul de maestru al fotografiei). Din evocările noastre, dna Denisa Gabor, viceconsulul României la Cernăuți, și-a conturat chipul luminos al celui comemorat, simțind la fel de intens emoțiile aniversare ce nu i-a fost dat jubiliarului să le trăiască. Salutând inițiativa ziarului, a menționat că nu se poate construi nimic temeinic, dacă nu există prețuire și respect pentru cei de mai înainte. Inspirat de această idee, dar avându-le și pe cele rodite în gândurile sale, corespondentul nostru netitular, Gheorghe Melnic, a
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
Melnic, a lansat propuneri demne de atenție întru înveșnicirea memoriei regretatului redactor, învrednicit de titlul de Jurnalist Emerit al Ucrainei. În special, a optat pentru montarea unei plăci comemorative, cu chipurile celor trei redactori, pe clădirea unde se află sediul ziarului. De asemenea, a sugerat propuneri pentru cinstirea memoriei eruditului Gheorghe Mihalcean la baștina sa, satul Boian. Ideea cu montarea plăcii comemorative e un proiect mai vechi, inițiat de redactorul-șef Ni-colae Toma, mai nouă fiind decizia de a-i primi
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
la redacție, în a doua (de multe ori prima) casă a scumpului lor dispărut, a fost un semn că și o părticică din inimile lor aparține „Zorilor Bucovinei”. Ne-a părăsit regretatul redactor-șef într-o perioadă relativ bună pentru ziar, dacă o comparăm cu situația de astăzi. Am moștenit de la el povara dragostei pentru comoara limbii materne și ziarul care îi menține viabilitatea. Deși suntem strâmtorați material, respirăm mai liberi decât în perioada conducerii sale și ne considerăm fericiți că
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
și o părticică din inimile lor aparține „Zorilor Bucovinei”. Ne-a părăsit regretatul redactor-șef într-o perioadă relativ bună pentru ziar, dacă o comparăm cu situația de astăzi. Am moștenit de la el povara dragostei pentru comoara limbii materne și ziarul care îi menține viabilitatea. Deși suntem strâmtorați material, respirăm mai liberi decât în perioada conducerii sale și ne considerăm fericiți că nici un cinovnic nu o să ne bată cu pumnul în masă, dându-ne ordine jignitoare sau lovind în demnitatea noastră
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
cu Sean Connery, Christian Slater și F. Murray Abraham în rolurile principale. Umberto Eco: Revoluția sexuală și cultură ne vor face europeni Ultima sa carte, publicată în 2015, chiar de ziua să, a fost „Numărul zero”. Umberto Eco prezice dispariția ziarului de dimineață Un adevărat vizionar, Eco a anticipat, printre altele, „dispariția ziarului de dimineață”, însă a prezis o viață lungă cărții, în pofida culturii de consum și a noilor tehnologii. În general, Eco era pesimist în ceea ce privește presă, liberă astăzi, dar „cenzurata
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93620_a_94912]
-
Umberto Eco: Revoluția sexuală și cultură ne vor face europeni Ultima sa carte, publicată în 2015, chiar de ziua să, a fost „Numărul zero”. Umberto Eco prezice dispariția ziarului de dimineață Un adevărat vizionar, Eco a anticipat, printre altele, „dispariția ziarului de dimineață”, însă a prezis o viață lungă cărții, în pofida culturii de consum și a noilor tehnologii. În general, Eco era pesimist în ceea ce privește presă, liberă astăzi, dar „cenzurata natural de logică publicitară”. Ziare.com
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93620_a_94912]
-
vizionar, Eco a anticipat, printre altele, „dispariția ziarului de dimineață”, însă a prezis o viață lungă cărții, în pofida culturii de consum și a noilor tehnologii. În general, Eco era pesimist în ceea ce privește presă, liberă astăzi, dar „cenzurata natural de logică publicitară”. Ziare.com
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93620_a_94912]
-
învățători în anul 1972. Studiile superioare le-a urmat la Facultatea de Ziaristică din București, pe care le-a absolvit în anul 1985. După absolvirea liceului a fost învățătoare în satul natal, iar din 1985 a lucrat ca redactor la ziarele Năzuința, Graiul Sălajului, Sălajul Orizont. 8 Treznea, localitate martir a neamului românesc: monografie Din noiembrie 2001 și până la pensionare a fost consilier la Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Sălaj, ocupându-se, printre altele, de cultura scrisă. A
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
peste 100 de cărți apărute la Editura Silvania. A realizat 12 numere din seria nouă a revistei Silvania. Cultură. Culte. Patrimoniu. Din anul 2005 este membră în colectivul de redacție al revistei Caiete Silvane, ediție nouă. A colaborat și la ziare și reviste centrale precum Tribuna, Luceafărul, România Literară, etc. Opera scrisă: Maci pe rotativă - poezii, (Zalău, Ed. Silvania, 2005), Gânduri pe rotativă (Zalău, Ed. Silvania, 2011); coautor la cartea Biserici de lemn din Sălaj (Zalău, Ed. Silvania, 2008). O găsim
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
ei popasuri ispititoare pentru admirarea în tihnă a priveliștii, frumoasă din orice parte, din orice unghi, cu mirese adevărate și caleașcă element de decor, această stradă domnească a fost și a rămas pentru mine înainte de toate strada redacției ,,Zorilor Bucovinei”, ziarul românilor din Ucraina. I-am urcat treptele spre etaj prima dată în urmă cu peste 30 de ani. A fost o vizită fugară, aș spune chiar excepțională, deoarece ziariștii suceveni ajungeau la Cernăuți în exclusivitate ca invitați ai cotidianului ucrainean
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
ziariștii suceveni ajungeau la Cernăuți în exclusivitate ca invitați ai cotidianului ucrainean ,,Radianska Bukovina”. Cu toții însă ne-o doream mult de tot, și ca să vedem orașul din amintirile părinților și bunicilor noștri, și ca să ne întâlnim colegii de breaslă de la ziarul de limba română, solicitați cu astfel de prilejuri ca traducători. În această ipostază am cunoscut-o pe Maria Toacă, originară din Boian, pe atunci încă tânără absolventă a Facultății de Jurnalism din Chișinău, azi condei redutabil, distins în această primăvară
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
Bucovinei”. Mai mult, deși supuse cenzurii, aici li s-au tipărit primele versuri, proze, traduceri, lucru pe care nu doar că nu l-au uitat, dar nu uită nici să-l menționeze când se referă la ceasul debutului. Apoi povestea ziarului a continuat într-o manieră știută. În anii 90, a trecut, la început parțial, apoi integral, la grafia latină, obișnuindu-i sau reobișnuindu-i treptat cu aceasta și pe numeroșii săi cititori. El însăși a trebuit să învețe să trăiască altfel
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
alcătuită de Ion Crețu, de Ion Filipciuc, din Câmpulung Moldovenesc, și de Ion Posteucă, și Dumitru Covalciuc, și Ion Crețu cu partea lor de viață trăită în redacția ,,Zorilor Bucovinei”. Nu doar cu perioadă zoristă, ci legați în continuare de ziar sunt și poeții Simion Gociu și Ilie Tudor Zegrea, acesta din urmă președintele Asociației Scriitorilor de Limba Română din Cernăuți. Și trebuie neapărat să-l menționez și pe poetul Dumitru Mintencu, din generația mai tânără, cu atât mai mult cu
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
au avut oaspete pe Arcadie Suceveanu, președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Și aici a fost marcată în noiembrie anul trecut, într-un fel de neuitat, Ziua Bucovinei, cu reprezentanți ai Consulatului General al României de la Cernăuți, ai Mănăstirii Putna, ai ziarului ,,Crai nou” Suceava, ai Bibliotecii Bucovinei ,,I.G. Sbierea” Suceava, ai Societății Scriitorilor Bucovineni, prilej cu care Casa Mare a ,,Zorilor Bucovinei” a fost împodobită cu portretele lui Ștefan cel Mare și Mihai Eminescu, realizate de pictorul cernăuțean Mihai Alisavetei. În
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
dreptului la libera exprimare și ale dreptului la informație, enunțate de Declarația Universală a Drepturilor Omului, de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, de Constituția României, precum și de Codul Deontologic al Jurnalistului. Un jurnalist este persoana care lucrează în redacția unui ziar, a unei reviste, la radio, televiziune, Internet sau care colaborează (permanent) la ele. El poate fi reporter, redactor, realizator sau producător. Uneori, fotografii, operatorii, directorii de imagine, regizorii de emisie și de platou, editorii de imagine, ilustratorii și regizorii muzicali
Comitetul Director al UZPR a adoptat documente importante [Corola-blog/BlogPost/93623_a_94915]