4,648 matches
-
Tudor Vladimirescu Tecuci. Cum cele 300 de maici și surori și-au adus toată zestrea de la părinți acolo, cum și-au strămutat și pământurile la mânăstire prin schimb cu alți proprietari din satele lor și cum cu mâinile lor au zidit acea mânăstire și chiliile ei. în anul 1956, mânăstirea a fost desființată, iar maicile împreună cu stareța au fost alungate, pierzându-și și bunurile duse la mânăstire de acasă. Cele mai multe au suferit și închisoare din cauză că mai purtau hainele călugărești, neavând altele
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și închisoare din cauză că mai purtau hainele călugărești, neavând altele. La plecare, m-au rugat să vă înmânez următorul mesaj: Suntem bătrâne, după ce am argățit pe unde am fost primite. Și ne-am gândit oare cui să ne adresăm ca mânăstirea zidită cu mâinile și cu bunurile noastre care acum stă pustie să ni-o dăruiască în chip de azil de bătrâne, în care să ne sfârșim zilele? Mulți din țara noastră care au fost duși la canal s au întors și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
vechime nedocumentară și satul Sâmbăta de Sus, pentru ca mai târziu, în 1654, boierul Preda Brâncoveanu să construiască o bisericuță din lemn, nu se știe dacă nu chiar pe locul alteia străvechi. La rândul său, domnitorul binecredincios și martir, Constantin Brâncoveanu zidește pe locul bisericuței lui Preda Brâncoveanu, în jurul anului 1696, o biserică frumoasă din piatră, organizând, cu danii de pădure și pășune pentru vite, o mănăstire și un palat brâncovenesc în Sâmbăta de Sus. Vitregia timpurilor, neînțelegerea și înverșunarea stăpânirii străine
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Rhin. Numele lui, care în traducere înseamnă turnul șoarecilor, se leagă de o întâmplare - legendă petrecută în secolul XIV, când vameșul acelui punct de vamă încasa mai mult decât era hotărât de principele locului și ca pedeapsă i s-a zidit ușa camerei de vămuire. Aici, șobolanii, care intrau prin gurile de aerisire, l-au mâncat. Când s-a spart ușa, după un timp, nu erau acolo decât oasele celui pedepsit la această moarte înfiorătoare. Poate și mie mi-au hotărât
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pentru că știe fiecare petec de pământ din zonă. În plus, e primul loc la care se gândește cel care vrea să fugă. Orașul nu permite nimănui o evadare atât de simplă. Zidul e imposibil de escaladat. Poarta de est e zidită, iar la gura râului e un grilaj imens de fier. Deci, nu ne-a mai rămas decât lacul de sud. Evadăm și noi împreună cu râul. — De ce ești atât de sigură că e calea cea mai bună? — Doar lacul de sud
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
1695 și în 1700) isprăvnicia scaunului Bucureștilor, înălțându-l, în fine, în 1704, în funcția de mare logofăt. După 1710 nu mai apare în documente. G. a fost unul dintre acei mari boieri cărturari care, împreună cu oameni ai Bisericii, au zidit faima culturală a deceniilor brâncovenești. Ei „făceau” cultură dintr-o superioară plăcere, fiind în același timp convinși de utilitatea demersurilor lor pentru propensiunea spirituală a lumii românești. Lucrând adesea în tandem cu Radu Greceanu, fratele său, G. s-a aflat
GRECEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]
-
principal mobilității populației, pe când creșterea se asociază cu stabilirea în oraș a unor noi minoritari, cum este cazul romilor. Structura confesională Cele mai vechi lăcașe de cult de pe teritoriul orașului sunt o biserică de lemn din 1792 și o biserică zidită din 1884. Alături de Parohia Fetești-Oraș, s-a înființat, începând cu 1882, parohia Fetești-Dudești, formată din unirea a două biserici, cea care slujea satul Dudești și cea din Feteștii-Noi. Creștinii ortodocși din cartierul Coloniști au avut o biserică începând din 1928
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Trei poeme, Constanța, 1994; Cerul și ochii lui oblici, Constanța, 1996; De astăzi beau sânge, București, 1997; Stângăcia în salut a femeii, București, 1999; Mingea de păr a vieții, București, 2000; Softwin, ed. și pref. Nicolae Țone, București, 2001; Liderul zidit în lapte, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Doi poeți, RL, 1988 10; Constanța Buzea, Singurătatea își asumă poetul, AFT, 1988, 3; Marin Mincu, Doi poeți postmoderniști, RL, 1988, 15; Petru Poantă, Doi poeți, TR, 1988, 18; George Vulturescu, „Johann
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
care îl conduceau la locul de veci. Biserica era clădită tot de dânsul cu meșteri străini ori cu stăruința localnicilor, care și ei se aciuaseră în vale sau pe la strașina dealurilor, feriți de bătaia vânturilor și de zloata timpurilor neprielnice, zidindu-și bordeiele în margine de pădure, din care vor mușca încet, încet bucățelele din trupul ei ca să-și întindă curțile și jerebiile, locurile de arătură, care aveau să ducă, încet, încet până în buza dealurilor, ori chiar mai departe, din zare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
proprietar în Vaslui? Da, răspunde Ghibănescu, pentru că la Academia Română există un document, copie a traducerii polcovnicului Pavăl Debriu, datat 25 noiembrie 1810 în care se spune lămurit că voievodul Ștefan era stăpânul personal al târgului Vasluiului. Biserica Sf. Ion Prediteci zidită în 145 de zile ale anului 1490, nu 1475 cum crede cronicarul Ureche, face să se lege de ea și alte tradiții locale, cum ar fi Movila lui Burcel, nu departe de Vaslui, apoi la 1634 când târgoveții din Vaslui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
biserica din stânga Dunării cu cărți tipărite de Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu. Printre cărțile vechi ale bisericii din Ostrovul de lângă Silistra se păstrează cu evlavie „Apostolul" românesc tipărit la 1683, în București. Mitropolia din Silistra încă din veacul XVII este zidită de domni români și întreținută cu averi din țară. Asemenea bisericile din Cernavodă și Babadag". (M.O. nr. 249/7 noiembrie 1928, pagina 9272 - 9273) e) Privilegiații erau, după câte s-a înțeles, slujitorii scutiți de bir și care se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
19 căpitani de polcuri, câte 1000 oameni, în cele 19 județe ale Moldovei". Subliniind interesul pentru prevenirea musafiricului, Ghibănescu redă următoarele din Surete ms X: „Găzduirea cu de¬a silea a musafirilor a silit pe mitropolitul Iacob Stamate să-și zidească vechiul palat mitropolitan (făcându-l) impropriu pentru musafiri iar boierii s-au cotizat de la sine cu 15 mii lei și s-au zidit casele Agenției nemțești numai ca să scape de buclucul musafiricului austriac". Pe de altă parte, spune același, comportarea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ms X: „Găzduirea cu de¬a silea a musafirilor a silit pe mitropolitul Iacob Stamate să-și zidească vechiul palat mitropolitan (făcându-l) impropriu pentru musafiri iar boierii s-au cotizat de la sine cu 15 mii lei și s-au zidit casele Agenției nemțești numai ca să scape de buclucul musafiricului austriac". Pe de altă parte, spune același, comportarea bună față de musafiri avea și roade, ca în cazul cu Teșchereaua dată de Said Ali Sey căminarului Iordachi Rășcanu către marele vizir și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cântăreți". Chiar sfinția sa a apucat astfel de școli, făcute și întreținute „cu cheltuiala boierilor proprietari". „Eu însumi, după ce am ieșit din seminar la 1841, am fost învățător la o școală sătească boierească, la Șerbești, în ținutul Neamțului. Proprietarul Iancu Cantacuzin zidise niște încăperi foarte bune lângă biserică. Aveam de la el masa, salariu de 600 lei și 100 prăjini pământ de arat". Preoții de la sate împreună cu unii locuitori formau pentru copiii lor școli provizorii, mai ales pe timp de iarnă, angajau cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu avea stabilitate la Iași. Iată ce spun despre aceasta Constantin Cihodaru și Gheorghe Platon în „Istoria orașului Iași", vol. I, Iași, 1980, p. 97-98: „În partea de sus a pieței palatului se afla temnița domnească, deasupra căreia Ștefan Tomșa zidise o biserică - „Biserica de pe Poartă". În fața ei erau plasate spânzurătorile. Deși aspectul locului era macabru, se circula totuși pe lângă zidul curții, pe actuala stradă Palat, căreia, în vremea aceea, i se spunea Podul Spânzurătorilor. Trecea printre heleșteul curții și heleșteul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fiind doar operă de proiect, scrie Ioan Costache Enache. „Nu are comuna lemn cu care să clădească localul de școală? Ziceți primarului comunei: iaca lemn din pădurea mea... Fă școală pe dată! Nu are comuna două mii de lei pentru a zidi localul de școală? Inima voastră să deschidă punga voastră și școală va fi!", îi îndruma ministrul C.A. Rosetti pe proprietari și arendași, în circulara adresată lor la trecerea unui an de la promulgarea legii învățământului. Socotind anul 1866 anul mântuirii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dedicat schițării unui viitor posibil, din care să fie eliminată patologia entuziasmului utopizant. Și aceasta cu atât mai mult cu cât efectele neintenționate ale schimbărilor se pot dovedi dramatice și devastatoare. Simulacrul poate descuraja, pe termen lung, disponibilitatea de a zidi instituții autentice, dedicate binelui comun. Al doilea adevăr, și cel mai însemnat, de care trebuie să ne pătrundem, este acesta: forma fără fond nu numai că nu aduce nici un folos, dar este dea dreptul stricăcioasă, fiindcă nimicește un mijloc puternic
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
de Zagavei”, se află pe locul actualului cimitir și era din lemn. Data exactă a acestui schit nu se cunoaște. Hrisoavele de mai tarziu ne lămuresc că „acest schit a fost făcut de părintele Zagavei și alți provaslavnici hristiani, fiind zidit lângă altul, care era mai vechi”. Domnitorii Moldovei(Ștefan Petru Vodă, Antonie Ruset, Constantin Cantemir) înzestrează acest schit cu moșii, văd de moară și prisăci, domnitorii amintiți fiind menționați în pomelnic după Zagavei. În jurul schitului, s-au construit locuințe de către
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
a ușura și în scopul de a simplifica trecerea și tranziția de la perioada represiunii, epoca fierului, la epoca de aur a viitorului luminos, am hotărât și decretat ca o măsură de echilibrare, de alinare să se ridice și să se zidească în inima orașului, în centrul capitalei, o clădire, o construcție cu multe etaje, cu mai multe nivele, unde, în fiecare săptămână, adică în week-end, părinți și adulți, tutori și preceptori, vor putea în toată legalitatea și fără pericolul vreunei pedepse
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
lor, oferă și stăruie în ceva ce nu stă nicidecum, acum, în prețuirea, ci mai degrabă în dezgustul lumii. Întrebarea mea își conține răspunsul, ușor de dedus, la îndemână. Poezia este har, este duh, este dar, și atunci când poetul o zidește pe hârtie și atunci când cititorul o găsește și o prețuiește. În ipostaza lucrului bine făcut, în ipostaza comunicării posibile între egali și asemănători, în ipostaza darului deplin și rar unii către alții, în ipostaza jertfei întru împăcare.
Întrebarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13717_a_15042]
-
lui, de catastrofe istorice - ce nu șterg însă culpele lăuntrice. Și nici măcar nu le atenuează... În calea tuturor răutăților s-a aflat o țară în care vrăjmașul a găsit întotdeauna vătafi, o lume ce nu și-a putut stivui chiverniseala, zidi cetăți și catedrale, ci a căzut mereu de pe locul în care începea să se rostuiască. În ce măsură a acționat această moară a încercărilor asupra caracterelor, rămâne să ne pronunțăm, fiecare. Sigur este că n-am intrat în categoria - altfel destul de largă
Pragul de jos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16606_a_17931]
-
asta că omul învinge timpul? Sau că știința - poate, utopia - ar putea-o face? Greu de spus. Pe de altă parte, Cagliostro cel nemuritor și rece va sfîrși, cum știm - dar nici de data asta nu o știm de la Dumas - zidit în temnița de la San Léo. Ciclul cel de patru cărți pe care Dumas i le dedică lui Joseph Balsamo - personaj care îmi pare frate bun cu Prospero - este, între altele, cea mai "subversivă" (din cîte cunosc) dintre sintezele între timp
Ceasul, cărțile și utopia by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16636_a_17961]
-
o jumătate de secol. Frunzele nu mai sunt aceleași, de Mihail Villara, apărut în 1946 și Blocada în 1947 au fost retrase din librării, iar autorii interziși și obligați moral la exil. Al. Vona nu și-a putut publica Ferestrele zidite în 1947, dar când romanul a apărut în 1993 receptarea critică a întrecut așteptările. Deja toate discuțiile asupra prozei scurte recuperate parțial în volumul Misterioasa dispariție... (Cristina Ionică a scris, la timpul respectiv, o recenzie în nr. 30/2002 al
Recuperări by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13105_a_14430]
-
păscut... drag mi-o fost mie pe lume cu cai buni cu hățuri bune și cu mândra lângă mine." Evocând amintirea tatălui său, d-na Margareta Olaru Harbore ne trimite poezia "Închinare lui Ștefan Vodă", din care redăm strofa: "Ai zidit biserici multe, apărând acest pământ De aceea moldovenii spun cel Mare și cel Sfânt. Cu spada ai privegheat la hotare, Domnul nostru sfânt, domnul Ștefan cel Mare".
Din tolba poștașului. In: Curierul „Ginta latină” by Margareta Olaru () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2249]
-
în istorie nu va fi o perioadă în care poporul și conducătorii românilor să se poată abate de la învățăturile celor doi voivozi români sanctificați de Biserica ortodoxă: Ștefan cel Mare și Constantin Brâncoveanu. Credința creștină i-a dat puteri să zidească biserici, mănăstiri, schituri, Iar dintre acestea mănăstirea Putna este matca neamului, Ierusalimul românilor, sanctuarul unde domnitorul își doarme somnul de veci. Dragostea de țară și voința de a apăra neamul românesc l-au îndemnat pe voievod să ridice ziduri de
Declarația reprezentanților unor filiale ale Fundației „Ginta latină”, iulie 2004. In: Curierul „Ginta latină” by Fundația „Ginta latină” () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2262]