38,151 matches
-
sa, existența sa în istorie. El va fi distrus și va dispărea atunci când va înceta și viața neamului nostru, sau dacă Dumnezeu și-ar întoarce fața de la noi. Pentru a aduce dovezi despre adevărul și dreptatea cauzei noastre, îndemn pe cititor să cerceteze cărțile fundamentale legionare: 1. Corneliu Z. Codreanu Pentru legionari Cărticica șefului de cuib Circulare 2. Ion Moța: Cranii de lemn 3. Vasile Marin: Crez de generație 4. Horia Sima Doctrina Mișcării Legionare Istoria Mișcării Legionare Sfârșitul unei domnii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
II-lea, a nefericitului Ion Antonescu, condamnarea la moarte a tineretului și trimiterea pe front în așa zise batalioane de reabilitare, batalioanele morții, apoi îngrozitoarele crime comuniste, este un blestem, nebunie și trădare. Da, cercetați faptele celor trei guvernanți, dragi cititori, și apoi luați poziție. De ce ne asupriți și ne ucideți fără a cerceta și a cunoaște adevărul? Noi, legionarii, nu avem dreptul de a ne mărturisi crezul nostru, nu avem dreptul nici la mormânt. Unde sunt osemintele lui Corneliu Zelea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și mi-a făcut un bine. Întors din temniță m-am întâlnit de multe ori cu acest preot, ne-am salutat și, în cimitirul Central din Bacău, suntem megieși cu mormintele. Încă o dată, Dumnezeu să îl ierte și mie, voi, cititorilor, iertați-mi mărturisirea și să nu-mi fie mie povară această destăinure. Dar și netăcutul e pumnal ucigător greu de suportat, precum și legionarofobia. Comunismul rămâne retrograd și criminal, producând victime nevinovate pe toate tărâmurile: sociale, în școli, în biserică și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
, periodic apărut la București, lunar, din noiembrie 1931 până în 15 aprilie 1932, cu subtitlul „Revistă de cultură și îndrumare pentru popor”, sub îngrijirea unui comitet condus de V. Dobrescu și I. Niculescu-Vătășoiu. Așa cum se precizează în Cuvinte pentru cititori, revista se adresează în primul rând sătenilor, propunându-și să acorde atenție trecutului „bogat în atâtea obiceiuri, datini și credințe”, să contribuie la „păstrarea prin scris a graiului românesc curat” și la „răspândirea culturii și îndrumarea pe calea cea bună
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287334_a_288663]
-
interior și cu intruziunile venite dinspre mediul exterior. Nu lipsesc nici fragmentele pur teoretice. Această îmbinare de proză și eseu creează o specie densă la nivelul ideilor, chiar dacă ambiguă din perspectivă artistică. Și faptul că se transmite un conținut, că cititorul e angajat în discutarea unei problematici nu e lipsit de însemnătate. Aceleași observații pot fi făcute cu privire la romanul Scarabeul sacru. Aici personajele sunt concepute ca niște structuri psihologice în permanentă schimbare, de unde și senzația de inconsistență, „obsesia vidului”. Magda afirmă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
încerci, să înghesuiești și să îndesi cât mai mult din semnificația versurilor originale în propria ta versiune. Ceea ce se pierde, prin traducerea unei poezii de la un grâi la altul, se poate compensa prin intensificarea maximă a plăcerii estetice, produse asupra cititorului noii versiuni, ceea ce nu se atinge atât prin traducere, cât și prin transfigurare.1014 C'est donc une sorte de poétisation que prêche Blaga, poétisation qui consiste dans la recherche de l'effet esthétique équivalent, en gardant (" en densifiant ") le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
à Paris.1097 L'activité culturelle de Virgil Ierunca comprend également des traductions. En 1975, îl publie dans le numéro 273 de la Nouvelle Revue Française huit poèmes de Lucian Blaga en version française.1098 Îl s'agit des poèmes Către cititori (Aux lecteurs), Biografie (Biographie), Ani, pribegie și somn (Années, exil et sommeil), Noi, cântăreții leproși (Nous, leș chanteurs lépreux), Bunătate toamnă (Bonté automne), Perspectiva (Perspective), Epilog (Épilogue), Încheiere (Conclusion). Leș poèmes traduits șont précédés par une brève présentation de la biographie
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Romanescu, 1998 : 81) [...] j'entends pousser dans ton corps le cercueil mon cercueil, à chaque instant qui passe, chêne du bord de la forêt. (Le chêne) (Miclău, 1978 : 137) Voi treceți pe drum [...] și așteptați să vorbesc. De unde să încep? (Către cititori) (Blaga, 2010 : 103) En passant, vous me regardez [...] En attendant que je vous parle. Comment le faire ? Comment trouver le moț qu'il faut pour commencer ? (Aux lecteurs) (Romanescu, 1998 : 76) Vous passez sur la route, [...] et attendez que je
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le Dieu des pierres, Qu'il est lourd! (Chanson dans la nuit) (Romanescu, 1998: 56) [...] le grand dieu de toutes leș pierres ne se laisse pas attendrir. (Chanson dans la nuit) (Miclău, 1978: 515) Amare foarte sunt toate cuvintele [...]. (Către cititori) (Blaga, 2010 : 103) Tânt d'amertume dans tous leș mots ! (Aux lecteurs) (Romanescu, 1998 : 77) Leș mots șont tous terriblement amers [...]. (Aux lecteurs) (Loubière, 2003 : 15) Plăcut e somnul, plăcut. (Cântecul somnului) (Blaga, 2010 : 323) Qu'il est doux le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
éloigne pas du sémantisme source. Dans le recueil În marea trecere îl y a des moments-clés qui aident le lecteur à déchiffrer l'énigme du titre : [...] despre orișice poți să vorbești cât vrei : [...] și înainte de toate despre marea trecere. (Către cititori) (Blaga, 2010 : 103) [...] on peut parler de tout et tânt que vous voulez : [...] et par-dessus tout du grand passage. (Aux lecteurs) (Ierunca, 1975 : 2) [...] on peut parler de tout tânt que l'on veut : [...] et avânt tout du grand passage
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
un rayon/de miel dans une ruche. " (La mănăstire/Au monastère) (Miclău, 1978 :223) ; " Pan rupe faguri [...]. " " Pan rompt des rayons de miel [...]. " (III. Umbră/III. L'ombre) (Miclău, 1978 : 241) ; " grădină cu stupi " " le jardin et șes ruches " (Către cititori/Aux lecteurs) (Miclău, 1978 : 251) ; " mi-am pecetluit cu ceară casă " " j'ai scellé à la cire mă maison " (Semne/Signes) (Miclău, 1978 : 305) ; " j'ai scellé en cire mă maison " (Leș signes) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 169) ; " îngerii de ceară " " leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
adaptent parfois ces termes, de manière que l'on trouve dans leurs textes-traductions des expressions en usage dans le culte catholique. La traduction littérale est la meilleure solution lorsqu'il s'agit de termes à valeur générique : " răstigniri " " crucifiements " (Către cititori/Aux lecteurs) (Miclău, 1978 : 251) ; " nos croix " (Aux lecteurs) (Loubière, 2003 : 15) ; " jocuri și răstigniri " " des jeux et des crucifixions " (Semne/Signes) (Miclău, 1978 : 305) ; " iscodim învierile în fața porților " " nous épiions leș résurrections devant leș portes " (Echinocțiu/Équinoxe) (Miclău, 1978
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
messages de la ronde " ( Ce aude unicornul/Ce qu'entend l'unicorne) (1978 : 547). La métaphore " șarpele binelui ", traduite en général littéralement dans le corpus (" le serpent du bien "), est interprétée par Sanda Stolojan comme " [le] serpent de bon augure " (Către cititori/Aux lecteurs) (1992 : 23). Grace à son choix inspiré, la traductrice rappelle aux lecteurs que le serpent était pour leș Anciens une image de bon augure, symbole de la prévoyance et de la sagesse. La métaphore " cercul înșelăciunii " est traduite littéralement par
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le ciel est muré, murées leș cités. " (Noi, cântăreții leproși/Nous, leș chanteurs lépreux) (Ierunca, 1975 : 6) ; Le verbe " a umblă " (" se déplacer ") est traduit par " cheminer " : " lăsați-mă/să umblu mut printre voi " " laissez-moi/cheminer muet parmi vous " (Către cititori/Aux lecteurs) (Stolojan, 1992 : 23) ; Le nom " margine " (" bord ") est traduit par " margelle " : M-aplec peste margine :/nu știu e-a mării/ori a bietului gând ? " " Je me penche : suis-je au bord de la mer/ou bien sur la margelle/d
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
șatra "/" vatra "), le traducteur choisit de multiplier leș vers en langue cible et de recréer la rime par compensation (" cassée "/" effondrées " ; " village "/" mages " ; " jamais "/" fatigué "/" foyer "). 3. Vers doublés et mis en retrăit dans la traduction de Philippe Loubière : Către cititori (Aux lecteurs) 3 fois ; Psalm (Psaume) 3 fois ; Pluguri (Charrues) 1 fois ; În amintirea țăranului zugrav (En souvenir du paysan peintre d'icônes) 1 fois ; Liniște între lucruri bătrâne (Au calme, parmi d'antiques choses) 1 fois ; Călugărul bătrân îmi
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traduction de Philippe Loubière : V. În marea trecere (Au fil du grand parcours), traduit du roumain et Avant-propos par Philippe Loubière, op. cît. Nous énumérons ci-dessous : a) leș poèmes traduits qui contiennent des omissions simples du tiret : Lucian Blaga, Catre cititori (Aux lecteurs), p. 15, Scrisoare (Lettre), p. 45, Semne (Signes), p. 71 ; b) leș poèmes traduits dont le tiret a été remplacé par une virgule : Lucian Blaga, Catre cititori (Aux lecteurs), p. 15, În marea trecere (Au fil du grand
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traduits qui contiennent des omissions simples du tiret : Lucian Blaga, Catre cititori (Aux lecteurs), p. 15, Scrisoare (Lettre), p. 45, Semne (Signes), p. 71 ; b) leș poèmes traduits dont le tiret a été remplacé par une virgule : Lucian Blaga, Catre cititori (Aux lecteurs), p. 15, În marea trecere (Au fil du grand parcours), p. 21, Pluguri (Charrues), p. 23, Călugărul bătrân îmi șoptește din prag (Faiblement sur le seuil m'appelle le vieux moine), p. 31 ; c) leș poèmes traduits dont
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
élève à l'état de grace. " Notre traduction. 847 Jean-Luc Wauthier, " Mettre le feu aux grandes ailes de la nuit ", în L'ontologie de la souffrance chez Lucian Blaga, op. cît., p. 10. C'est nous qui soulignons. 848 Lucian Blaga, Catre cititori (Aux lecteurs), traduction de Sanda Stolojan, în Lucian Blaga, L' Étoile la plus triste, op. cît., p. 23 (Texte source : " de-aceea/lăsați-mă/să umblu mut printre voi,/să vă ies în cale cu ochii închiși. " V. Lucian Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la rândul lor compromisul moral sau refuzul lui, iubirea născută din iluzii sau refuzul ei. Jocul proiectării eului în trecut, al imaginației care pornește de la real deformându-l, reacțiile cititoarei profesioniste rafinează scriitura, fără a o încărca cu analize insuportabile cititorului postmodern. Câteva reflectări ale situațiilor morale din societatea contemporană sunt remarcabile: adolescenta care descoperă că părinții i-au ascuns, prin omisiune, adevărul despre opoziția reală față de lumea în care trăiește; adolescenta care descoperă, pe rând, ipocrizia părinților prea bine adaptați
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
compromisul (modelul Steinhardt este lesne de recunoscut), bătrâna savantă care ocrotește pe medicul protestatar ce-și părăsește profesiunea pentru a nu face concesii; scriitoarea amatoare, îndrăgită de har, care-și distruge opera scrisă pentru a fi cunoscută de un singur cititor; naratoarea însăși, cu inteligența ei mereu vie și refuzul ironic al oricărui patetism. D. are darul conturării unui personaj dintr-un gest și o replică, o scriitură alertă și o știință a construcției care ar fi trebuit să-i asigure
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
ALBATROS, publicație apărută la Buzău, trimestrial, între octombrie 1991 și ianuarie 1993. Reluând, după șase decenii, revista „Lectura școlarului” (1931-1932), o inițiativă a Bibliotecii pentru copii a Buzăului, A. își propune să-i familiarizeze pe micii cititori și „creatori” cu literatura. Rubrici: „Cărți noi”, „Atelier”, „Prietenii bibliotecii”, „Și ei au fost copii”, „Remember”, „Cronica cenaclului”. Sunt prezente în paginile „foii” buzoiene, pe lângă copii și profesori - cu versurile, prozele, însemnările lor - și nume consacrate precum Passionaria Stoicescu, Marin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285217_a_286546]
-
în practică, el se manifestă prin aceea că pune accentul pe fapte, pe elemente extrinsece operei literare și prin aceea că disprețuiește orice încercare de a vedea dincolo de ele. Judecata de valoare, judecata de gust, entuziasmul sunt lăsate 'la discreția cititorului ca o abatere inevitabilă, deși deplorabilă, de la austeritatea cercetării sistematice serioase. Dar această dihotomie între "cercetarea sistematică" și "judecata de valoare" exclude complet adevăratul studiu al literaturii, studiu în același timp "literar" și "sistematic". Problema care se pune este cum
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
indispensabilă ar fi această artă pentru cel care studiază literatura. Chiar dacă națiunea de "lectură" ar fi folosită într-un sens suficient de larg pentru a include înțelegerea critică și sensibilitatea, arta lecturii rămâne un obiectiv doar pentru cultivarea personală a cititorului. Ca atare ea este cât se poate de recomandabilă și constituie baza unei întinse culturi literare. Arta lecturii nu poate însă înlocui noțiunea de "cercetare literară" concepută ca o tradiție suprapersonală, ca un corp în continuă creștere format din informații
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
limba literară este departe de a fi pur referențială. Ea are latura ei expresivă ; ea indică tonul și atitudinea vorbitorului sau scriitorului. Și ea nu se mulțumește doar să enunțe și să exprime ceva; ea urmărește să și influențeze atitudinea cititorului, să-1 convingă și, în cele din urmă, să-și schimbe mentalitatea. Mai există între limba literară și limbajul științific încă o deosebire importantă: în prima se accentuează semnul însuși, simbolismul sonor al cuvântului. S-au inventat tot felul de metode
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
că scriitorii ne prezintă doar un contur schematic care nu e menit să fie completat în detaliu. Dacă ar trebui să ne reprezentăm vizual fiecare metaforă întâlnită în poezie, am sfârși prin a fi complet dezorientați și năuciți. Deși există cititori care sunt obișnuiți să-si reprezinte imagini și deși în literatură există pasaje în. care un astfel de exercițiu pare cerut de text, problema psihologică nu trebuie confundată cu analiza mijloacelor metaforice ale poetului. Aceste mijloace reprezintă în mare măsură
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]