39,065 matches
-
nr. 850/2003 privind încredințarea administrării sau atribuirii custodiei ariilor naturale. În Legea nr. 5/2000 rezervația apare sub tiparul de „Rezervația Pădurea de larice Coștiui” în suprafață de 0,70 ha. Rezervația Pădurea de larice Coștiui este o rezervație forestieră, constituită din exemplare viguroase de larice ("Larix decidua")..
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
de-o parte și de alta a râului Lăpuș, se află satul Razoare, fost centru de comună pe vremea regiunilor. La nord peste râul Lăpuș, dincolo de pădurea "Podul Hijului "se află satul Groape, destul de izolat, legat doar printr-un drum forestier de Razoare. Ținutul pe care îl numim azi "Țara Lăpușului, "în care este situat și satul Peteritea, apare atestat pentru întâia oară în 1315 într-un document sub denumirea de Terra Lăpuș. Localitatea Peteritea apare prima dată atestata documentar în
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
din Lacul Izvorul Muntelui). Este traversată de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. Prin comună trece și calea ferată Bacău-Bicaz, care este deservită de stația Pângărați și de halta de călători Stejaru. Pe teritoriul comunei se află rezervația forestieră Pângărați, unde sunt protejate unele specii de tisă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pângărați se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,17%). Pentru
Comuna Pângărați, Neamț () [Corola-website/Science/301658_a_302987]
-
comunei se află pasul Tabla Buții, pe care se poate traversa spre nord în comuna brașoveană Vama Buzăului, dar, deși un drum important în Evul Mediu, acesta nu mai este astăzi folosit, pe el existând doar trasee turistice și drumuri forestiere. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cerașu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,64%). Pentru 1,36% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Cerașu, Prahova () [Corola-website/Science/301656_a_302985]
-
în timpul regimului comunist. Biserica din lemn a fost terminată în 1992. A fost pictată în perioada 1994-2000 în tehnică tempera de către pictorul Mihai Gabor în stil bizantin, atât în interior cât și în exterior. Accesul se face printr-un drum forestier, derivație din satul Petru Vodă situată pe parte stângă a direcției de mers, dinspre Poiana Largului spre Târgu Neamț. Biserica este contruită din grinzi de lemn, pe o fundație de beton. Catapeteasma - realizată de Pantelimon Peiu din Târgu Neamț, este
Petru Vodă, Neamț () [Corola-website/Science/301660_a_302989]
-
anul 1864 când au avut loc împroprietăririle lui Alexandru Ioan Cuza, locuitorii au primit loturi în folosință pe trei categorii, după munca prestată pe moșie până la acea dată: O altă îndeletnicire a bărbaților din această zonă era munca la exploatările forestiere de pe Domeniile Coroanei și ale Societății Aicler. În 1951 a început construirea hidrocentralei de la Bicaz, ceea ce a determinat schimbări profunde în structura populației din comună. Odată cu ridicarea fabricii de ciment de la Bicaz (1950) și, mai târziu, la Tașca, ciobanii de
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
Coroanei și ale Societății Aicler. În 1951 a început construirea hidrocentralei de la Bicaz, ceea ce a determinat schimbări profunde în structura populației din comună. Odată cu ridicarea fabricii de ciment de la Bicaz (1950) și, mai târziu, la Tașca, ciobanii de odinioară, muncitorii forestieri și o parte din tineret au învățat meserii noi pentru a deveni electricieni, strungari, forjori etc. Astăzi locuitorii comunei au următoarele ocupații:
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
de la care își trage și denumirea. Este deservită de șoseaua județeană DJ102I, care o leagă spre sud de comuna Șotrile și de municipiul Câmpina, unde se termină în DN1. La nord de Trăisteni, această șosea se continuă cu un drum forestier, dar un proiect al Consiliului Județean Prahova vizează continuarea acestui drum până la Săcele (județul Brașov), de cealaltă parte a Carpaților Orientali. Din DJ102I, la Teșila, se ramifică DJ101S care duce spre Secăria și Comarnic (unde se termină tot în DN1
Comuna Valea Doftanei, Prahova () [Corola-website/Science/301755_a_303084]
-
de Jos, Homorodu de Mijloc, Homorodu de Sus ajungând până la Solduba, Satu Mare. Comuna se învecinează cu județul Maramureș la vest, cu comuna Viile Satu Mare la nord si est și cu comuna Socond, Satu Mare. Activitatea economică principală în zonă este munca forestieră și agricultura caracterizată prin creșterea animalelor, culturi de cereale, pomiculturpă și viticultură. Arhitectura populară tradițională este încă bine reprezentată de casele cu influente svăabești, de șurile mari, depozitele pentru alimente și adăposturile pentru animale și mijloace de transport. Conform recensământului
Comuna Homoroade, Satu Mare () [Corola-website/Science/301765_a_303094]
-
Fogoș/Fogaș, Groza, Lup, Pop, Tătar, Tătăran etc. Satul Chilia face parte din Țara Codrului și se află în pitoreasca zonă a masivului cristalin Codru, bine împădurit, într-o zonă de o frumusețe rară, cu multe trasee accesibile, pe drumuri forestiere și/sau pe poteci naturale de pădure, direct spre culmea masivului Codru (astfel de locații sunt, în denumirea locală, "Fântâna Haiducului Pintea/Fântâna Pintii", "Foișorul-Tarnița/La Ciupercă", "Valea Lupului", etc.) și/sau pe dealurile care îl compun, dealurile piemontane Codrului
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
mai aflat nimic. Secolul al XIX-lea a adus schimbări importante în viața comunității. În 1820 s-au așezat primele familii armene în sat: Mélik, Bogdán, Kápálb, Kápdebó, Zakariás și Dobribán. Acestea au dobândit în scurt timp controlul asupra exploatărilor forestiere și a comerțului desfășurat prin plutărit. Prin cămătărie au reușit să acapareze moșiile familiilor îndatorate. La sfârșitul secolului, potrivit datelor din cadastru, suprafața moșiilor astfel obținute a ajuns la 665 de iugăre. Aceste procese au dus la destrămarea rapidă a
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
louitori, doar 144 se ocupau cu meștușugurile și comerțul. Îngreunat de calitățile slabe al pământului arabil și de condițiile climatice, agricultura nu s-a putut dezvolta cât să asigure subzistența. Locuitorii au fost nevoiți să se ocupe și de exploatarea forestieră și de plutărit, aceste activități devenind cu timpul mai profitabile decât agricultura. Plutăritul pe Mureș are o tradiție de secole. O înscripție din perioada romană, descoperită la Alba Iulia, menționează un „Collegium plutarium”. Timp de secole, Mureșul a legat ținutul
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
argații și pregăteau grupurile de plutași. Între aprilie și iunie, când apele Mureșul creșteau datorită ploilor de primăvară și topirii zăpezii, zilnic porneau câte 150-200 de plute spre Reghin, Târgu Mureș, Alba Iulia, sau chiar la Arad ori Seghedin. Exploatarea forestieră și plutăritul erau munci grele, aspect este ilustrat și de declarațiile preotului János Bocskor din Remetea (1838): „Pe când alții își dorm liniștiți somnul dulce, în brațele ațipite ale naturii, pe la miezul nopții în cel mai aprig ger, plutarul își părăsește
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
de măcinat nisip, au fost aduși meșteri de departe, din Boemia, Italia și Austria, meșteri care au rămas apoi la fabricarea sticlei. Au început să vină la aceste lucrări și oameni din alte părți, de la Odorhei și Gheorgheni, deoarece lucrările forestiere și de transport, de aici, nu erau prea grele și erau destul de bine plătite Fabricarea sticlei în Larga din Sus cunoaște o anumită dezvoltare în jurul anului 1770. Exploatarea pădurii extinzându-se, căile de acces s-au lărgit pe șesul de sub
Glăjărie, Mureș () [Corola-website/Science/300580_a_301909]
-
Mureșului,râu care curge la circa 10 kilometrii sud de localitate. Valea Câmpiei sau Ludușelului, pârâu care izvorăște din județul Bistrița-Năsăud, are o lungime de 59 kilometri, cu o suprafață a bazinului hidrografic de 643 kilometri pătrați și un fond forestier de 2465 hectare. Afluenții care ne interesează ai acestui pârâu sunt: Pârâul Ascunsa, Pârâul Sub Teiuș, Pârâul Recea, Pârâul Sec, Valea Șarchii, Pârâul Daho și Pârâul Zăpozie. Valea Șarchii, pârâul cel mai inportant de pe raza comunei, după Valea Câmpiei, are
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
Recea, Pârâul Sec, Valea Șarchii, Pârâul Daho și Pârâul Zăpozie. Valea Șarchii, pârâul cel mai inportant de pe raza comunei, după Valea Câmpiei, are o lungime de circa 10 kilometri, o suprafață a bazinului hidrografic de 40 kilometri pătrați, un fond forestier de circa 109 hectare, izvorăște de pe teritoriul comunei Zau de Câmpie, satul Bărboși, străbate satele Bărboși, Bârza și Sânger și se varsă în apropierea gării C.F.R. din Sânger în Valea Câmpiei. Are numeroși afluenți, atât de stânga cât și de
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
masivele Fâncel (1.684 m), Bătrâna (1.634 m), Tătarca (1.688 m) și Vârful Saca (1.777 m), care până la cota de 1.600 m poate fi urcat cu mașini de transport, sau alt gen de mașini, pe drumul forestier ce se avântă apoi spre sud-vest până-n Sovata. Rețeaua hidrografică din aceste masive și de pe întreaga zonă a Văii Gurghiului este colectată de apele Gurghiului. De sub masivul Bătrâna izvorăsc pâraiele Lăpușna și Creanga Albă, iar Frățileasa, Găinușa, Tătarca și Drăgușa
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
localității Lunca Bradului este de 31.032,99 ha 4, suprafață în care sunt incluse și pădurile ce mărginesc vatra. Toponimia localitații. Observații toponimice Din punct de vedere etimologic denumirea satului era Păluta, denumire ce derivă de la un termen specific forestier. În timp acestei denumirii i s-a adăugat și numele principalului afluent al Mureșului din localitate, devenind Palota-Ilva. Denumirea Palota-Poluț-Poluta, este de origine slavo- română 5 și indică vechimea acestui toponim cunoscut de români, cel puțin din perioada migrației slavilor
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
românești câștigate după veacuri de robie, pe valea Mureșului și în alte părți. Timpul când situația acestor proprietăți au fost definitiv reglementate - începutul deceniului al XVIII-lea din veacul al XIX-lea - coincide cu avântul tot mai mare al exploatărilor forestiere de pe valea Mureșului. În acest timp, se cumpăra pe capete cu fel de fel de mijloace, înșelătorii și presiuni, pe prețuri derizorii multe asemenea „ drepturi de proprietate” de la țăranii români neștiutori, părăsiți în multe cazuri și de conducătorii lor. Din
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
sute, mii, zeci de mii de iugăre, pe baza așa numitei proporționalizări (aranyasitas) și ieșiri din indiviziune. Numai în Ocolul Silvic Reghin, în care intră și comuna Lunca Bradului s-au expropriat 340 ha de la particulari 9. Odată cu începutul exploatărilor forestiere în defileul Toplița - Deda, de la mijlocul secolului al XIX-lea încep să apară și relațiile capitaliste în localitate. În această perioadă își fac apariția armenii, mari „ comercianți de lemne”, mai apoi germanii și evreii, care prin diferite mijloace reușesc să
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
și să intre în relație cu marii proprietari trecând la un proces de exploatare „ sălbatic”, a pădurilor de pe teritoriul comunei 10. Țăranii deposedați împreună cu muncitorii aduși din alte părți formează la sfârșitul secolului al XIX-lea, o clasă distinctă „ proletariatul forestier”, iar cei care au rezistat atacurilor comercianților forestieri s-au ocupat în continuare de agricultură, în special de creșterea animalelor, formând clasa țărănimii 11. Apariția comercianților a determinat constituirea unei noi clase a burgheziei, care va pătrunde adânc în industria
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
trecând la un proces de exploatare „ sălbatic”, a pădurilor de pe teritoriul comunei 10. Țăranii deposedați împreună cu muncitorii aduși din alte părți formează la sfârșitul secolului al XIX-lea, o clasă distinctă „ proletariatul forestier”, iar cei care au rezistat atacurilor comercianților forestieri s-au ocupat în continuare de agricultură, în special de creșterea animalelor, formând clasa țărănimii 11. Apariția comercianților a determinat constituirea unei noi clase a burgheziei, care va pătrunde adânc în industria forestieră. Apariția burgheziei aduce după sine o nouă
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
iar cei care au rezistat atacurilor comercianților forestieri s-au ocupat în continuare de agricultură, în special de creșterea animalelor, formând clasa țărănimii 11. Apariția comercianților a determinat constituirea unei noi clase a burgheziei, care va pătrunde adânc în industria forestieră. Apariția burgheziei aduce după sine o nouă pătură socială, cea a funcționarilor care devine destul de numeroasă în localitate. Dintre clasele și păturile sociale care s-au creat în localitate la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, situația
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
în lume de un guvern burghez sau în orice caz de însuși proprietarii terenurilor agricole”21. Această reformă agrară nu a avut rezultate simțitoare , deoarece majoritatea terenurilor sunt acoperite de păduri, iar locuitorii erau angrenați în mare număr în activitatea forestieră. Sărăcia locuitorilor din localitate se reflectă în condițiile de muncă extrem de grele ale muncitorilor forestieri. Salariile muncitorilor erau foarte mici în raport cu condițiile de muncă și numărul de ore lucrate. Nemaiputând suporta aceste condiții, muncitorii au impus contracte colective de muncă
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
21. Această reformă agrară nu a avut rezultate simțitoare , deoarece majoritatea terenurilor sunt acoperite de păduri, iar locuitorii erau angrenați în mare număr în activitatea forestieră. Sărăcia locuitorilor din localitate se reflectă în condițiile de muncă extrem de grele ale muncitorilor forestieri. Salariile muncitorilor erau foarte mici în raport cu condițiile de muncă și numărul de ore lucrate. Nemaiputând suporta aceste condiții, muncitorii au impus contracte colective de muncă, dar nici acestea nu aduceau prosperitate muncitorilor, a căror viață nu era altceva decât un
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]