38,095 matches
-
că în situația actuală menținerea lor nu mai este de actualitate; Rog a se aproba: Desființarea tuturor detașamentelor de evrei depe teritoriu (locale și exterioare), inclusiv cele pentru Apărarea Pasivă și dela comandamentele și unitățile militare; Lăsarea la vatră a trupei care încadra aceste detașamente; Ofițerii și subofițerii care încadrau detașamentele să fie întrebuințați după nevoi; Menținerea pe timp de 20 zile dela primirea ordinului, a unui nucleu administrativ, pentru lichidarea gestiunei detașamentelor. În același timp să se dea ordin organelor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în situația actuală menținerea detașamentelor de evrei nu mai este de actualitate; Rog a se aproba: Desființarea tuturor detașamentelor de evrei depe teritoriu (locale și exterioare), inclusiv cele pentru A.P. și dela comandamentele și unitățile militare; Lăsarea la vatră a trupei care încadra aceste detașamente; Ofițerii și subofițerii cari încadrau detașamentele să fie întrebuințați după nevoi; Menținerea pe timp de 20 zile dela primirea ordinului, a unui nucleu administrativ, pentru lichidarea gestiunei detașamentelor; Să se dea ordin organelor tutelare, pentru achitarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din 2 Septemvrie 19441677, s'au repus în vigoare prevederile Constituției, ceea ce aduce implicit și abolirea tuturor legilor respective asupra drepturilor și îndatoririlor cetățenești ale evreilor. Având în vedere nevoile urgente de întrebuințare ale evreilor pentru completarea efectivelor corpurilor de trupă; Având în vedere necesitatea urgentă de mână de lucru în diferite sectoare de activitate unde sunt întrebuințate categorii similare de români; Și considerând că Legea Constituțională are precădere asupra oricărei legi ordinare, în speță Legea Recrutării, a cărei modificare nu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cercurile teritoriale și cei în cauză se găsesc astăzi dispersați în diferite localități, iar mijloacele de transport nu permit pentru moment o deplasare ușoară. Cei găsiți buni pentru serviciul militar combatant sau auxiliar să fie încorporați odată cu tinerii clasei 1946, trupa în termen (probabil luna Martie 1945), propunem aceasta întrucât în prezent nu dispunem de posibilități de cazare, echipare și instruire. Evreii susceptibili de a deveni ofițeri sau subofițeri de rezervă să fie încorporați odată cu trupa în termen (ctg. 1946) și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
încorporați odată cu tinerii clasei 1946, trupa în termen (probabil luna Martie 1945), propunem aceasta întrucât în prezent nu dispunem de posibilități de cazare, echipare și instruire. Evreii susceptibili de a deveni ofițeri sau subofițeri de rezervă să fie încorporați odată cu trupa în termen (ctg. 1946) și să fie trimiși la școli la începutul noului an școlar militar. Până la recrutarea lor propunem ca toți evreii care n-au prestat serviciul militar (contingentele 1941-1945) să fie întrebuințați în aceleași condițiuni ca și premilitarii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și de acolo au pornit și măsurile de ordine ca schimbarea comandantului garnizoanei, ancheta ce a fost întreprinsă de dl. General Leoveanu și poate și altele (unele măsuri au putut trece prin Secția 3-a M.C.G. dacă se refereau la trupe). După o zi sau două, am aflat că în gara Roman au sosit câteva vagoane cu Evrei din Iași, care au fost descărcați în gară. Ni s'a spus că s'au petrecut adevărate scene de groază, întrucât în vagoane
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Heeresmission, gez. Hauffe; RH 31-I/v. 93. Auszug aus D.H.M. Ia Nr. 908/41 geh. vom 22.05.1941; RH 31-I/v. 83. D.H.M. Ia vom 11.12.1941. Beobachtungen aus dem Feldzug gegen Odessa, gez. Borchers. 47 Trupele evacuate de sovietici din Odessa aveau să fie folosite în campania din Crimeea, constituind nucleul apărării Sevastopolului. Friedrich Forstmeier, Odessa 1941. Der Kampf um Stadt und Hafen und die Räumung der Seefestung 15. August bis 16. Oktober 1941, pp. 85-86
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
gradul de sublocotenent (1910), participă la primul război mondial. Șef de Stat Major al Armatei a 3-a (22.06-08.11.1941); comandant al Diviziei 13 Infanterie (08.11.1941-01.04.1942); director al Direcției Superioare Geniu și comandant al trupelor de Geniu (01.04.1942-09.08.1946); trecut în cadrul disponibil la 09.08.1946 și în rezervă un an mai târziu. Colonel (din 01.07.1927); general de brigadă (din 01.01.1934); general de divizie (din 25.10.1942
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Stat Major al Brigăzii 1 Motomecanizată ulterior Divizia 1 Blindată (01.11.1940-20.07.1942); șeful Secției Pregătire de Război din cadrul Direcției Superioare Sanitare a Ministerului de Război (20.07.1942-30.11.1943); subșef de Stat Major al Comandamentului Trupelor Motomecanizate (30.11.1943-30.03.1944); comandant al Regimentului 1 Care de Luptă (30.03-15.08.1944); comandant al Regimentului 2 Care de Luptă (15.08-15.11.1944); prefect al Poliției Capitalei (01.09-03.11.1944); al doilea subșef de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
participă la primul război mondial. Confirmat magistrat militar la 01.06.1928. Procuror la Tribunalul Corpului 2 Armată (01.04.1940-03.08.1945); procuror în cadrul Curții Marțiale a Comandamentului Militar al Capitalei (03.08.1945-22.07.1946); procuror în cadrul Comandamentului Trupelor de Grăniceri (22.07-09.08.1946); trecut în cadrul disponibil la 09.08.1946 și în rezervă un an mai târziu. Arestat de autoritățile comuniste la 25.11.1952 pentru "crime contra umanității", a trecut prin închisorile Poarta Albă și Jilava
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
primul război mondial. Șeful Secției I Organizare-Mobilizare din cadrul Marelui Stat Major (01.10.1939-20.10.1941); comandant al Regimentului 1 Grăniceri Pază (20.10.1941-15.03.1944); ofițer în cadrul comandamentului Corpului 5 Armată (15.03-25.08.1944); luat prizonier de trupele sovietice la 25.08.1944; reînscris în controalele armatei la 30.03.1948; trecut în rezervă la 01.11.1948. Maior (din 31.03.1930); locotenent-colonel (din 01.10.1937); colonel (din 10.05.1941). 336 Eugen Alecu Popescu (1900-
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mondial. Pretor al Comandamentului Militar Odessa (1941-1943), calitate în care a fost implicat în execuțiile împotriva populației evreiești; ajutor al pretorului Comandamentului Etapelor Est (1944); trecut în rezervă la 12.04.1945. Potrivit informațiilor arhivistice existente s-a refugiat odată cu trupele germane, în 1945 fiind dat dispărut. Acuzat de "crime de dezastrul țării prin săvârșirea de crime de război", a fost judecat și condamnat la moarte în absență de Tribunalul Poporului la 22.05.1945. 513 Gheorghe Butu (1904-?), medic militar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
975 Vezi documentul nr. 260. 976 Emanuel Cercavschi-Jelita (1879-1951), avocat și funcționar român. Licențiat în Drept la Universitatea din Cernăuți. Funcționar în administrația austro-ungară (1902-1914); locotenent în rezervă în armata austro-ungară (din 1914), participant la primul război mondial. Capturat de trupele ruse, s-a înrolat în Legiunea română de Vânători Transilvăneni-Bucovineni cu gradul de căpitan, activând în această unitate până la repatrierea sa în 1920. Prim consilier și șef al Biroului Prezidial din Cernăuți (1920-1922); prefect la Vijinița și Storojineț (1922-1926); inspector
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
23.01-29.08.1946); comandant al Regimentului 2 Pionieri (29.08.1946-28.08.1947); șef de Stat Major al Comandamentului Geniului (28.08-25.10.1947); șef de Stat Major al Inspectoratului General al Jandarmeriei (din 25.10.1947); trecut la trupele de Securitate (din 30.12.1948). Locotenent-colonel (din 31.10.1942); colonel (din 16.06.1945 cu vechimea din 16.10.1943); general-maior (din 30.12.1948). 1261 Nu a putut fi identificat. 1262 Nu a putut fi identificat. 1263
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
gradul de sublocotenent (1908), participă la primul război mondial. Comandant al Corpului de Cavalerie (10.01.1941-01.01.1943); la dispoziția Ministerului de Război (01.01-20.03.1943); comandant al Comandamentului Militar al Capitalei (20.03-01.11.1943); comandant al Trupelor Motomecanizate (01.11.1943-23.01.1944); comandant al Armatei a 4-a (23.01-23.08.1944); ministru de Război (23.08-04.11.1944); inspector general al Cavaleriei (04.11.1944-20.05.1945); comandant al Inspectoratului General de Armată nr. 3
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în cadru aliat, a acestei țări112. Departamentul de Stat își preciza, la 28 august 1944, poziția în eventuala ocupare de către Aliați a României, subliniind că politica militară a SUA "este aceea de a nu folosi armatele americane ca parte a trupelor de ocupație"113. În finalul memorandumului adresat președintelui, întocmit de Cannon, adjunctul Diviziei pentru afacerile europene, se sugera "o participare americană minimă, atît în stadiul de operații cît și în [stadiul] de ocupație"114. Cîteva luni mai tîrziu, la 8
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
stăpînire pe teritoriile românești promise. Pe 26 iunie 1940, sovieticii au cerut Bucureștiului restituirea Basarabiei și cedarea Bucovinei de Nord. Încurajat fiind de Germania să coopereze, guvernul regelui Carol și-a dat consimțămîntul, pe 28 iunie. Patru zile mai tîrziu, trupele sovietice au invadat Basarabia și s-au stabilit pe malul Prutului 132. În septembrie, regele Carol a părăsit România. Fiul său, Mihai, a preluat tronul, iar generalul Antonescu a format un nou cabinet. În mai puțin de o lună, în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
invadat Basarabia și s-au stabilit pe malul Prutului 132. În septembrie, regele Carol a părăsit România. Fiul său, Mihai, a preluat tronul, iar generalul Antonescu a format un nou cabinet. În mai puțin de o lună, în România soseau trupele germane, sub pretextul de a-i instrui pe soldații români și de a proteja rezervele petroliere ale țării de planurile britanicilor. Interesele germanilor față de aceste rezerve erau protejate prin tratatul încheiat cu România pe 23 martie 1939, în urma căruia se
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
după care a și atacat Uniunea Sovietică în iunie 1941. Într-o primă fază a acestei campanii, România dorea să recupereze Basarabia și Bucovina de Nord. Acestea o dată înfăptuite, încurajat fiind de conducerea de la Berlin, generalul Antonescu a trecut, cu trupele, rîul Nistru, pe teritoriul sovietic. Acest fapt a stîrnit îngrijorare printre românii de orientare moderată, însă majoritatea populației sprijinea politica lui Antonescu. Mai mult decît atît, Germania avea un control mult "prea puternic" asupra Bucureștiului "ca să-i permită lui Antonescu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
românii de orientare moderată, însă majoritatea populației sprijinea politica lui Antonescu. Mai mult decît atît, Germania avea un control mult "prea puternic" asupra Bucureștiului "ca să-i permită lui Antonescu să-și oprească armata, chiar dacă el ar fi dorit-o"134. Trupele românești aveau să ocupe teritoriul sovietic pînă în primăvara anului 1944. Interesele teritoriale ale Moscovei în România În scurt timp, războiul european devenise doar o parte a unui conflict global. Prin atacul lansat de Japonia la Pearl Harbour și declarația
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
America nu era dispusă să sprijine nici o modificare teritorială în vreme de război. De la Stalingrad la Teheran Victoria sovietică de la Stalingrad i-a determinat pe Roosevelt și Churchill să ia mai în serios revendicările teritoriale ale lui Stalin cu privire la România. Trupele sovietice aveau să ajungă 138 în curînd în Europa de Est. Prin urmare, în martie 1943, cînd Eden a ajuns la Washington, a remarcat că președintele american era mai receptiv ca niciodată negocierii teritoriale cu sovieticii. Atît Roosevelt, cît și Churchill au
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
semnificație politică și teritorială. Între 27 noiembrie și 2 decembrie, Roosevelt, Churchill și Stalin au avut întrevederi în vederea punerii la punct a strategiilor militare prin care se putea pune capăt războiului. Stalin l-a convins pe Roosevelt să-și mute trupele americane din Italia mai la nord-vest și să se pregătească să atace sudul Franței concomitent cu invazia anglo-americană din Normandia. Acceptul lui Roosevelt și Churchill însemna că armata sovietică avea să elibereze singură Balcanii 144. Condiții de capitulare: viziunea occidentală
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
încurajată să opună rezistență Ungariei în vederea restituirii Transilvaniei, integral sau în cea mai mare parte, României. Aceasta din urmă avea să recunoască, în schimb, alipirea Basarabiei și a Bucovinei de Nord la Uniunea Sovietică 155. Între timp, pe 1 aprilie, trupele sovietice au înaintat pe teritoriul românesc, lîngă Iași. La o zi după aceea, Molotov anunța în mod public că sovieticii nu aveau intenția de a-și anexa teritorii românești sau de "a schimba structura socială din România". Cu alte cuvinte
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
gata să invadeze România cu toată forța și să o ajute să-și recupereze o parte a Transilvaniei din mîinile Ungariei... mi se pare că ar fi bine să păstrăm aceeași comandă, de vreme ce nici dvs. și nici noi nu avem trupe acolo și ei vor face oricum ceea ce vor". Întrucît sovieticii se ocupau "de toată treaba în zona respectivă", Churchill îi ceru lui Roosevelt să-i accepte planul de delimitare pentru o perioadă de probă, de trei luni, "după care trebuie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Întrucît toate acestea necesitau tratative serioase, Molotov sugeră să se acorde României un armistițiu preliminar, în baza condițiilor respinse în aprilie. Pe 27 august, regele Mihai a acceptat aceste condiții, care au pus capăt ostilităților sovieto-române; dar nu și avansării trupelor sovietice pe teritoriul românesc, trupe aduse pentru a lupta împotriva germanilor. Pe 1 septembrie, sovieticii au intrat în București. În ziua următoare, au continuat să înainteze spre sud, către granița bulgară. Între timp, Molotov, Kerr și Harriman au negociat condițiile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]