39,399 matches
-
în 551. La sfârșitul secolului al 6-lea și începutul celui de-al șaptelea, Goguryeo a fost adesea în conflict cu dinastiile Șui și Tang din Chină. Relațiile sale cu Baekje și Silla au fost complexe și au alternat între alianță și ostilitate. Un vecin din nord-vest a fost Göktürk de Est (un hanat din nord-vestul Chinei și din apropierea Mongoliei), care a fost un aliat nominal al Goguryeo. În 551, Baekje și Silla au format o alianță pentru a ataca Goguryeo
Goguryeo () [Corola-website/Science/324855_a_326184]
-
și au alternat între alianță și ostilitate. Un vecin din nord-vest a fost Göktürk de Est (un hanat din nord-vestul Chinei și din apropierea Mongoliei), care a fost un aliat nominal al Goguryeo. În 551, Baekje și Silla au format o alianță pentru a ataca Goguryeo și pentru a cuceri Valea Râului Han, o zonă strategică importantă, aproape de centrul peninsulei și o regiune agricolă foarte bogată.După ce Baekje s-a epuizat datorită seriei de atacuri costisitoare asupra fortificațiilor din Goguryeo,trupele Silla
Goguryeo () [Corola-website/Science/324855_a_326184]
-
Silla ar fi putut să se bazeze mai puțin pe Goguryeo pentru elemente de civilizație și ar fi putut obține cultură și tehnologie direct din China.Această înclinare tot mai mare a Silla spre Chină ar avea ca urmare o alianță care s-ar dovedi dezastruasă pentru Goguryeo la sfârșitul secolului al șaptelea. Extinderea Goguryeo intra în conflict cu dinastia Șui și crește tensiunile.Ofensive militare ale Goguryeo în regiunea de vest Liaoxi , au provocat Șui rezultând astfel primul dintre Războaiele
Goguryeo () [Corola-website/Science/324855_a_326184]
-
varietate de poziții. Acesta este un factor determinant pentru explicarea nivelurilor scăzute de agresiune observate la bonobo în comparație cu cimpanzeul obișnuit și cu alte maimuțe. Bonobo sunt percepute ca fiind matriarhale: femeile tind să domine în mod colectiv bărbații și fac alianțe pentru a-și folosi sexualitatea în controlul masculilor. Locul Un mascul în ierarhia socială este deseori determinat de rangul mamei sale. Împreună cu cimpanzeul obișnuit, bonobo este cel mai apropiată specie extantă de om. Deoarece niciuna dintre cele două specii ale
Bonobo () [Corola-website/Science/324873_a_326202]
-
capabil să se bucure de superioritatea asupra adversarilor săi. El a atras un mare număr de aliați, printre care Ferrand, contele de Flandra, si regele Ioan al Angliei. Flandra, care fusese susținută de Franța de peste un secol, s-a alăturat alianței să dezrobească statul francez o dată și pentru totdeauna. Situat la granița dintre Sfanțul Imperiu Român și Franța, poziția sa a fost de multe ori neclară, dar regii, în general, fiind slabi și având o autonomie mai puțin accentuată asupra vasalilor
Bătălia de la Bouvines () [Corola-website/Science/324883_a_326212]
-
Ioan al III-lea de Gaeta, Emilia purta titlul român de "senatrix", de unde rezultă probabilitatea de a fi fost de origine română, membră a uneia dintre puternicele familii din Romă a Crescenzilor sau Tusculanilor. Căsătoria să a putut fi o alianță matrimoniala între casă conducătoare a Gaetei și aristpcrația română, în vederea asigurării favorizării orașului de către Statul papal. Cununia a avut loc înainte de ianuarie 998, moment în care Emilia apare alături de Ioan la mănăstirea Sfanțului Nilus cel Tânăr. Ioan a murit înainte
Emilia de Gaeta () [Corola-website/Science/324889_a_326218]
-
a fost din nou depus de către mama și fratele lui. De această dată, evenimentul a fost în mod clar rezultatul intervenției lui Pandulf, din cauza că fiica Mariei se căsătorise cu normandul Rainulf Drengot, devenit conte de Aversă, pentru a întări alianța dintre Pandulf și normanzii din sudul Italiei. Existența acestei fiice este consemnata în cronică lui Amato de Montecassino: "fiica "patrikios"-ului de Amalfi, care era nepoata principelui Pandulf, dat fiind că soția "patrikios"-ului era soția lui Pandulf." Identitatea acestei
Maria de Capua () [Corola-website/Science/324884_a_326213]
-
ofițeri care au devenit curând șefi de clanuri militare rivale. În timp ce Cecenia se afunda în haos, reputația lui Basaev a început să se prăbușească pe măsură ce el și alții din jurul lui erau acuzați de corupție și implicare în răpiri; de asemenea, alianța sa cu jihadistul arab Ibn al-Khattab i-a nemulțumit pe mulți ceceni. La începutul lui 1998, Basaev a devenit principalul oponent politic al președintelui cecen care, în opinia lui, „împingea republica înapoi, către Federația Rusă”. Pe 31 martie 1998, Basaev
Șamil Basaev () [Corola-website/Science/324922_a_326251]
-
plasează pe Arduin că participant la asediul asupra Canossei întreprins de Berengar în 951, după ce Adelaida, fostă regină-mamă, căutase obținerea protecției din partea lui Adalbert Atto, contele de Canossa. Această poveste este probabil un fals, dat fiind că Arduin preconiza o alianță matrimoniala cu contele Adalbert Atto, a cărui fiica, Prangarda s-a căsătorit în cele din urmă cu fiul lui Arduin, Manfred I. La o dată mai timpurie, Arduin a fost în mod cert implicat în disputa contra sarazinilor, care ocupaseră valea
Arduin Glaber de Torino () [Corola-website/Science/324956_a_326285]
-
probabil de origine indo-europeană, care își aveau capitala la Gaza. În jurul anului 930, regatul ebraic, ale cărui figuri fondatoare intrate în legendă, au fost Saul (Shaul), David și Solomon (Shlomó), s-a despărțit între Regatul Iuda și Regatul Israel. O alianță între Ahab al Israelului și Ben Hadad al II-lea al Damascului a reușit să respingă invazia asiriană, prin victoria în Bătălia de la Qarqar (854). Oricum, Regatul Israel a fost în final distrus de regele asirian Tiglatpalasar al III-lea
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
către Statele Unite, dar o mică parte au plecat către Israel iar câțiva evrei au început să ia în considerare posibilitatea reinstaurării unei națiuni independente. În 1870, a fost fondată școala agricolă Mikveh Israel (ro:Speranța lui Israel) lângă Jaffa de Alianța Israelită Universală. Prima asezare modernă a evreilor în Palestina, Petah Tikva, a fost fondată în 1878, urmată de Rishon LeZion (1882). Alte așezări au fost fondate de membri ai Miscărilor Bilu și Hovevei Zion (Iubirea Sionului). Acest lucru a făcut
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
durata celor 14 ani de Aliyah Bet, peste 110.000 de evrei au intrat în secret în Palestina. Într-un efort de a câștiga independența, sioniștii au inițiat un mic război de gherilă împotriva britanicilor. Miliția evreiască a format o alianță numită Mișcarea de Rezistență Evreiască cu Etzel și Sern Gang pentru a lupta împotriva britanicilor. În iunie 1946, în urma sabotajelor evreiești, britanicii au lansat Operațiunea Agatha, arestând 2700 de evrei, inclusid conducerea Agenției Evreiești. Cei arestați erau reținuți fără judecată
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
Weizmann ca primul președinte al Israelului, funcție mai mult ceremonială. Toate guvernele israeliene au fost compuse din coaliții, niciodată un partid neputând câștiga majoritatea în Kneset. Din 1948 și până în 1977 toate guvernele au fost conduse de Mapai și de alianța Maarah, centrată pe partidele social democrate (din 1968 Partidul Muncii) În acei ani, sioniștii laburiști, inițial conduși de David Ben Gurion, au dominat politica Israelului și economia a fost condusă pe principii centralizatoare de inspirație socialistă. În 3 ani (1948-1951
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
de Ravenna cu un deceniu înainte. Pierderea Padovei, la rândul ei, a tăiat legătura cu Mantova, care, înainte de a se încheia anul, a fost de asemenea capturată de Agilulf. În anul 607, regele Witteric al vizigoților a inițiat o cvadruplă alianță împotriva lui Theuderic al II-lea al Burgundiei, uniune care implica pe regii Theudebert al II-lea al Austrasiei, Clotar al II-lea al Neustriei și Agilulf. Motivul îl constitua faptul că bunica și sora lui Theuderic al II-lea
Agilulf al longobarzilor () [Corola-website/Science/324973_a_326302]
-
pe regii Theudebert al II-lea al Austrasiei, Clotar al II-lea al Neustriei și Agilulf. Motivul îl constitua faptul că bunica și sora lui Theuderic al II-lea o asasinaseră pe soția acestuia, care era fiică a lui Witteric. Alianța însă se pare că nu a avut niciun succes, necunoscându-se nicio informație despre vreo posibilă confruntare, cu excepția locului său de desfășurare, undeva în apropiere de Narbonne. În 605, Agilulf a fost recunoscut de către împăratul bizantin Focas, care a fost
Agilulf al longobarzilor () [Corola-website/Science/324973_a_326302]
-
cu nepotul său, regele Childebert al II-lea din Austrasia, a invadat la rândul său Lombardia. Armata francilor a coborât pe valea Adigelui și a reușit să captureze Trento. Între timp, împăratul bizantin Tiberiu I, a început negocierile pentru o alianță cu francii, drept pentru care longobarzii, temându-se să nu fie prinși într-un clește, au decis alegerea unui nou rege. Ca urmare, în 584, ei l-au ales pe Authari, căruia i-au cedat nu numai stăpânirea asupra reședinței
Authari al longobarzilor () [Corola-website/Science/324971_a_326300]
-
a avut loc între Republica Romană și o alianță a triburilor galice. Lupta a avut loc la în 225 î.Hr. ca parte a războaielor romane împotriva galilor. Romanii, conduși de consulii Gaius Atilius Regulus și Lucius Aemilius Papus, i-au învins pe gali, ceea ce a dus la extinderea influenței
Bătălia de la Telamon () [Corola-website/Science/324982_a_326311]
-
-lea, promițând ca, în schimbul sprijinului militar, Bizanțului să i se restituie Sirmium. Iustin a acceptat, drept pentru care gepizii au avut pentru moment un ascendent asupra longobarzilor, chiar dacă regele Cunimund nu a retrocedat Sirmium bizantinilor. Ulterior, longobarzii au încheiat o alianță cu tribul avarilor, nou venit în regiune și stabilit în marginile răsăritene ale formațiunii statale a gepizilor. Pentru a întări și mai mult alianța anti-longobardă, Cunimund a acceptat cedarea Sirmium-ului către bizantini, fapt de această datădus la îndeplinire. Cu toate
Cunimund () [Corola-website/Science/325030_a_326359]
-
ascendent asupra longobarzilor, chiar dacă regele Cunimund nu a retrocedat Sirmium bizantinilor. Ulterior, longobarzii au încheiat o alianță cu tribul avarilor, nou venit în regiune și stabilit în marginile răsăritene ale formațiunii statale a gepizilor. Pentru a întări și mai mult alianța anti-longobardă, Cunimund a acceptat cedarea Sirmium-ului către bizantini, fapt de această datădus la îndeplinire. Cu toate acestea, trupele imperiale, odată pătrunse în Sirmium, au evitat joncțiunea cu gepizii, în cele din urmă regele Alboin a zdrobit forțele lui Cunimund în
Cunimund () [Corola-website/Science/325030_a_326359]
-
titlul de catepan al Italiei. Argyrus s-a deplasat la Constantinopol, unde a primit titlul de "duce de Italia, Calabria, Sicilia și Paflagonia". Atunci când răscoala antibizantină din Apulia a fost suprimată, bizantinii au urmat sfatul său de a încheia o alianță cu papalitatea, pentru a contrabalansa crescânda amenințare a normanzilor în regiune. Tot Argyrus a fost comandantul armatei bizantine, care a refuzat să se ralieze trupelor papale în momentul în care acestea erau înfrânte categoric de către normanzi în bătălia de la Civitate
Argyrus (catepan) () [Corola-website/Science/324475_a_325804]
-
-o lui Guaimar, alături de titlul princiar. Cu aceeași ocazie, împăratul german a recunoscut dependența Aversei de comitatul de Salerno. Între timp, Pandulf s-a deplasat la Constantinopol, căutând protecția aliaților săi greci. Cu toate acestea, în condițiile modificărilor rapide de alianțe și al jocurilor politice, el a fost închis și de către bizantini. În continuare, Guaimar a intrat în conflict cu împăratul bizantin Mihail al IV-lea, care, chiar înainte de a muri, l-a eliberat pe Pandulf din captivitate. Pandulf a revenit
Pandulf al IV-lea de Capua () [Corola-website/Science/324492_a_325821]
-
serie de atacuri devastatoare asupra principalelor așezări din regiunea Lazio din Italia centrală, desfășurate în secolul al IX-lea, sarazinii au întemeiat o colonie în apropierea orașului antic Minturnae, în apropierea râului Garigliano. Ajunși aici, musulmanii au format chiar diferite alianțe cu diferiți conducători creștini locali, profitând de numeroasele dispute dintre aceștia. Cu toate acestea, papa Ioan al X-lea a reușit să îi convingă pe mai mulți principi să intre într-o ligă, în scopul de a-i alunga pe
Bătălia de la Garigliano () [Corola-website/Science/324496_a_325825]
-
1707 documentele amintindu-l numai cu formula „Dumitrașco Gafenco uricarul”. A doua ipoteză privește schimbarea numelui „Țițul” și preluarea sau prelucrarea altuia purtat frecvent de neamurile înrudite cu familiile Gafenco; amintim, în acest sens, pe o anume „Gaftona”, mătușă prin alianță (a) lui Dumitrașco, același (pre)nume purtându-l și bunica dinspre tată a mamei lui Dumitrașco. A treia ipoteză, în prelungirea precedentei, face referire la o posibilă renunțare a lui Pătrașco la numele Țițul și preluarea numelui Gafenco; ipoteza pleacă
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
Sergiu al IV-lea a creat comitatul de Aversa, donându-l unei cete de mercenari normanzi conduși de Rainulf Drengot, de al cărui sprijin ducele avusese nevoie în războiul cu Principatul de Capua. Sergiu a întărit această relație printr-o alianță matrimonială, însă când aceasta și-a pierdut valabilitatea, el a fost abandonat de către mercenarii săi și s-a retras într-o mănăstire. Fiul său, Ioan al V-lea, a recunoscut supremația principelui Guaimar al IV-lea de Salerno, ajungând să
Ducatul de Neapole () [Corola-website/Science/324514_a_325843]
-
domnească sosește o solie a sultanului Mahomed al II-lea. Domnitorului i se cerea să aducă personal la Înalta Poartă tributul din ultimii doi ani, să cedeze turcilor cetățile Chilia și Cetatea Albă de pe țărmul Mării Negre și să renunțe la alianțele cu vecinii săi, cu Papa de la Roma și cu venețienii. Ștefan cel Mare le răspunde solilor că Moldova vrea să trăiască în pace cu toți vecinii săi, dar că se va apăra în cazul în care țara va fi în
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]