39,065 matches
-
a încheiat al treilea și ultimul contract colectiv de muncă, realizat între muncitori și patroni. Acest contract colectiv s-a prelungit până în anul 1926, când s-a introdus ziua de lucru de 10 ore. În perioada crizei economice, viața muncitorilor forestieri s-a înrăutățit și mai mult datorită reducerilor succesive ale salariilor. Dacă în general criza economică apare pe plan economic, în proporție mare în anul 1929, elementele crizei economice forestiere apar încă din 1927, prin scăderea producției, exportului și ca
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
lucru de 10 ore. În perioada crizei economice, viața muncitorilor forestieri s-a înrăutățit și mai mult datorită reducerilor succesive ale salariilor. Dacă în general criza economică apare pe plan economic, în proporție mare în anul 1929, elementele crizei economice forestiere apar încă din 1927, prin scăderea producției, exportului și ca atare a prețului cherestelei. După o scurtă perioadă de revigorare se accentuează din nou la sfârșitul anului 1928 și începutul anului 1929. Astfel, fabricile de cherestea sunt nevoite să-și
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
redusă sau cu timpul de lucru scăzut până la 3-4 ore pe zi” Odată cu reducerea activității, au fost reduse concomitent și salariile. Aceast fapt reiese din următoarea statistică: Luând ca bază anul 1929, în perioada crizei s-a înregistrat în industria forestieră scăderea dramatică a salariilor sus menționate 24. Aceasta este însoțită de scăderea numărului salariaților ce duce la creșterea șomajului. În 1932, numărul muncitorilor forestieri concediați a fost de 36.00025 în țară. Această creștere a numărului șomerilor s-a făcut
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
din următoarea statistică: Luând ca bază anul 1929, în perioada crizei s-a înregistrat în industria forestieră scăderea dramatică a salariilor sus menționate 24. Aceasta este însoțită de scăderea numărului salariaților ce duce la creșterea șomajului. În 1932, numărul muncitorilor forestieri concediați a fost de 36.00025 în țară. Această creștere a numărului șomerilor s-a făcut simțită și în cadrul întreprinderile din localitate. Dacă salariile muncitorilor erau destul de mici, condițiile de muncă erau foarte grele, uneltele erau rudimentare, mașinile greu de
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
reședința), Pustiana și Tărâța. Comuna se află în nordul județului, pe malurile Tazlăului Mare, care separă satul Pârjol de satele Băsești, Hăineala, Câmpeni și Pustiana și care primește în zona comunei afluentul Solonț. Este o zona de exploatare petroliferă și forestieră, având în proprietate și pădurea ce se întinde la marginea satelor Câmpeni și Pustiana. Este străbătută de șoseaua județeană DJ156A, care o leagă spre sud de Ardeoani (unde se termină în DN2G) și spre nord de Balcani și mai departe
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
cetatea noastra Alba-Iulia - Luna Mai anul Domnului 1670. Apafi Mihai Sigiliul Acest act este de cea mai mare valoare documentară și istorică pentru dreptul de proprietate a locuitorilor satului nostru de sute și sute de ani asupra terenurilor agricole și forestiere aparținătoare de satele Livadia. Este scris în limba latină, pe piele de căprioară și cu litere aurite, a fost multă vreme în posesia membrilor familiei preotului Vladislav. Ultimul posesor al actului a fost Vladislav Silviu, decedat în anul 1986, nu
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
vite mari sau oi, pe terenurile livedenilor merg la păscut cu vitele sătenii din zona orașului Uricani și pădurea livedenilor este exploatată de intreprinderile de stat (Ocolul Silvic sau IFET-ul din orașul Lupeni) pentru interesul altora, lucrători din domeniul forestier, constituite după 1989. Culmea acestei situații tragice este că sătenii din Livadia din actuala generație, adevărații proprietari, “nu le pasă, nu-i interesează” fie din ignoranță, fie din dezinteres sau comoditate, etc. Deși în anii 1996-1999 s-a reușit “cu
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
al autobuzelor și la același tarif. În cadrul comunei regăsim următoarele stații de autobuz: De menționat este faptul că, secolul trecut exista o linie ferată care unea „Poiana Scutarului” cu gara Onești, trecând și prin Cașin. Calea ferată deservea la exploatarea forestieră și a înlesnit transporturile pentru armată în al II -lea război mondial. Acum, în Cașin, pe locul fostei căi ferate se află un drum comunal lung dintr-un capăt în altul al satului asemeni unei șosele de centură a orașelor
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Liceul „Gheorghe Șincai” din Baia Mare. Aici i-a avut profesori de desen pe sculptorii Eugen Pascu și Gheorghe Manu. Spirit revoluționar și nestăpânit, Gheza se implică în activități politice de stânga încă din anul 1930, luptând pentru îmbunătățirea vieții muncitorilor forestieri și a minerilor de care s-a simțit legat prin originea sa. Este repede remarcat ca un talent promițător de către colecționari și presa locală. Dar fiindcă făcea parte din grupul artiștilor desprinși din "Societatea Pictorilor Băimăreni" - la acel moment foarte
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
Cea dintâi, "telurică", are rădăcina în energia primară, forța brută, de "început de Lume" și a fost pusă în lumină prin lucrări reprezentând munca omului simplu cum sunt ""Butinarul"", ""Cosaș"", ""La plevașcă"", ""Mineri"", ""Miner ghemuit cu lămpaș"", ""În pădure"", ""Muncitor forestier"", "Monumentul Minerului" din centrul orașului Baia Mare (1956), etc. În această sferă a creației sale se încadrează lucrările eroice ""Balada lui Pintea"(1957)", ""Răscoala"(1958)", ""Horea, Cloșca și Crișan"" (busturile scupltate în lagărul de la Gurs în 1939, dar și proiectul pentru
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
pe valea Bâscăi Roziliei, un drum comunal de 5,7 km duce la satele Gura Teghii și Varlaam. De la Varlaam, în satele Vadu Oii și Secuiu, și spre cabana de vânătoare de la pichetul Cocianu se poate ajunge doar pe drumuri forestiere. Cea mai apropiată stație de cale ferată este gara Nehoiașu, de pe calea ferată Buzău-Nehoiașu. Comuna este legată prin curse regulate care parcurg valea Bâscăi Roziliei și leagă satul Varlaam de orașele Buzău (pe valea Buzăului), Brașov (prin pasul Buzău) și
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
putut crește vite și au început să practice dogăria, vânzând butoaie, putini și hârdaie de brad în târgurile de la Buzău și Mizil; meșteșugul s-a păstrat până în anii 1943, pierzându-se din cauza industrializării—mulți localnici s-au angajat la Societatea Forestieră „Göetz”, care se ocupa cu exploatarea lemnului la Nehoiu. Proprietățile au fost în litigiu permanent între moșnenii care nu puteau ușor dovedi cu acte moștenirea pământurilor lor pe de o parte, și boierii Persescu, apoi Borănescu și Maican până în 1946
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
cu Austro-Ungaria, deschis traficului muncitorilor de la întreprinderea Göetz de la Nehoiu, muncitori cărora primăria le elibera permise de trecere cu acordul consulatului austro-ungar de la Ploiești. Aceeași întreprindere este cea pentru care s-a dat în folosință și o cale ferată îngustă forestieră de la Varlaam la Nehoiașu. Comuna este menționată atunci în dicționarul lui Basil Iorgulescu, cu o populație de 1650 de locuitori și 355 de case în douăsprezece sate (Argăsălești, Gura Păltinișului, Gura Teghii, Furtunești, Ivăneț, Lunca Pârciului, Lunca Vâscului, Pietriceni, Piatra
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
interbelică, zona s-a dezvoltat pronunțat, atunci apărând mai multe școli și, în 1938, căminul cultural. În 1931, satul Varlaam a fost trecut pentru prima oară în componența comunei Gura Teghii și tot atunci s-a certificat oficial apariția așezărilor forestiere montane Secuiu și Vadu Oii, aflate la acea vreme încă în componența comunei Goidești. La instaurarea regimului comunist, proprietățile au fost naționalizate, iar pământurile au fost colectivizate, formându-se „GAC Unirea”. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Cislău
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
Căbești este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bihor, Crișana, România. Datorită predominării suprafeței împădurite principala caracteristică economică a localnicilor legat de ocupație este agricultura și exploatarea forestieră. Mica industrie este slab dezvoltată fiind reprezentată prin două gatere și trei ateliere de tâmplărie. Activitatea comercială se desfășoară prin unitățile Cooperativei de Consum și încă cinci societăți comerciale de tip ABC. Fauna este compusă în principal din: căprioare, fazani
Căbești, Bihor () [Corola-website/Science/300849_a_302178]
-
anuale oscilează în jurul valorii de 4,5 °C. Precipitațiile anuale depășesc 1000 mm. Dintre fenomenele atmosferice deosebite pot fi menționate brumele, grindina și ceața, precum și înghețurile timpurii sau cele târzii, care pot afecta negativ culturile agricole. Solurile sunt specifice domeniului forestier (montane brune de pădure și brune de pădure), dar pe anumite suprafețe se întâlnesc și de tipul rendzinelor, de slabă productivitate, care necesită lucrări agrozootehnice pentru îmbunătățirea calității. Vegetația naturală este reprezentată de întinse păduri de foioase (fag, gorun, carpen
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
în mare măsura de condițiile climatice extreme (apariția primului sau ultimului îngheț, grindini etc.). Până la sfârșitul anilor ’90, o mare parte din forța de muncă masculină era angajată în sectorul minier (mina de argilă refractară de la Bălnaca-Groși) sau în exploatările forestiere, activități care au încetat (mineritul) ori s-au diminuat în amploare (forestier). Satul Damiș dispune de trei școli (una generală, cu clasele I-VIII, și două școli primare, cu clasele I-IV, în cătunele Poiana și Coaste), o grădiniță de
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
grindini etc.). Până la sfârșitul anilor ’90, o mare parte din forța de muncă masculină era angajată în sectorul minier (mina de argilă refractară de la Bălnaca-Groși) sau în exploatările forestiere, activități care au încetat (mineritul) ori s-au diminuat în amploare (forestier). Satul Damiș dispune de trei școli (una generală, cu clasele I-VIII, și două școli primare, cu clasele I-IV, în cătunele Poiana și Coaste), o grădiniță de copii, un cămin cultural, un dispensar medical și mai multe unități mixte
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
poate fi un orizont sau un strat mineral situat in partea inferioară .(Rodica Petrea, 2001) Acest tip de sol are în orizontul Ao o textură mijlocie, iar în orizontul Bt are o textură fină. Este un sol aprovizionat cu mull forestier ( 2,3-3,5%), are un grad de saturație în baze ridicat și o reacție moderat acidă.( a se vedea analizele de apa din fântâni Ph corespunzătoare). Pe roci bogate în siliciu ( gresii silicioase) solurile capătă o nuanță gălbuie numindu-se
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
-R- roca subiacentă compactă.(Rodica Petrea, 2001) Solurile brune montane de pădure tipice și podzolite Aceste soluri au caracteristici asemănătoare cu cele descrise anterior însă apar cu preponderență sub păduri ocupate de gorun. În profilul lor apare acumulări de humus forestier de tip mull și levigarea sărurilor solubile. Este un sol subțire cu mult schelet în bază. Aceste soluri cuprind aluviunile și solurile aluviale, pe care le întâlnim de-a lungul luncilor văii, soluri tinere, mai puțin evoluate, formate din sedimente
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
ale pofilelor transversale, flancați de cueste. La baza cuestelor și a abrupturilor de natură litologică s-au format mici terase de galcisuri, utilizate agricol. Formate, mai ales în parte superioară a bazinului hidrografic al Văii Ilișua într-un mediu preponderat forestier, prin procese de bioacumulare caracterizate prin humificarea activă a suprafeței organice, solurile sunt în mare parte brune, brune acide, brune podzolice și podzolice. Pe versanții cu declivitate mare și o structura geologică din starturi argiloase în alternanta cu cele nisipo-argiloase
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
și Strâmbulici. Pe valea Izvor există o sursă de apă mineralizata de tip borviz din aureola mofetica a Țibleșului, utilizată, însă, numai de localnici. Formate, mai ales în partea superioară a bazinului hidrografic al văii Ilișua, într-un mediu preponderent forestier, prin procese de bioacumulare, caracterizate prin humificare activă a suprafeței organice, solurile sunt în mare parte, brune, brune acide, brune podzolice și podzolice. Pe versanții cu declivitate mare și o structură geologică din starturi argiloase în alternanta cu cele nisipos-argiloase
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
în condiții dificile, cu forța de muncă redusă și sezoniera și cu mijloace de muncă precare, până în 1955. Dincolo de aspectele gospodărești și ecologice ale activității, cu cosecințe nefavorabile asupra regimului termic și pluvial, stabilității terenurilor și calității fondului cinegetic, exploatarea forestiera a avut și cosecințe pozitive: a fost construită o rețea de drumuri sporind nivelul de viață al locuitorilor. În prezent se ocupă de exploatarea și comercializarea lemnelor pentru foc și destinații industriale, patru societăți comerciale cu 19 angajați. Locuri de
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
foarte mici ale apelor din judet s-au înregistrat în: luna aprilie 1913, aprilie 1932, iulie 1933, februarie 1958, mai 1970 și aprilie 1974. Atunci văile și pâraiele Leșului au înregistrat niveluri record producându-se mari pagube drumurilor. căii ferate forestiere și gospodăriilor oamenilor. De pe urma acestor grave distrugeri, circulatia trenului forestier a încetat definitiv, repararea terasamentului avariat necesitând mari sume de bani, care din rațiuni economice și financiare, n-au fost alocate. Fiind înconjurat din toate părțile de munți și dealuri
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
luna aprilie 1913, aprilie 1932, iulie 1933, februarie 1958, mai 1970 și aprilie 1974. Atunci văile și pâraiele Leșului au înregistrat niveluri record producându-se mari pagube drumurilor. căii ferate forestiere și gospodăriilor oamenilor. De pe urma acestor grave distrugeri, circulatia trenului forestier a încetat definitiv, repararea terasamentului avariat necesitând mari sume de bani, care din rațiuni economice și financiare, n-au fost alocate. Fiind înconjurat din toate părțile de munți și dealuri impadurite, temperatura, vânturile și ploile ce se produc în comuna
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]