39,065 matches
-
graminee și diverse ierburi xeromezofite, alternând cu păduri de stejar. Datorită situației geografice a acestei zone, vegetația reflectă pe de o parte influența pătrunderii tot mai accentuate a stepei din est, iar pe de altă parte influența relativă a zonei forestiere din vest. Această concurență este marcată atât prin compoziția forestieră cât și prin distribuirea asociațiilor vegetale și a zonelor de vegetație în general. Astfel vegetația naturală spontană s-a împărțit astfel : vegetația pădurilor de deal vegetația palustră vegetația pajiștilor naturale
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
Datorită situației geografice a acestei zone, vegetația reflectă pe de o parte influența pătrunderii tot mai accentuate a stepei din est, iar pe de altă parte influența relativă a zonei forestiere din vest. Această concurență este marcată atât prin compoziția forestieră cât și prin distribuirea asociațiilor vegetale și a zonelor de vegetație în general. Astfel vegetația naturală spontană s-a împărțit astfel : vegetația pădurilor de deal vegetația palustră vegetația pajiștilor naturale Vegetația pădurilor de deal sete alcătuită din : Quercus robur (gorun
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
pentru pietruirea șoselelor și a drumurilor din sat. Pe raza satului Crasnaleuca există multe fântâni cu apă potabilă. O mare răspândire o au argilele și marnele. Prezența lor, a unor suprafețe cu pante destul de accentuate (8-15%) și a unui covor forestier destul de redus, face ca procesul de eroziune și alunecările de teren să fie destul de accentuate, atât sub aspectul stadiului de evoluție cât și al extinderii în suprafață. Din lutul și nisipul extras din lutăria de la Valea lui Carpen și nisipul
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
comunei Tudora ocupă o suprafață de 7313 ha. suprafața agricola = 3966,26 ha, din care: arabil=2774,89 ha; pașuni=1022,61 ha; fînețe=99,77 ha; livezi=66,67 ha; vii=2,32 ha. păduri și terenuri cu vegetație forestieră = 3049,11 ha; ape și bălți = 112,53 ha; alte terenuri = 92 ha Drumul județean DJ 208I face legătura între comuna Tudora și restul României, către Botoșani și către Pașcani. Comuna Tudora este situată în partea de sud-vest a județului
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
din perioada anilor ’80, apele nu au mai ieșit din matcă. Solul predominant este brun de pădure podzolit (slab și mediu). Ecosistemele naturale și seminaturale ocupă un procent important din suprafața totală a satului. Acestea sunt în general de tip forestier și constituie habitatul natural pentru majoritatea speciilor de păsări și animale sălbatice care reprezintă fauna Marinului. Speciile silvice dominante sunt gorunul, cerul și carpenul. Pe alocuri apar și alte specii de foioase. Pădurile, în suprafață de 196 ha, sunt amplasate
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
km, pe ruta Greci-Cozluk-Valea lui Jug-Groapa de Arama-Valea Plopilor-Greci. Descriere: Traseul pornește din centrul comunei Greci și se continuă pe un drum de țară până în Valea Cozluk, respectiv la punctul de acces în Parcul National Munții Măcinului. Continuă pe drumul forestier într-o pădure de tei veche de 80 de ani, până la cantonul Cozluk, unde este și loc de campare. De aici, prin păduri de stejar, cărpinița, tei și mojdrean, traseul duce spre pe creasta, pe care o urmează o perioadă
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
și numai o parte din clădirile existente atunci au mai rămas și până în ziua de azi. Suprafață administrativă a comunei este de 9367,0 ha după cum urmează: -arabil...2227 ha -vii...1453 ha -pășuni... 890 ha -livezi...7 ha -fond forestier...3865 ha -curti-cladiri...122 ha -altele...795 ha TOTAL...9367 ha Suprafață intravilanului este de 144 ha Sub raport climatic - climă temperat continentală: veri de lungă durată, călduroase și secetoase; ierni nu prea reci, cu vânturi puternice; temperatura medie anuală
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
foioasele și pajiști stepice cu graminee. Zona este tipică practicării agriculturii, cu preponderență cerealele și creșterea animalelor. Activitatea turistică este redusă, fiind practicat doar turismul de tranzit. Totuși iazurile și lacurile amenajate din zonă oferă posibilități de pescuit sportiv. Fondul forestier, format din specii de foioase, a favorizat dezvoltarea unui bogat fond cinegetic cu specii caracteristice zonei cum ar fi căpriorul, iepurele, vulpea, mistrețul, prepelița sau fazanul, ceea ce oferă posibilitatea de a vâna. Ca instituții de învățământ în comuna Țigănești sunt
Comuna Țigănești, Teleorman () [Corola-website/Science/301849_a_303178]
-
ștejarul, fagul în amestec cu arțarul, cireș, tei. Această pădure este alcătuită din specii ca mierea ursului, firuța de pădure, rogozul, urzica. Discontinuu apar și arbuști ca alunul, cornul, socul. Fauna terestră are numeroși reprezentanți ca urmare a prezenței suprafețelor forestiere ce constituie adăpost: mistreț, căprioară, vulpe, cerbul, iepure, iar în vegetația de ierburi de hârciog, șoarecele de câmp. Fauna pădurilor cuprinde o diversitate de specii: ciocănitoare, privighetoare, cucul, pițigoi, gaiță, mierla, pitulicea, turturica, rândunica, vrabia. Apele Siretului constituie mediu de
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
specifice administrației imperiale, duc în același an la primul val de colonizare a localității cu etnici de origine ruteană, poloneză, huțulă, mozaică în principal agricultori și comercianți. 1782 - 1787 un nou val de colonizare cu etnici de origine germană ; muncitori forestieri și meșteșugari din regiunile Schwaben și Franconia , landul Bavaria 1849 - Satul și cătunele aferente acestuia sunt organizate în comuna Dzemine (Gemeinde ger.) ca unitate administrativă locală a Ducatului Bucovinei în cadrul Imperiului Austro-Ungar. 1874 - Începe construcția viitoarei biserici zidite purtând hramul
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
înființată comună Stulpicani), cătunul Tărnicioara intrând în componența comunei învecinate Ostra. 1992 - Prospecțiunile miniere sunt suspendate, minele de uraniu sunt închise, conținutul acestora este secretizat ca rezervă națională strategică 2006 - 2009 Au loc ample lucrări se modernizare drumuri comunale și forestiere, regularizarea cursului superior al râului Gemenea 2010 Re-sfințirea Bisericii din localitate, în urma lucrărilor de pictură interioară și consolidare a edificiului de cult Satul Gemenea este situat într-o zonă de depresiune intramontană, tranversat de râul cu același nume. Localitatea este
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
Arthemisia absinthium), scaiul ( Cirsium), albăsrelele (Centaurea cyanus), macul de câmp (Papaver rheas). Suprafața agricolă este de 3575 ha, din care: • 2.770 ha suprafață arabilă; • 766 ha pășuni; • 34 ha fânețe; • 5 ha livezi. Pădurile și alte terenuri cu vegetație forestieră ocupă 1.005 ha. În ceea ce privește solurile, predomină solurile argiloiluviale și podzolice, precum și cernoziomurile și aluviale de luncă. Ramura economică de bază este agricultura, urmată de zootehnie. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dărmănești se ridică la de locuitori, în
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
ușor meandrat în zona în care traversează dealurile Piemontane. Vegetația și fauna Vegetația este reprezentată prin zonă paduroasă în partea de sud și sud - vest a comunei, caracterizată prin păduri de conifere și foioase. Pădurile și alte terenuri cu vegetație forestiera ale comunei Marginea reprezintă 58.49 % din suprafața totală. Pădurea, cu resursele ei, a reprezentat o preocupare principala în viață locuitorilor din comuna, locuințele să făceau aproape exclusiv din lemn. Structura pădurii pe specii de arbori ne arată o pondere
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
egală măsură atât cultură vegetală cât și creșterea animalelor. În prezent cât și în perspectiva se dă o mai mare atenție creșterii animalelor, în ferme zootehnice. Resursele ce stau la baza potențialului economic al comunei sunt numai cele proprii zonei: forestiere, terenuri arabile, pajiști și fânețe, produse animale principale și secundare. Silvicultura Suprafață cu păduri și alte terenuri cu vegetație forestiera a comunei Marginea este de 4440 ha, reprezentând 58.49 % din suprafața totală. Pădurea, cu resursele ei, a reprezentat o
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
atenție creșterii animalelor, în ferme zootehnice. Resursele ce stau la baza potențialului economic al comunei sunt numai cele proprii zonei: forestiere, terenuri arabile, pajiști și fânețe, produse animale principale și secundare. Silvicultura Suprafață cu păduri și alte terenuri cu vegetație forestiera a comunei Marginea este de 4440 ha, reprezentând 58.49 % din suprafața totală. Pădurea, cu resursele ei, a reprezentat o preocupare principala în viață locuitorilor din comuna, locuințele să făceau aproape exclusiv din lemn. Structura pădurii pe specii de arbori
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
cu comuna Pojorîta, la sud - vest cu comuna Fundu Moldovei, iar înspre est-sud-est se mărginește cu municipiul Câmpulung Moldovenesc. Teritoriul comunei are o suprafață totală de 6786 ha, a carui repartiție în fondul funciar al comunei Sadova este următoarea: vegetația forestieră ocupă suprafața de 3974 ha (58,56% din teritoriu), iar terenul agricol, predominant fânețe și pășuni totalizează 2.575 ha (38,00 %), restul teritoriului fiind terenuri cu alte folosințe. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sadova se ridică la
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
Bratovești este un sat în comuna Titești din județul Vâlcea, Muntenia, România. Este așezat la apus de satul Titești, pe șoseaua forestieră Cornet - Tărure. În preajma întemeierii statelor feudale (sec. al XIV-lea), deși era condus de vechea obște liberă a moșnenilor de aici, a fost transformat în sat de clăcași ai Mănăstirii Cozia, pe aproape jumătate din hotarul său. Tăranii (moșneni) dețineau
Bratovești, Vâlcea () [Corola-website/Science/301990_a_303319]
-
două depresiuni alungite (Iara și Hășdate) în Culoarul Someșului Mic se realizează prin intermediul Culoarului Săvădisla - Luna de Sus.Culoarul văii Someșului Mic se caracterizează printr-un relief acumulativ care se compune din două nivele. Suprafața satului se înscrie în subetajul forestier al stejarului.Pădurile naturale sunt alcătuite din carpeni în amestec cu o serie de arbuști cum ar fi păducelul, alunul, etc.; mai rar pot fi întâlnite ulmul, plopul, salcâmul, mesteacănul, bradul și frasinul. Apare frecvent fenomenul de eroziune, fapt pentru
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
salcâmul, alunul, răchita, pinul negre (plantat în urmă cu 20-30 de ani, în special în zona satului Micești), laleaua sălbatică, scorușul. Tăierile de păduri din anii 1950-60, și de după 1989 au distrus în mare parte pădurile care existau aici, fondul forestier fiind afectat serios. Fauna este formată din mistreți, căpriori, vulpi, iepuri, fazani, potârnichi, rața sălbatică, viezurele. Clima este una continental-moderată, cu temperaturii minime de -4 °C (ianuarie) și maxime de 30 °C (iulie-august). Precipitațiile atmosferice ating medii anuale de 600-700
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]
-
este așezată în partea centrală a județului Dolj, la 24 km distanță de municipiul de reședință, Craiova și la 34 km de orașul Bechet. Se află pe DN 55 Craiova-Bechet și este traversată longitudinal de Jiu. Cuprinde o suprafață întinsă forestieră, fiind o zonă de câmpie, stepă. Fauna caracteristică este sălbatică: iepuri de câmp, vulpi, cerbi, căprioare, șerpi comuni, broaște țestoase comune, năpârcă. Suprafața comunei este de 4519 ha. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bratovoești se ridică la locuitori
Comuna Bratovoești, Dolj () [Corola-website/Science/300389_a_301718]
-
cușcă, ar fi produs pagube locuitorilor, fapt ce i-a determinat să se strângă cu topoare și furci și să-l omoare. Științific, denumirea satului se explică prin existența în slavă a unui toponim identic care înseamnă loc cu vegetație forestieră. Terenul din valea Bisericii era, într-adevăr, cu vegetație forestieră. Satul Leu a dat și numele Câmpului Leu - Rotunda din Câmpia Olteniei. Așezarea este străbătută de văi seci, pe teritoriul satului Leu aflându-se Cumpăna apelor dintre Olt și Jiu
Comuna Leu, Dolj () [Corola-website/Science/300404_a_301733]
-
determinat să se strângă cu topoare și furci și să-l omoare. Științific, denumirea satului se explică prin existența în slavă a unui toponim identic care înseamnă loc cu vegetație forestieră. Terenul din valea Bisericii era, într-adevăr, cu vegetație forestieră. Satul Leu a dat și numele Câmpului Leu - Rotunda din Câmpia Olteniei. Așezarea este străbătută de văi seci, pe teritoriul satului Leu aflându-se Cumpăna apelor dintre Olt și Jiu. Altitudinea maximă este 160 m. Este atestat documentar după domnia
Comuna Leu, Dolj () [Corola-website/Science/300404_a_301733]
-
Grejdana (pădure întunecoasă și umbroasă, preferata craiovenilor pentru petrecerile de Paște și pentru picnicuri în sfârșitul de săptămână), Vârtoasa (deal cu teren arabil) , Giangalia ( pădure și fântână), Grosu (deal cu teren arabil), Pandurești (locație în pădurea Oborului), Drumul Roșu (drum forestier antic, de culoare galben-roșiatică care urcă din Valea Oborului spre Pandurești), Hotu (pădure de stejăriș la sud de sat), Harlea ( o vale asemănătoare văii Palilulei , situată la sud-vest de sat, în care se voia construirea unui sat - soră cu Palilula
Palilula, Dolj () [Corola-website/Science/300410_a_301739]
-
de Golenți, satul de unde trenul poate merge în două sensuri: Calafat și Craiova. Principala atracție turistică este pădurea Ciurumela—Poiana Mare (la 5 km. de Poiana Mare, în trupul de pădure Piscu - Tunari, pe DN 55A Calafat—Bechet—Cernavodă), rezervație forestieră, reprezentând o veche pădure de salcâmi, apreciată pentru conținutul lemnos și pentru dimensiunile arborilor. Pădurea are o vechime de peste 100 de ani și se întinde pe o suprafață de 8 - 10 ha. Pădurea Ciurumela sau Grădina Boierească, așa cum au mai
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
apă potabilă satele Deleni,Piscuri. Construire sala de sport școlară,comuna Plopsoru. Înființare sistem de colectare selectivă deșeuri reciclabile în comuna Plopsoru. Reparații capitale și utilități școli. Promovează pentru execuție ; Modernizare drumuri sătești și vicinale în comuna Plopsoru. Modernizare drumuri forestiere în comuna Plopsoru. Modernizare drumuri de exploatare în comuna Plopsoru. Construire Grădiniță cu progaram prelungit,comuna Plopsoru. Sistem de canalizare apa menajeră ,comuna Plopsoru. Construire centru multifuncțional,comuna Plopsoru. Reconstruiește Biserică Parohiala din satul Ceplea.
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]