39,007 matches
-
moartea acestuia de către experții germani au scos la iveală diferite surse biblice apocrife, hărți și ghiduri de călătorie printre lucrările sale ce ar fi putut să fie folosite pentru a îmbunătăți relatările lui Emmerich. În 1923 în tezele sale teologice, preotul german Winfried Hümpfner care a comparat notele originale luate de Brentano cu cărțile publicate, susține că Brentano a fabricat o parte din materialul pe care l-a atribuit lui Emmerich. În 1928 experții au concluzionat că numai o parte din
Ana Ecaterina Emmerich () [Corola-website/Science/328153_a_329482]
-
cărții "Viața Sfintei Fecioare Maria" au fost folosite pentru a descoperi Casa Fecioarei Maria, locul unde se presupune că a locuit înainte de Adormire, aflat pe un deal în apropierea Efesului, după cum este descris în cartea "Casa Mariei". În 1881, un preot francez, abatele Julien Gouyet a folosit cartea Ecaterinei pentru a căuta casa din Efes, și a găsit-o urmând descrierile lui Emmerich. La început nu a fost luat in serios dar sora Marie de Mandat-Grancey a insistat până ce alți doi
Ana Ecaterina Emmerich () [Corola-website/Science/328153_a_329482]
-
francez, abatele Julien Gouyet a folosit cartea Ecaterinei pentru a căuta casa din Efes, și a găsit-o urmând descrierile lui Emmerich. La început nu a fost luat in serios dar sora Marie de Mandat-Grancey a insistat până ce alți doi preoți au urmat aceeași cale și au confirmat descoperirea. Sfântul Scaun nu a luat nici o poziție oficială în privința autenticității locației încă dar în 1896 Papa Leon al XIII-lea a vizitat lăcașul și mai târziu, în 1951, Papa Pius al XII
Ana Ecaterina Emmerich () [Corola-website/Science/328153_a_329482]
-
au fost singurele surse pe care s-a bazat, și o analiză atentă a cărților lui Emmerich poate arăta măsura în care filmul se bazează pe aceste revelații. În critica pe care a făcut-o filmului în publicația catolică America, preotul iezuit John O' Malley a folosit termenii “ficțiune devoțională” și “fraudă intenționată” cu referire la scrierile lui Clemens Brentano. În 2007 regizorul german Dominik Graf a realizat filmul "The Pledge" punând în scenă întâlnirea dintre Ana Ecaterina (interpretată de actrița
Ana Ecaterina Emmerich () [Corola-website/Science/328153_a_329482]
-
din satul Molovata, în 1768 biserica cu hramul "Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril" din satul Doroțcol, în 1771, biserica din satul Mahala ; în 1772, biserica din satul Cuceri, iar în 1773, biserica din satul Delicova. În 1769 Daniil hirotonisește un preot pentru biserica " Acoperământul Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeuzeu" din satul Sechireani. Între anii 1768-1774, are loc un nou război ruso-turc, fapt care face ca între 1769-1774 toate teritoriile din jurisdicția Mitropoliei Proilaviei, împreună cu Moldova și Țara Românească, să se afle
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
mai multă libertate religioasă pentru creștinii din Imperiul Otoman, libertate care avea acum și un garant oficial, Imperiul Rus. În acest context, mitropolitul Ioachim se remarcă printr-o intensă activitate canonică și misionară. În 1775, el face o hirotonie de preot în biserica Sfântul Nicolae din Balta. Un an mai târziu, săvârșește o slujbă în parohia Sfântul Ilie. Tot în 1776 hirotonisește, la Ismail, pe preotul Gherasim (Tesovschi) din Ucraina și îl trimite în parohia moldovenească Păsățele, cu hramul Sfinților Arhangheli
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
remarcă printr-o intensă activitate canonică și misionară. În 1775, el face o hirotonie de preot în biserica Sfântul Nicolae din Balta. Un an mai târziu, săvârșește o slujbă în parohia Sfântul Ilie. Tot în 1776 hirotonisește, la Ismail, pe preotul Gherasim (Tesovschi) din Ucraina și îl trimite în parohia moldovenească Păsățele, cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. În anul 1777, mitropolitul face o hirotonie în Valea Hoțului și, doi ani mai tîrziu, face alte trei hirotonii în parohiile Molovata
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
În anul 1777, mitropolitul face o hirotonie în Valea Hoțului și, doi ani mai tîrziu, face alte trei hirotonii în parohiile Molovata și Mahala. În 1780 vizitează Ucraina Hanului, face o slujbă în biserica din Molovata și hirotonisește acolo pe preotul Ștefan Veselovschi. Tratatul de la Kuciug-Kainargi nu a reușit să soluționeze toate problemele litigioase dintre cele două imperii. Astfel la 10 martie 1779, la insistențele guvernului rusesc, a fost încheiată între Imperiul Rus și Imperiul Otoman Convenția explicativă de la Constantinopol, așa
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
al Târnovului, statutul de exarhie al Tomarovului trebuie să fi încetat pe parcursul acestei perioade de trei ani. De atunci, Tomarovul a rămas o enorie a mitropoliei Proilaviei, acest lucru fiind păstrat în titulatura arhiereului până la 1813. În continuare sunt prezentați preoții care au deținut demnitatea de protopop în diferitele eparhii ale mitropoliei și despre care există mărturii documentare certe. Protopopi de Brăila Protopopi de Dubăsari Protopopi de Mălăiești Având în vedere specificul acestei mitropolii (eparhie activând pe teritoriul controlat de Imperiul
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
diferitele eparhii ale mitropoliei și despre care există mărturii documentare certe. Protopopi de Brăila Protopopi de Dubăsari Protopopi de Mălăiești Având în vedere specificul acestei mitropolii (eparhie activând pe teritoriul controlat de Imperiul Otoman) numărul de biserici ca și numărul preoților slujitori a fost sensibil mai mic decât în mitropoliile din celelalte Țări Românești. Lipsa documentelor din primele veacuri de existență ale Mitropoliei Proilaviei face ca prima mențiune a unui preot să apară abia la 4 august 1758, când "ierodiaconul Alexandru
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
controlat de Imperiul Otoman) numărul de biserici ca și numărul preoților slujitori a fost sensibil mai mic decât în mitropoliile din celelalte Țări Românești. Lipsa documentelor din primele veacuri de existență ale Mitropoliei Proilaviei face ca prima mențiune a unui preot să apară abia la 4 august 1758, când "ierodiaconul Alexandru Ureache, preot desăvârșit la schitul Nalt al Episcopiei Hotinului", este hirotonit de mitropolitul Daniil al Proilaviei. De remarcat că marea majoritate a documentelor care atestă numele preoților din această mitropolie
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
a fost sensibil mai mic decât în mitropoliile din celelalte Țări Românești. Lipsa documentelor din primele veacuri de existență ale Mitropoliei Proilaviei face ca prima mențiune a unui preot să apară abia la 4 august 1758, când "ierodiaconul Alexandru Ureache, preot desăvârșit la schitul Nalt al Episcopiei Hotinului", este hirotonit de mitropolitul Daniil al Proilaviei. De remarcat că marea majoritate a documentelor care atestă numele preoților din această mitropolie provin din surse rusești și se referă la Ucraina Hanului, Bugeac sau
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
mențiune a unui preot să apară abia la 4 august 1758, când "ierodiaconul Alexandru Ureache, preot desăvârșit la schitul Nalt al Episcopiei Hotinului", este hirotonit de mitropolitul Daniil al Proilaviei. De remarcat că marea majoritate a documentelor care atestă numele preoților din această mitropolie provin din surse rusești și se referă la Ucraina Hanului, Bugeac sau Hotin. Numele acestor slujitori bisericești s-a păstrat în special datorită însemnărilor făcute de aceștia pe diferite cărți de cult, însemnări care se constituie într-
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
diaconul Paul de Alep menționează că patriarhul Atanasie avea în grija sa și păstorirea credincioșilor din Brăila, oraș aflat sub stăpânire otomană și unde se găsea sediul Mitropoliei Proilaviei. Mitropolitul locului îi încredințase fostului patriarh Atanasie dreptul de a hirotoni preoți și diaconi pentru partea de sud a Moldovei și de a îndruma viața credincioșilor de la Dunăre. Mitropolitul Partenie I a condus mitropolia pentru scurtă vreme, între două numiri succesive ca patriarh de Constantinopol, unde este înscris sub numele de Partenie
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
și Orșova, deși, așa cum a mai fost menționat, nu există nici un izvor direct sau circumstanțial care să certifice acest lucru. O descoperire recentă aruncă o nouă lumină asupra acestui aspect. Astfel, Catagrafia bisericilor bucureștene pe anul 1810 amintește și de "„preotul Radu sin popa Ivan, hirotonisit preot de Vladica Cerveno chir Chiril, pe biserica din Giurgiu în anul 1802 August 25”". Din această inscripție rezultă că respectivul preot a fost hirotonit de Mitropolitul de Cerveno, Chiril, care a păstorit Mitropolia de
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
fost menționat, nu există nici un izvor direct sau circumstanțial care să certifice acest lucru. O descoperire recentă aruncă o nouă lumină asupra acestui aspect. Astfel, Catagrafia bisericilor bucureștene pe anul 1810 amintește și de "„preotul Radu sin popa Ivan, hirotonisit preot de Vladica Cerveno chir Chiril, pe biserica din Giurgiu în anul 1802 August 25”". Din această inscripție rezultă că respectivul preot a fost hirotonit de Mitropolitul de Cerveno, Chiril, care a păstorit Mitropolia de Cerveno cu sediul la Ruse, până în
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
asupra acestui aspect. Astfel, Catagrafia bisericilor bucureștene pe anul 1810 amintește și de "„preotul Radu sin popa Ivan, hirotonisit preot de Vladica Cerveno chir Chiril, pe biserica din Giurgiu în anul 1802 August 25”". Din această inscripție rezultă că respectivul preot a fost hirotonit de Mitropolitul de Cerveno, Chiril, care a păstorit Mitropolia de Cerveno cu sediul la Ruse, până în 1806, când avea să fie mutat ca Mitropolit al Dristei. Acest lucru poate constitui un argument puternic în susținerea faptului că
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
cimitir, ale căror urme sau mai găsit și în anul 1977 când s-a realizat actuala Piață a Independenței. El era menționat și în planul baronului Berroczyn sub denumirea de „"Champs de Morts"”. Acest cimitir ce se întindea până la proprietatea preotului Ion Penescu aflată lângă fosta Mitropolie. Cert este însă că acest cimitir, care funcționa prin anii 1830 - 1840, era creștin, creștinii fiind concentrați în această parte a orașului medieval, pe drumul Silistrei. Cimitirul era în legătură cu necropola de lângă biserica mitropoliei Proilaviei
Bisericile Mitropoliei Proilaviei () [Corola-website/Science/328186_a_329515]
-
secole, fiind părăsită în anul 1846, din cauza stricăciunilor produse de surparea malului Dunării. Descrierea bisericii este prezentată de către Nae A. Vasilescu, fiind realizată pe baza unor mărturii ale unui fost dascăl la biserica mitropoliei, Ioan Penescu, care apoi a devenit preot în Brăila. De la el aflăm că „"biserica era de lemn, cu o singură turlă în față. Clopotnița era făcută din stâlpi de lemn de stejar bătuți în pământ de care era atârnat un singur clopot, în mijlocul bisericii era o despărțitură
Bisericile Mitropoliei Proilaviei () [Corola-website/Science/328186_a_329515]
-
Pietreanu, Florin Petrescu, Mirela Stoian, Radu Florescu și Alexandra Dinu. Filmul a avut un mare succes la publicul din România, dar recenziile criticilor de film au fost aproape în totalitate negative. Cu două mii de ani în urmă, în Dacia, marii preoți ai celor șapte triburi dacice: costelizii, leanococii, cretinizii, stupizii, virgininzii, inteligeții și perfizii s-au adunat și au pus laolaltă cele șapte bucăți ale pietrei magice, ale cărei puteri îi puteau face pe daci stăpânii lumii. În timpul rostirii incantației, o
Garcea și oltenii () [Corola-website/Science/328188_a_329517]
-
stupizii, virgininzii, inteligeții și perfizii s-au adunat și au pus laolaltă cele șapte bucăți ale pietrei magice, ale cărei puteri îi puteau face pe daci stăpânii lumii. În timpul rostirii incantației, o avangardă a legiunii romane i-a surprins pe preoți ca urmare a trădării perfizilor. Romanii au pus mâna pe piatră, dar călărețul ce transporta prețiosul obiect a fost lovit de o săgeată și a scăpat piatra într-o mlaștină. Piatra magică a fost astfel pierdută, romanii fiind învinși de
Garcea și oltenii () [Corola-website/Science/328188_a_329517]
-
(n. 26 iulie 1946, Feldkirch, Vorarlberg, Austria) este un preot iezuit și activist social austriac. Începând din anul 1991 el a fondat și condus în arealul Europei de Est o rețea de sprijin pentru copiii străzii, prin intermediul Fundației umanitare "Concordia „Proiecte sociale”". Obiectul principal de activitate al acesteia este recuperarea
Georg Sporschill () [Corola-website/Science/328213_a_329542]
-
la Institutul de Studii Liturgice, după care a devenit consilier pentru educația adulților în aparatul guvernului landului Vorarlberg. A intrat în ordinul iezuiților în 1976 la vârsta de 30 de ani, la 32 de ani intrând prin hirotonisire în rândul preoților. În calitate de capelan al unei parohii din districtul vienez Lainz, s-a implicat în munca religioasă cu organizațiile de tineret. În perioada cât a fost capelan a fost și redactor șef al revistei spirituale „Entschluss“ („Decizie”). Activitatea de ajutorare a tinerilor
Georg Sporschill () [Corola-website/Science/328213_a_329542]
-
aflați de multă vreme în căutarea unui loc de muncă. La începutul deceniului nouă, Fundația Caritas Austria era în căutarea unui membrul al Ordinului Iezuit, care ar fi fost dispus să lucreze cu copii străzii din România. La acea dată preotul Georg Sporschill avea deja o bogată exeperiență cu persoanele fără adapost din Austria, astfel că sub patronajul și la indicația superiorilor săi ecleziastici în 1991 preotul a venit în București. Era însoțit de trei voluntari din Germania și Austria și
Georg Sporschill () [Corola-website/Science/328213_a_329542]
-
ar fi fost dispus să lucreze cu copii străzii din România. La acea dată preotul Georg Sporschill avea deja o bogată exeperiență cu persoanele fără adapost din Austria, astfel că sub patronajul și la indicația superiorilor săi ecleziastici în 1991 preotul a venit în București. Era însoțit de trei voluntari din Germania și Austria și avea mandat pentru o misiune socială planificată inițial să dureze 6 luni (inițierea unui dialog cu copiii străzii și înființarea unui adăpost pentru aceștia). Observând dimensiunea
Georg Sporschill () [Corola-website/Science/328213_a_329542]