38,205 matches
-
mult mai concisul material didactic Manual de istoria Principatului României (1839), postulează adevărul istoric potrivit căruia "de la coloniile romane își trage începutul nația română din zioua de astăzi" (p. 16). Ioan Albineț, în Manual de istoria Principatului Moldavei (1845), afirmă exact același lucru: "Din aceste colonii [romane cu care Traian împoporă Dacia prefăcută în provincie romană] se tragu Românii" (p. 8). În spațiul carpatin, Ion Micu Moldovan, în Istori'a Ardealului pentru scolele poporali (1866) nu se putea dezice de preceptele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
locuit prin țările noastre până la întemeierea statelor Munteniei și Moldovei"; • Epoca Slavismului, care a durat între 1290-1633, adică până la domniile lui Matei Basarab și Vasile Lupu; • Epoca Grecismului, plasată între anii 1633-1821, "până la răsturnarea domniei Fanarioților"; • Epoca Românismului, 1821-1894, mai exact de la restabilirea domniilor pământene până în zilele lui Xenopol. În pofida însemnatelor progrese pe care le înregistrează istoriografia românească în faza ei critică, așa cum a practicat-o A.D. Xenopol, reminiscențe ale latinismului ficționalist continuă să poate fi ușor reperate în schema utilizată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și faptul că Mihai a fost instalat la putere de greci pentru a cârmui țara în interesul lor și că a fost o unealtă în mâna boierimii și nicidecum o figură titanică în care s-a încarnat destinul neamului românesc. Exact aceleași idei sunt reproduse de manualul lui Roller, fără a li se specifica originea la Panaitescu. De exemplu, se afirmă că "Mihai s-a urcat pe tron ca exponent al marii boierimi" și că "boierimea voia să folosească, pentru atingerea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
m-au întrebat când vor mai putea asculta viitorul program. Reflectând mai mult, am ajuns la concluzia că, în fond, cam asta ar trebui să fie misiunea noastră. Acum, când acești copii sunt în formare, e necesar să le dăm exact ceea ce au ei nevoie, pentru că nu toți se vor duce pe linia manelelor, nu toți or să devină vagabonzi, hoți ș.a.m.d. Dimpotrivă, noi trebuie să facem totul și să-i atragem spre sala de spectacol mai ales pe
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și mi se pare că acolo la ei, la Cluj, cam a fost tendința aceasta. Nici măcar D.D. Roșca nu poate fi pus la filozofia vieții, pentru că a scris Existența tragică. Spre deosebire de ceilalți, Blaga a încercat, totuși, să construiască un sistem... Exact aici voiam să ajung și să spun că ideea de școală filozofică românească se justifică cu atât mai mult, cu cât cred că putem vorbi de trei construcții sistematice: Rădulescu-Motru, care o începe mai devreme, Lucian Blaga - unde lucrurile sunt
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în mod tradițional sunt abordate, o atenție specială ar trebui să se acorde designului, atât de necesar în industrie, tocmai pentru a pune în valoare fiecare obiect din punct de vedere estetic. Se pot pregăti specialiști care să se ocupe exact de treaba aceasta, începând de la ambalaj și până la micile amănunte. O direcție neexploatată este cea a modei și creației vestimentare, urmată de grafica publicitară, operatorii de imagine, machetatorii de cărți și reviste, pentru că aici există un amatorism cras. Se pot
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
am câștigat, la Botoșani, prin votul orchestrei. A fost un concurs benefic, foarte democratic, cu vreo 14-15 concurenți. Acolo v-ați implicat cu toate forțele creatoare și mi se pare că în perioada dumneavoastră a luat amploare Festivalul “George Enescu”... Exact. Am muncit cu foarte mare plăcere în acest nord minunat al Moldovei, 14 ani și ca dirijor și în calitate de director după aceea. În ce an a debutat festivalul? Festivalul nu l-am înființat eu, ci Radu Palade. Eu am urmat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
turneu în Uniunea Sovietică și lam auzit cântat de Sofia Rotaru. Stilul nostru, cu iz popular, îl face însă și mai îndrăgit. Fiindcă ați dus vorba de turneele întreprinse peste hotare, aș vrea să ne oprim puțin asupra lor. Mai exact spus,să vorbiți cititorilor despre viitoarele deplasări, pentru că succesele repurtate până acum se cunosc deja. Peste câteva zile voi pleca în Grecia, cu Ansamblul Folcloric al C.C. al U.T.C., iar între 1417 octombrie voi fi în Uniunea Sovietică, împreună cu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în programa școlară trebuia discutat Moromeții, volumul II. Cu toate acestea în manual se discuta mai mult despre primul volum și mai puțin despre cel de-al doilea, pentru că nu convenea modul de a gândi al lui Marin Preda, mai exact cum vedea el satul românesc în epoca de după al Doilea Război Mondial. Și în manual chiar era sintagma aceasta: „disoluția satului tradițional românesc”. Și atât. Ei, profesorul clasei putea să dezvolte ideea, că disoluția nu înseamnă altceva, ci disoluția către
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
lucrărilor de desecări prin săparea șanțurilor din lunca Bârladului; -o căniță (ceașcă), frumos modelată cu ajutorul roții olarului de către un meșter olar iscusit, a fost descoperită de către locuitorul Ilie Marincea pe terenul de la est de biserica satului Siliștea, aproape de malul Bârladului, exact acolo unde se întâlnește vechiul curs al apei cu cel actual; - un vas mare, cu capacitate de 10 l, având oase calcinate în el, a fost scos la suprafață din zona de est a grădinii locuitorului Nicușor Dascălu și a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
locuitorului Nicușor Dascălu și a văduvei Măria Crăciun, de către o echipă de la C.A.P.-ul Umbrărești, când se săpa un canal pentru irigații. Neștiind despre ce este vorba, oamenii au îngropat vasul în apropiere; încercarea noastră de a identifica locul exact și a recupera relicva a rămas fără succes. Cu siguranță a fost o urnă funerară. Este posibil ca în zonă să existe o necropolă încă nedescoperită. Toate obiectele întregi arătate mai sus, fără urna mare de mai sus, se găsesc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
deavaloma...”. Desigur că stăpânirile arătate acum sunt realități târzii, dar în mod sigur au existat anterior și alți stăpânitori, urmare a dizolvării marilor obști devălmașe, cum credem că a fost și a Umbrăreștilor. Documentele care ne-ar fi putut informa exact asupra situației s-au pierdut și nu ne rămâne decât posibilitatea reconstituirii a ceea ce va fi fost mai înainte, folosind sursele și menționările documentare de mai târziu. În astfel de izvoare scrise târzii aflăm dovada că comunitățile de la est de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și antropice, motiv de a le consemna și noi aici în succesiunea lor de la est spre vest: Ciubăr sau Bordeiu, Munteanului, Potorac, Ciovlec, Movila Ilenii, Movila lui Șoldan, ultimele două identificate a fi fost: a Ilenii, pe drumul național Tecuci-Galați, exact pe locul unde își au casele locuitorii Ion Busuioc și Nicolae Oancă, iar a lui Șoldan, pe Casadie, ambele acum aplatizate ca urmare a lucrărilor agricole, cât și a acțiunii factorilor naturali (ploile și vântul, îndeosebi). În planul/hartă întocmit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sufixul -ești, Umbrărești, cu fireasca evoluție spre obștea sătească teritorială medievală când, urmare a sporului demografic și a dezvoltării economice, raporturile preponderent familiale sunt puse în consens cu cele teritoriale și când are loc și un mai riguros și mai exact proces de teritorializare între comunități. Trasarea hotarelor dintre sate, încă din timpuri imemoriale, constituie un alt argument peremptoriu în susținerea tezei că satul a cunoscut și a parcurs faza devălmășiei absolute, devălmășie ce-și va lăsa amprenta specifică în caracterul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cred și scriu autorii monografiei satului Suraia, ceea ce nu poate fi acceptat. Dar rămâne important de reținut faptul că tradiția cu privire la întemeierea satului Suraia este identică, în esența sa, cu tradiția privind întemeierea satului Umbrărești, că numărul de bătrâni este exact același, 34, că ambele sate au umblat pe acest număr de părți și că numele lor, al celor 34 de bătrâni, sunt identice cu acelea păstrate prin viu grai la Umbrărești, până la colectivizarea forțată, atestate și documentar prin numeroase surse
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi avut loc, după calculul de 30 de ani între generații, în prima parte a secolului al XVII-lea. Așadar, încă din acel timp, pe partea de moșie rămasă răzeșească, după separarea Torceștilor și a Bozieștilor ca stăpâniri boierești, pe exact jumătate din întregul hotar al Umbrăreștilor, situat între apa Bârladului și a Dimaciului, existau 34 de stăpâniri pe 34 părți, 34 familii relativ înstărite, dacă avem în vedere că un bătrân cuprindea o suprafață de peste 50 ha. Este adevărat că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lui Grigore Miclescu se situa în partea de sud a satului și moșiei Boziești, precizare ce se exprimă și prin sintagma „partea de jos”, prin care se înțelege partea sudică. Astfel trebuie interpretată situația în discuție. Dar ea nu reprezenta exact o jumătate din întregul sat. Anticipând puțin la ceea ce va urma, trebuie arătat că întâlnim aici și alți stăpânitori de ocină: Miron Costin în partea de mijloc; lîngă el, frații Corpăcești, cinci la număr; iar până în 1645, când se face
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
știrile privind stăpânirile din ținutul Fălciului sunt numeroase și bogate în informații, de unde și concluzia pentru urmași și cercetători de a le stabili originea în respectivul ținut, nedându-se nici un fel de atenție Umbrăreștilor înstrăinați de neamul Costăchesc. Nu știm exact cum au ajuns părțile de la Boziești în stăpânirea lui Manolache Costache, după ce am văzut că aici erau, la un monent dat, mai mulți stăpânitori. 5. Noile stăpâniri boierești din obștea umbrăreșteană Din cercetarea actelor ce s-au păstrat și care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe această moșie; dimpotrivă, actele păstrate informează despre stăpânirea în întregime a satului de către urmașii marelui vornic al Țării de Jos: Toader Costache și fiul acestuia, Iordache Costache. Apreciem că actele contemporane stăpânirilor de mai sus nu reflectă în mod exact realitatea socială a locului. Deoarece, chiar în sate considerate în întregimea lor stăpânire aservită, așa cum am mai arătat, se mai mențineau mici enclave răzeșești, a căror putere și importanță economică și socială sunt estompate de prezența marelui și puternicului stăpân
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Torcești și tot 5 din Slobozia-Torcești. Un calcul sumar arată că numărul celor veniți din alte părți este aproximativ egal cu al celor plecați aiurea. Astfel stând lucrurile se poate concluziona că sporul demografic mai mult sau mai puțin înregistrat exact de-a lungul timpului, în satele de pe teritoriul comunei Umbrărești de azi, nu s-a datorat decât factorului natural, firesc autohton, imigrația străinilor fiind aproape inexistentă în ceea ce privește etnia. Puținii străini de mai târziu, ruși la Torcești, sârbi și bulgari la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de preoții parohiilor de pe teritoriul comunei Umbrărești. Credem că numărul de familii înscrise corespunde sau este foarte aproape de realitate, ținând seama de statutul celor care l-au întocmit și de interesul ierarhilor eclesiastici asupra necesității de a cunoaște cât mai exact numărul de case și de familii, ca indicatori graduali ai surselor de venituri, pentru parohii și clerul ce slujea. Nu la fel stau lucrurile în privința numărului de persoane fizice, cifra înregistrată fiind mult prea mică raportată la numărul de familii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
codași”, toți dau mărturie despre un răzeș al lor, care și-a făcut casă la Condrea, „casă făcută de trei ani”, și la semnături au fost scrise numele celor trei, plus „eu, vornicul Chirvasi Bobocea” și „preot Andrei Bute”, adică exact componența din catagrafie ca responsabilitate, dar alte persoane, pentru că și satul este diferit, fiecare avându-și propria conducere. Mărturia pacinicilor din Condrea e din anul 1832, la un an după catagrafie. Recensământul din 1845 implică un număr mai mare de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
culoare, diferită, delimitând astfel tot terenul de pe malul de est al Bârladului dintre satul Tămășeni și Slobozia (fostul Boziești), pe ambele laturi ale șoselei ce duce de la primărie la șoseaua națională și apoi la gară, dar numai până la terasă, adică exact locul pe care părinții noștri îl numeau În grădinării, deși, apoi se cultivau aici cereale. Situația s-a menținut până după primul război mondial. Cu ocazia întocmirii lucrărilor scriptice pentru expropriere, s-a întocmit și un proces-verbal, datat 28 ianuarie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
exterior (militarii), satisfăcând deopotrivă interesele de grup și pe cele individuale. Astfel se și explică trăinicia și durata formei de organizare umană în obște teritorială și uniune de obști, cum a fos și aceasta de la Umbrărești, înfrățită, mai corect și exact spus însorărită cu toate celelalte obști sătești de pe cursul inferior al râului Bârlad, pe o întinsă zonă est-vest, începând din partea sudică a târgului Tecuci. Disoluția, prin spargerea solidarității dintre obșteni pe criterii de interese individuale, s-a produs diferențiat, ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
va să zică sătean megiaș fără de moșie, atâta numai că din sat nu este volnic să iasă”, fiind legat de moșie. Din pasajul de mai sus reiese clar în ce consta calitatea de vecin: om fără moșie și legat de sat, mai exact spus de stăpânul satului în care se afla. Nu aceeași era situația locuitorilor din Torcești, spre exemplu, după ce în 1683, cea mai mare parte dintre ei și-au înstrăinat nu pământul, ci dreptul de părtășie = răzeșia, participarea la împărțirea veniturilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]