39,065 matches
-
2007 Pădure - Proprietar Anul Total Rășinoase Fag Stejar Diverse specii țări Diverse specii moi Obștea Izv.Rece 2006 3,5 0,06 3,38 0,06 • Produse forestiere (cantități - volume) Obștea Izvoru Rece zmeura ; afine există posibilități 2-5 mii puieți forestieri (posibilități) An infintare: 1910; an reînființare:2000 Număr membrii la înființare: 489; număr membrii prezent: 750 Pășuni și goluri alpine:208 ha • Păduri - proprietari Obștea Mărită Proprietar - nume, adresa, telefon, reprezentant legal, administrator (Direcția Slivica, obști, alte prsoane juridice, persoane
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
administrate Împăduriri - total plantații Volumul de lemn recoltat - volum brut mii m3 pentru anii 2006 și 2007 Pădure - Proprietar Anul Total Rășinoase Fag Stejar Diverse specii țări Diverse specii moi Obștea Mărită 2006 2,5 0,1 2,4 • Produse forestiere (cantități - volume) Nume Masă lemnoasa pe picior Lemn și produse din lemn Fructe de pădure Ciuperci comestibile Împletituri din rachița Semințe și puieți forestier Obștea Mărită Pășuni și goluri alpine: 100 ha An înființare:1923; an reînființare:1998 Număr membrii
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
Diverse specii țări Diverse specii moi Obștea Mărită 2006 2,5 0,1 2,4 • Produse forestiere (cantități - volume) Nume Masă lemnoasa pe picior Lemn și produse din lemn Fructe de pădure Ciuperci comestibile Împletituri din rachița Semințe și puieți forestier Obștea Mărită Pășuni și goluri alpine: 100 ha An înființare:1923; an reînființare:1998 Număr membrii la înființare: 240; număr membrii prezent 240 Alte OBȘTI care dețin terenuri forestiere și pășuni pe teritoriul comunei Vaideeni a. Obștea Buciumu Zavidanu Adresa
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
Fructe de pădure Ciuperci comestibile Împletituri din rachița Semințe și puieți forestier Obștea Mărită Pășuni și goluri alpine: 100 ha An înființare:1923; an reînființare:1998 Număr membrii la înființare: 240; număr membrii prezent 240 Alte OBȘTI care dețin terenuri forestiere și pășuni pe teritoriul comunei Vaideeni a. Obștea Buciumu Zavidanu Adresa: sat Rugetu, com.Slatioara, jud Vâlcea Reprezentant: Popescu Emil; țel. 0723015990 Suprafață terenuri forestiere: 591 ha Suprafață pășuni și goluri alpine: 211 ha b. Obștea Corsoru Adresa: sat Corsoru
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
1998 Număr membrii la înființare: 240; număr membrii prezent 240 Alte OBȘTI care dețin terenuri forestiere și pășuni pe teritoriul comunei Vaideeni a. Obștea Buciumu Zavidanu Adresa: sat Rugetu, com.Slatioara, jud Vâlcea Reprezentant: Popescu Emil; țel. 0723015990 Suprafață terenuri forestiere: 591 ha Suprafață pășuni și goluri alpine: 211 ha b. Obștea Corsoru Adresa: sat Corsoru, comuna Alimpesti, jud.Gorj Reprezentant: Giurca Ion, țel. 0749506813 Suprafață terenuri forestiere: 100 ha Suprafață pășuni și goluri alpine: 300 ha 6.3 Agricultură • Fondul
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
sat Rugetu, com.Slatioara, jud Vâlcea Reprezentant: Popescu Emil; țel. 0723015990 Suprafață terenuri forestiere: 591 ha Suprafață pășuni și goluri alpine: 211 ha b. Obștea Corsoru Adresa: sat Corsoru, comuna Alimpesti, jud.Gorj Reprezentant: Giurca Ion, țel. 0749506813 Suprafață terenuri forestiere: 100 ha Suprafață pășuni și goluri alpine: 300 ha 6.3 Agricultură • Fondul funciar, după modul de folosință, la 31 decembrie Anul Suprafață totală Hectare Suprafață agricolă din care, pe categorii de folosință: 2007 7191 320 4492 1739 640 2006
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
Ion Vinereanu, care au primit și pot primi oricând oaspeți din țară și din străinătate, care preferă acest gen de turism. La acest mod de cazare turistică, pot să se ofere benefic și rentabil și cabanele și cantoanele silvice, cabanele forestiere din zona ce pot fi închiriate de către amatori. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vaideeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,4%), cu
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
un raport de 5.000 de sejururi peste noapte pe 1.000 de locuitori, Freiburg face parte din grupul de elită de destinații turistice. Aproximativ 43 la suta din districtul Freiburg sunt diferite grade de pădure (pădure Moss, a resurselor forestiere și de munte de pădure), care acoperă aproximativ o treime este deținut de oraș, care este una dintre cele mai mari proprietari de pădure municipale din Germania. Peste utilă adăugarea de pădure are, de asemenea, importanța ecologică și este o
Freiburg im Breisgau () [Corola-website/Science/299918_a_301247]
-
imperiului francez fuseseră epuizate în războaiele napoleoniene. Drept urmare, tânărul pictor va trebui să aștepte 5 ani înainte de a pleca în Italia. În acest răstimp lucrează mult, iar în 1806 pleacă în Italia, lăsând la Paris o tânăra logodnică, pe Julie Forestier. Locuiește de ceva vreme în Roma, când ajung la el criticile aspre la adresa tablourilor trimise Salonului parizian de Arte Frumoase, în anul 1806. Rănit și amărât, lucrează cu febrilitate, fapt ce duce la ruperea logodnei cu Julie. În 1810, când
Jean Auguste Dominique Ingres () [Corola-website/Science/299285_a_300614]
-
care cuprinde un teren de fotbal, teren de handbal și unul de volei și tenis de câmp. Această bază sportivă privilegiată fiind așezată într-un cadru natural deosebit, în aproprierea râului Rebra și străjuită de o colină acoperită cu vegetație forestieră din care cauză aici în repetate rânduri și-au găsit plăcerea să se relaxeze la o partidă de volei cu echipa locală, echipele naționale de volei masculin și feminin. De asemenea se poate aduce aminte de echipa masculină de volei
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
de plante sălbatice : din acestea circa 13% sunt specii rare. Printre arbori, stejarul, fagul, jugastrul și teiul domină. Republica Moldova este situată între două zone de vegetație : pădurea și stepa, care în trecut au fost acoperite de plante ierboase și vegetație forestieră. Cea mai mare parte din teritoriul Republicii Moldova este acum modificat de activitatea umană. Stepa a fost arată, scăzând semnificativ suprafața de pășune, cea mai mare parte a pădurilor a fost tăiată în secolul XIX, iar mlaștinele au fost drenate. Suprafața
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
Dezvoltare (OECD) și G8. La fel ca în alte țări dezvoltate, economia canadiană este dominată de sectorul de servicii, în care lucrează trei sferturi din populație. Totuși, Canada este neobișnuită între țările dezvoltate în ceea ce privește importanța industriilor primare, printre care cele forestieră și extractivă de țiței sunt două dintre cele mai importante ramuri industriale. Parțial datorită acestui fapt, Canada este dependentă de comerțul exterior, în special cu Statele Unite. Astfel, menținerea independenței față de Statele Unite a reprezentat întotdeauna o chestiune politică de cea mai
Canada () [Corola-website/Science/297759_a_299088]
-
în întinderile păduroase din partea de nord a țării. Problemele Braziliei legate de protejarea mediului înconjurător sunt atât de acute încât au provocat reacții internaționale. Moștenirea naturală a țării este amenințată de activitățile economice intensive cum sunt creșterea bovinelor, agricultura, exploatarea forestieră, mineritul, extragerea uleiului și gazului, pescuitul intensiv, urbanizarea, incendiile, schimbările climatice, comerțul cu animale, construirea barajelor, poluarea apelor și apărarea speciilor invazive. În multe părți ale țării dezvoltarea economică rapidă amenință ambianța naturală, rezolvarea căreia este, alături de cea a problemelor
Brazilia () [Corola-website/Science/297758_a_299087]
-
susținută a economiei a fost posibilă datorită conjuncturilor pieței mondiale favorabile exporturilor braziliene. Creșterea prețurilor la principalele mărfuri agro-zootehnice de export, cum ar fi carnea și soia a contribuit substanțial la creșterea PIB-ului. Agricultura, împreună cu sectoarele înrudite, silvicultura, exploatarea forestieră și pescuitul, producea 5,1% din PIB în anul 2007. Industria braziliană, cuprinzând diverse domenii — industria automobilelor, producția oțelului și produselor petrochimice, industria producerii calculatoarelor, aeronavelor și bunurilor durabile — contribuia cu 30,8% la PIB-ul național. Producția industrială, atât
Brazilia () [Corola-website/Science/297758_a_299087]
-
la ora actuală au mai rămas însă numai cinci dintre care tigrul siberian se confruntă cu pericolul iminent al dispariției cele două căi sunt calea vieții și calea morții în schimb veverița apare mai pretutindeni în calea drumețului în regiunile forestiere unde nelipsită este și vulpea modelul de substitutie este nepotrivit pentru concurenta deoarece nu ingaduie capacitatea partajarii resurselor de schimbat crește în munți calcaroși în pajiști de pe versanți abrupți și însoriți sau pe stâncării cel mai folosit criteriu este după
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
coasta Mozambicului. Regiunea muntoasă Highveld este caracterizată de o climă relativ ploioasă și rece. Precipitațiile anuale ating 1250 mm și sunt, de obicei, limitate la perioada octombrie-martie. Deoarece solul nu este foarte fertil, în regiune se dezvoltă mai ales industria forestieră. Majoritatea localităților sunt industriale în Middleveld, cu peisajul său deluros. Pășunile bogate, solul productiv și precipitațiile anuale de 875 mm, precum și un sistem de irigații fac din Middleveld grânarul Swazilandului și un mare centru de creștere a vitelor. Aici pot
Swaziland () [Corola-website/Science/297902_a_299231]
-
drumuri private. Acestea sunt drumuri naționale, drumuri județene, drumuri comunale, străzi urbane (4 nivele) și străzi rurale (2 nivele). Drumurile publice în România sunt clasificate în ordinea importanței și traficului în urmatoarea ordine: Private (sau de exploatare) sunt drumuri agricole, forestiere, miniere, etc.
Drum () [Corola-website/Science/297956_a_299285]
-
Salix herbacea, Salix reticulata (salcia pitică), Papaver pyerenacium (macul galben), Botrychium lunaria (iarba dragostei), Silene acaulis (iarba roșioară). Ca arbuști se întalnesc Pinus montana (jnepenii), Juniperus nana (ienupărul), Rohodendron kotschyi (smârdarul, bujorul de munte). Aninișul de la Sinaia este o rezervație forestieră complexă reprezentată de o mică și interesantă pădure de foioase compusă din anin ("Alnus incana"), paltin ("Acer pseudoplatanus") și carpen ("Carpinus Betulus"). În afară de arbori mai regăsim aici și arbuști cum ar fi păducelul ("Crataegus intermedia") și alte plante ocrotite precum
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
aici și arbuști cum ar fi păducelul ("Crataegus intermedia") și alte plante ocrotite precum piciorul cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), crinul de pădure ("Lilium Martagon"), sânziene ("Galium vernum"), floarea paștelui ("Anemone nemorosa"). Suprafața parcului este de 32663 ha, din care 60% fond forestier și 30% pajiști alpine. Administrația parcului se află în comuna Moroeni, județul Dâmbovița. Vezi și: Parcul Natural Bucegi. Rezervațiile naturale mixte Orzea - Zănoaga și Zănoaga - Lucăcilă cuprind sistemul carstic Zănoaga: Cheile Zănoagei Mari, Cheile Zănoagei Mici, Cheile Orzei (monumente ale
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
Bucegilor; altul din partea de est, ce pleacă din Sinaia, urcă pe la Cuibul Dorului și mai departe în Șaua Dichiului și de aici fie în zona de platou, fie pe Valea Ialomiței. În rest, accesul se face pe poteci și drumuri forestiere. Accesul în localitățile de unde se poate pleca în Masivul Bucegi este lesnicios, mai ales în stațiunile de pe Valea Prahovei, atât pe DN1, cât și pe calea ferată magistrală ce leagă București de Brașov. De asemenea, se poate ajunge și prin
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
bibliotecă de la Orval punând să se copieze cărți și manuscrise care se aflau în alte abații. Adam de Longwy, cel de-al patrulea (?) abate (1167-1173), a pornit șantierul construcției abațialei. Biserica a fost terminată înainte de 1200, iar domeniul agricol și forestier a crescut în mod progresiv. Începuturile nu sunt mai puțin dificile și comunitatea trăia de mult timp în indigență (în lipsuri). Un incendiu, în 1252, a înrăutățit situația. Îndatorarea era atât de gravă încât capitulul general al Ordinului cistercian, în
Abația Orval () [Corola-website/Science/298509_a_299838]
-
Gavril», «Sfântul Ierarh Vlasie» și «Sfantul Apostol Varnava». Mănăstirea "Sf. Mina" din Roșiori dispune de un parc auto format din patru camioane, două fadrome, wolla, ifron, autogreder etc. Mănăstirea închiriază utilajele pentru diferite lucrări: la drumuri, la transportarea balastului, drumuri forestiere, drumuri comunale. A fost deschis un magazin și se pleacă cu mașinile prin piețe și oboare pentru vânzarea mărfurilor. În mănăstire se celebrează zilnic cele trei slujbe ale acatistului (două dimineața și unul seara), vecernia și utrenia. Lunea, miercurea și
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]
-
trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților "sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri" . Vijnița s-a dezvoltat ca un centru comercial strâns asociat cu zonele împădurite din Carpații Bucovinei. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, exploatarea forestieră și comerțul cu cherestea erau principalele activități care se desfășurau la Vijnița. După regularizarea albiei râului Ceremuș (1790-1812), acesta a fost folosit pentru transportul buștenilor către Cernăuți. Abuzurile administrației Bucovinei în planul exploatării forestiere au provocat nemulțumiri în rândul localnicilor
Vijnița () [Corola-website/Science/308536_a_309865]
-
sfârșitul secolului al XVIII-lea, exploatarea forestieră și comerțul cu cherestea erau principalele activități care se desfășurau la Vijnița. După regularizarea albiei râului Ceremuș (1790-1812), acesta a fost folosit pentru transportul buștenilor către Cernăuți. Abuzurile administrației Bucovinei în planul exploatării forestiere au provocat nemulțumiri în rândul localnicilor în secolul al XIX-lea. O parte a populației s-a retras în munți pentru a lupta împotriva stăpânirii austriece. În perioada 1817-1830 a acționat în apropierea Vijniței grupul de haiduci condus de Miron
Vijnița () [Corola-website/Science/308536_a_309865]
-
turiști mai ales în perioada caldă. Vulnerabilitatea ariei naturale se datorează mai multor factori umani; astfel: drumul național DN66 ce străbate o parte a parcului, turismul necontrolat (campare în locuri neamenajate, poluare cu resturi menajere, zgomot), braconajul, pescuitul, pășunatul, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a sitului, extinderea anexelor gospodărești și terenurilor agricole și practicarea sporturilor extreme (mountain-bike, zbor cu parapanta, mașini
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]