39,601 matches
-
și a simțului ironic popular, unele dintre acestea fiind menționate ca atare în trecut chiar și în actele de stare civilă, transmițându-se din tată în fiu până în zilele noastre. Alte porecle au dispărut o dată cu cei ce le-au purtat, amintirea lor dăinuind totuși până în zilele noastre atât în tradiția orală cât și în toponimie. Poreclele s-au dat după:
Graiul comunei Racovița () [Corola-website/Science/309771_a_311100]
-
acolo fiind impresionați de munca lor la „"The Frost Report"” și „"At Last The 1948 Show"”. Cleese nu era de acord cu ideea unui „two-man show” din mai multe motive, inclusiv pretinsa personalitate dificilă a lui Chapman. Cleese rămăsese cu amintiri plăcute de pe urma colaborării cu Palin, așa că l-a invitat pe acesta să facă parte din echipa lor. Cu seria ITV în perioada pre-producere, Palin a acceptat și a sugerat participarea coscenaristului Jones și colegului său Idle - care la rândul lor
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
una "slabă". Revenirea la ortodoxie, după 1948, nu a adus schimbări semnificative cu privire la biserica de lemn. După anul 1989, biserica a trecut printr-un proces de restaurare, fiind realizată și pictura interioară. Din vechea pictură a bisericii se mai păstrează amintiri. Leontin Ghergariu, care a cercetat biserica din Podișu în deceniul al șaptelea al secolului trecut, referitor la decorația pictată, făcea următoarele referiri: în pronaos, pe peretele de vest și pe cel de sud se afla pictată scena celor 10 mucenițe
Biserica de lemn din Podișu () [Corola-website/Science/309826_a_311155]
-
din stânga (în exterior) identic cu cel din dreapta era , colțul miresii. Acolo aștepta mireasa însoțită de fete tinere pâna mirele intra în biserică și apoi intra și ea. Acolo mergea lumea și care nu participa la nuntă să vadă mireasa. "Dulci amintiri".
Biserica de lemn din Chieșd () [Corola-website/Science/309839_a_311168]
-
din mila lui Dumnezău de 26 de ani pe al 27-le (un cuvînt indescifrabil n. n.) perțeptoriaște". Nu se cunoaște meșterul constructor ai acestui splendid edificiu, el nu și-a dăltuit numele nicăieri. Prin tradiția orală ni s-a transmis amintirea unui singur cioplitor - Lupu Dolha - pe atunci cârstnic și clopotar. Dar răstocenii au fost întotdeauna buni lemnari; mulți trebuie să fi cioplit aici stejarii care au dat lăcașului suplețe și durabilitate, Așa se și explică definitivarea construcției într-un interval
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
săptămînală continua, Obata a simplificat design-ul scoțînd în mod inconștient linii ,nenecesare" și a simțit că începea să-l deseneze pe Light ,mai bine". Atunci cînd capitolul 15 a apărut, și editorul l-a informat că Light își pierde amintirile, Obata a simțit că trebuie să ,uite ceea ce a învățat" și să-l deseneze pe Light asemănător cu apariția lui din capitolul 1. Obata a precizat că a pus ,mult efort" în crearea vestimitației lui Light. Conform acestuia, a întîlnit
Light Yagami () [Corola-website/Science/309871_a_311200]
-
a fost incinerat și cenușă îngropată în casa lui din cartierul Rio Vermelho( Râul Roșu), Salvador.Cenusa Zelia este , de asemenea, depozitată în același loc,după moartea sa în 2008. Acolo funcționează astăzi Casă din Rio Vermelho( Râul Roșu) , expunând amintiri din viața de cuplu a scriitorilor. Muncă lui Jorge a fost publicată în 55 de țări, si tradusă în 49 de limbi: albaneză, arabă, armeana, azera, bulgară, catalana, chineză, coreeană, croată, daneză, slovaca, slovenă, spaniolă, Esperanto, estoniana, finlandeză , franceza, Galiciana
Jorge Amado () [Corola-website/Science/309899_a_311228]
-
de cuvinte cu înțeles unitar care se comportă, din punct de vedere gramatical, ca o singură parte de vorbire. Proba cea mai evidentă că un anume grup de cuvinte este o locuțiune este sinonimia cu un cuvânt. Exemple: "aducere aminte - amintire", "de valoare - valoros, valoroasă", "cine știe cine - cineva", "a-și bate joc - a batjocori" etc. Totuși, o asemenea sinonimie nu există pentru toate locuțiunile. În limba română există locuțiuni pentru aproape toate părțile de vorbire, excepție făcând, după unii lingviști, numeralul și
Locuțiune () [Corola-website/Science/309901_a_311230]
-
europene, înregistrând vânzări notabile în țări precum Australia, Elveția, Germania sau Regatul Unit. Materialul pe care a fost inclus „Left Outside Alone” se intitulează "Anastacia", el fiind lansat la finele lunii martie a aceluiași an. Artista și-a făcut publice amintirile din timpul înregistrărilor, ea declarând: "„Experiența nu a fost plăcută. [...] De obicei eu privesc partea frumoasă a lucrurilor, dar de această dată nu am găsit nimic pozitiv în procesul de compunere al acestui album. Doctorul meu mi-a spus că
Anastacia () [Corola-website/Science/309856_a_311185]
-
sunt uciși în primul val de luptă, inclusiv Remus Lupin, Nymphadora Tonks, si Fred Weasley. Voldemort îl omoară pe Severus Snape pentru că el crede că acest lucru îl va face stăpânul adevărat al Baghetei de Șoc. Harry descoperă în timp ce vizionează amintirile pe care il le dă Snape pe patul de moarte în care vede că Voldemort a făcut din Harry fără să realizeze, un Horcrux atunci când la atacat că și copil, iar Harry trebuie să moară pentru Voldemort să poată să
Harry Potter și Talismanele Morții () [Corola-website/Science/309893_a_311222]
-
alcătut dintr-o sintagmă: substantivul “nostalgie” și adjectivul “ușoară” antepus substantivului cu sens coordonativ. Titlul este în strânsă legătură cu textul poeziei întrucât rememorarea tinereții la vârsta maturității, determină sentimente de melancolie și tristețe datorate pierderii iremediabile a vârstei tinereții. Amintirea, văzută ca retrăire a timpurilor începuturilor este redată în structura poeziei alcătuită din trei strofe, semn al perfecțiunii. Atrag atenția, fascinând, dar și deconcentrând cititorul, versul liber, sugestia, ambiguitatea, limbajul, având caracterul unui experiment poetic. Acest vers schimbă tonalitatea de
Cu o ușoară nostalgie () [Corola-website/Science/309909_a_311238]
-
a marilor elanuri și aspirații. Versul final: “Ți-aduci aminte suflete de-atunci, tu, gândule?” schimbă tonalitatea de odă cu aceea elegiac și, impunând privirea din prezent spre trecut, dă o cheie de lectură a întregii poezii, ca rememorare nostalgică - amintire a stării de a fi a unei vârste anterioare, de-atunci. Acest vers impune eul ca instanță a comunicării în textul poetic, care se adresează autoritar acelui “ta” ambiguizat prin substantivul în vocativ, sugerând obținerea fericirii depline - presentimentul pierderii acesteia
Cu o ușoară nostalgie () [Corola-website/Science/309909_a_311238]
-
Teodor, și cu frații mai mici, Dimitrie și Toma, dar, se pare, nu și cu cel mai mare din familie, viitorul împărat Ioan al VIII-lea. Constantin a câștigat devotamentul fără margini și admirația viitorului istoric Gheorghe Sphrantzes, ale cărui amintiri sunt o unică și amănunțită sursă pentru cariera sa. Sphrantzes, care venea din Morea, slujise la curtea lui Manuel II. Unchiul său fusese tutorele lui Constantin. Verii săi fuseseră tovarășii, prietenii și însoțitorii lui Constantin. Ajuns pe tron, Ioan al
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
oct 1449, Sphrantzes a plecat din Constantinopol să viziteze atât Georgia, cât și Trapezuntul și să ia o hotărâre cu privire la familia domnitoare care putea să-i ofere împăratului său mireasa cea mai potrivită. A fost plecat aproape doi ani. În amintirile lui, el face o lungă și fascinantă descriere a călătoriilor efectuate în slujba stăpânului. N-a plecat singur. A fost însoțit de o suită impresionantă, formată din tineri aristocrați, oșteni, preoți, călugări, medici, cântăreți și muzicanți cu instrumentele lor, și
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
drepturi într-un hrisobul pentru Ragusa, în iunie. Era o mișcare gândită mai mult pentru a-i supăra pe venețieni, decât pentru a obține ajutor militar întru apărarea a ceea ce mai rămăsese din imperiu. În alte părți din apusul Europei, amintirea dezastrului de la Varna, din 1444, era încă proaspătă în mintea oamenilor, potolindu-le romantica hotărâre de a merge în cruciadă împotriva necredincioșilor. În orice caz, cei mai mulți dintre suveranii apuseni erau ocupați cu propriile războaie și se liniștiră la vestea că
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
se uite la preț. În tot cursul acelei ierni lungi, împăratul Constantin și-a îndemnat poporul, bărbați și femei deopotrivă, să lucreze zi și noapte pentru repararea zidurilor și stivuirea armelor. A trimis corăbii în insule pentru a aduna provizii. Amintirea bombardamentului asupra zidului Hexamilion îi era proaspătă în minte. Propria sa armură putea să nu reziste în față noii tehnici de război pe care sultanul o poseda. Dar dacă va fi avut asemenea dubii le-a păstrat pentru sine. Mai
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
Chios, arhiepiscopul latin de Lesbos, adresată papei Nicolae al V-lea, la 19 august 1453. Leonardo fusese de față în cursul ultimelor săptămâni ale Constantinopolului bizantin și l-a informat pe papă la vreo șase săptămâni după cucerirea cetății, pe când amintirile îi erau încă proaspete. Celelalte două versiuni, mai lungi-ale discursului lui Constantin sunt mai cu seamă prelucrări și augmentări ale textului lui Leonardo. S-ar părea că una a ieșit de sub pana lui Gheorghe Sphrantzes, care va fi auzit, cu
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
mai lungi-ale discursului lui Constantin sunt mai cu seamă prelucrări și augmentări ale textului lui Leonardo. S-ar părea că una a ieșit de sub pana lui Gheorghe Sphrantzes, care va fi auzit, cu siguranță, discursul, deși nu-l menționeayă în amintirile sale. Acesta poate fi citit numai în versiunea extinsă a amintirilor, compilată în secolul al XVI-lea de Macarie Melissenos. Cea de-a treia versiune este dată în Cronica grecească a sultanilor turci, tot din veacul al XVI-lea. Atacul
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
augmentări ale textului lui Leonardo. S-ar părea că una a ieșit de sub pana lui Gheorghe Sphrantzes, care va fi auzit, cu siguranță, discursul, deși nu-l menționeayă în amintirile sale. Acesta poate fi citit numai în versiunea extinsă a amintirilor, compilată în secolul al XVI-lea de Macarie Melissenos. Cea de-a treia versiune este dată în Cronica grecească a sultanilor turci, tot din veacul al XVI-lea. Atacul turcilor a început fără avertisment, în primele ore ale zilei de
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
că a fost ucis în luptă. Câteva spun că a scăpat. Omul cel mai potrivit să cunoscă faptele era George Sphrantzes, prietenul de o viață al lui Constantin, care se afla acolo la 29 mai 1453. Dar, după cum spune în amintirile sale, el nu era alături de împărat, pentru că se supusese poruncilor de a inspecta apărarea în altă parte a cetății. Tot ce a putut scrie, respectând realitatea, a fost că stăpânul său fusese ucis sau, mai curând, martirizat în timpul cuceririi cetății
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
păstrat despre căderea Constantinopolului înregistrează tăierea capului împăratului. Unul dintre luptătorii sârbi a lăsat propria sa relatare. Este vorba despre Constantin Mihailovici din Ostrovița, care mai târziu s-a convertit la islam și a putut deveni ienicer în slujba sultanului. Amintirile sale sunt, uneori, greșit socotite drept jurnalul unui ienicer polonez. Le-a încredințat hîrtiei abia la 40 de ani după cădere, pe când trăia în Polonia, așa încât povestea sa are și episoadele ei fanteziste. Dar se prea poate să fie exactă
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
din nou pe drumul Cernăuților, în luna martie 1864. Avea 14 ani. I-a asigurat tatăl, căminarul, subsidiile, I-au dăruit rude înstărite din Botoșani cu bani trebuitori? Biografii comentează cu vădită prudență, în absența documentelor. Temeinicul memorialist Teodor Stefanelli ("Amintiri despre Eminescu, București 1914") vorbește despre revenirea neașteptată a nestatornicului școlar în capitala Bucovinei, o dată cu primele spectacole ale trupei teatrale conduse de Fanny Tardini și de soțul ei Al. Vlădicescu. Era întâiul turneu al unui ansamblu românesc în imperiul hasburgic
Compania Fanny Tardini-Vlădicescu () [Corola-website/Science/309926_a_311255]
-
Primului Război Mondial, este mobilizat cu gradul de sergent, iar pe front este rănit în două rânduri, fiind citat prin ordine de zi. Primește Legiunea de Onoare. În anul 1916, este trimis în Portugalia și în Statele Unite ale Americii, în calitate de instructor militar. Amintirile din război îi inspiră scrierea a trei opere, în aparență ușoare, dar, mai ales, pudice: "Lecture pour une Ombre" (1917), "Amica America" (1919) și "Adorable Clio" (1920). În 1918, se căsătorește, iar în anul 1919, își reia cariera diplomatică, accedând
Jean Giraudoux () [Corola-website/Science/309979_a_311308]
-
înalte. În privința scrierilor literare, în anul 1919 vede lumina tiparului lucrarea eroi-comică "Elpénor", în care se narează războiul troian văzut prin ochii unui soldat obișnuit. În "Amica America", Giraudoux își narează impresiile despre continentul american. În "Adorable Clio", sunt redate amintiri din războiul abia încheiat. În 1921, îi apare romanul "Suzanne et le Pacifique", iar în anul 1922, romanul "Siegfried et le Limousin". Din romanul "Siegfried et le Limousin", ulterior extrage o piesă, care este net superioară romanului: "Siegfried". "Juliette au
Jean Giraudoux () [Corola-website/Science/309979_a_311308]
-
Ernst Kühlbrandt fondează în Brașov "Gesellschaft der Kunstfreunde" (Societatea iubitorilor de artă). A susținut în 1910 disertația pe tema " Heinrich von Kleist ca prozator". În copilărie, își petrecea vacanțele la unchiul său Josef Meschendörfer, care era preot la Sânpetru, Brașov. Amintirile din acea perioadă au fost incluse ulterior în romanul său autobiografic "Die Stadt im Osten" („Orașul din Răsărit”). Pentru cartea "Die Stadt im Osten", Meschendörfer a primit în anul 1932 medalia Goethe ("Goethemedaille"). Între 1907 și 1914 a scos publicația
Adolf Meschendörfer () [Corola-website/Science/309293_a_310622]