39,007 matches
-
anul 754 sosește în Japonia, la invitația împărtului Shōmu, vestitul călugăr chinez Ganjin (688-763). El este cel ce a introdus ritualul de hirotonire ("kaidan"), un an mai târziu construinduse la Tōdai-ji primul altar de hirotonire ("kaidan-in") din Japonia. Toți noii preoți și călugări budiști trebuiau să vină aici pentru a fi hirotonisiți. Printre clericii budiști ce au fost hirotonisiți aici se numără celebrul Saichō (767-822) și Kūkai (774-835). Tot aici aveau loc și alte ceremonii importante, ca de exemplu celebrul ritual
Tōdai-ji () [Corola-website/Science/330624_a_331953]
-
Tōdai-ji a scăzut, deoarece capitala a fost mutată la Kyoto, apoi la Kamakura. Un alt motiv al decăderii sale ar fi faptul că Tōdai-ji își pierde puterea în favoarea altor temple, precum Enryaku-ji, care obțin autonomia de a-și hirotonisi proprii preoți. În următorii ani apar diferite încercări nereușite de a readuce puterea demult pierdută a templului. Cu toate acestea, Tōdai-ji rămâne cel mai important templu budist din Japonia. În prezent, templul joacă rolul de centru atât religios, petrecându-se aici ceremonii
Tōdai-ji () [Corola-website/Science/330624_a_331953]
-
cu nepoții săi din Silezia. În 1172, Ducele Mieszko al III-lea s-a revoltat din nou, de data asta având sprijinul nepotului său Jarosław de Opole (fiul cel tânar al lui Boleslav I cel Înalt), care, forțat să devină preot în primii săi ani, a fost interzis la succesiunea regiunii Silezia. Nemulțumit de acest lucru, Jarosław a încercat să câștige putere și să-și obțină propriile terenuri. Sprijinul acestei rebeliuni a fost atât de puternic, încât tatăl său a fost
Boleslav al IV-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/330620_a_331949]
-
asupra fratelui său vitreg. Arhiepiscopul Martin, i-a scutit pe toți subieții săi să se mai supună prințului. Boleslav a fost confruntat cu o posibilă revoltă reală. Văzând situația sa precară, Boleslav a căutat penitența obișnuită, care ar împăca orice preot. Conform scrierilor lui Gallus Anonymus, Boleslav a postit pentru 40 de zile, înlocuind hainele fine cu o cârpă și dormind în cenușă. De asemenea, a căutat și a primit iertarea fratelui său vitreg. Cu toate acestea, nu a fost deajuns
Boleslav al III-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/330615_a_331944]
-
de Cracovia, de vărul lui, Boleslau cel Înalt și de unchiul său, Cazimir cel Drept. Pentru Odon, principalul motiv de răzvrătire a fost favoritismul tatălui său pentru cea de-a doua căsătorie și încercările Marelui Duce de a-l face preot, în scopul de a-l elimina de la succesiune. Pentru ceilalți, nemulțumirile lor erau guvernul aspru și dictatorial al Marelui Duce. Rebeliunea a fost o surpriză totală pentru Mieszko; încă din timpul Paștelui, în 1177, era complet convins de loialitatea rudelor
Mieszko al III-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/330621_a_331950]
-
preluat toată guvernarea în mâinile sale și i-a lăsat lui Mieszko o implicare mică. În 1172, Mieszko a început revolta împotriva fratelui său, fiind susținut de fiul cel mare a lui Boleslav, Jarosław, care a fost obligat să devină preot datorită intrigilor mamei sale vitrege, Cristina, care dorea ca fiii ei să fie singurii moștenitori. Rebeliunea a fost o surpriză totală pentru Boleslav, care a fost nevoit să fugă în Eufrat, Germania. Cu toate acestea, intervenția împăratului a favorizat întoarcerea
Mieszko al IV-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/330637_a_331966]
-
aloca organizației preliminare. Joseph Stenhouse, un tânăr ofițer de la Compania de Navigație pe Aburi din India Britanică, a fost ales ca primul ofițer al "Aurorei" după ce a călătorit din Australia către Londra pentru a-și aranja un interviu cu Shackleton. Preotul Arnold Spencer-Smith, de la Biserica Episcopală Scoțiană, a devenit membru după ce un membru inițial al expediției a plecat, pentru a lua parte în Primul Război Mondial. Victor Hayward, un funcționar de finanțe din Londra cu o dorință de aventură, a fost
Grupul de la Marea Ross () [Corola-website/Science/330627_a_331956]
-
prietenii săi devotați, și-a făcut testamentul, care este vrednic să se pună alături de a lui Avram Iancu, cerând totodată să fie înmormântat în cimitirul greco-catolic din Baia de Criș, lângă părinții săi, iar la înmormântarea lui să slujească un preot greco-catolic și unul ortodox. A murit la 3 noiembrie 1933, sărac și fără descendenți, nefiind căsătorit. Chiar și în ultimele clipe ale sale, se gândi la moții lui cei dragi, a căror durere a dus-o cu sine în mormânt
Amos Frâncu () [Corola-website/Science/330665_a_331994]
-
ultima binecuvântare arhierească și rostind o înduioșătoare cuvântare de rămas bun. În după-amiaza aceleiași zile cortegiul funerar a plecat spre Baia de Criș. Pe tot parcursul, Turda, Baia de Arieș, Câmpeni, Abrud, Brad, s-au răscolit satele în frunte cu preoții în odăjdii și prapori, întâmpinând cortegiul funerar îmbarcat pe automobile. Înmormântarea a avut loc în data de 7 noiembrie 1933, când cel ce fusese dr. Amos Frâncu, Tribun al Apusenilor, apărătorul moților, „moștenitorul spiritual” al lui Avram Iancu, fu coborât
Amos Frâncu () [Corola-website/Science/330665_a_331994]
-
ca un cântec de luptă. Una dintre primele ansambluri atestate de a fi cântat cântecul, în versiunea sa originală (cu trei strofe), imediat după Primul Război Mondial, este corul Bărbătesc din Finteușul Mare, Maramureș, fondat la 1 decembrie 1918 de preotul Valer Dragoș și învățătorii Gavril Bogdan, Nistor Dragoș. Acest cor interpretează cântecul original și astăzi, neîntrerupt încă din 1918. Mențiuni care datează acest cântec în acea perioadă pot fi găsite în diferite lucrări istorice - una dintre ele atestând faptul că
Treceți batalioane române Carpații () [Corola-website/Science/330652_a_331981]
-
(în ebraică:יתרו se pronunță Itro, în arabă: Shuayib) este un personaj biblic din Biblia ebraică, respectiv Vechiul Testament. El a fost un preot din Madian, tatăl Seforei, care a devenit soția lui Moise. În Cartea Exodului 2,18, el este denumit și Reuél, în schimb în Cartea Exodului 3,1 este numit Itro. După el se numește o pericopă a săptămânii din lectura
Ietro () [Corola-website/Science/330670_a_331999]
-
număr mare de locuitori ai satului Scăieni au acceptat să se strămute pe moșia lui Mihail Sturdza, sătul Baraboi nu a avut biserică până în anul 1875. S-a întâmplat ca la 16 martie 1873, prin dispoziția conducerii eparhiale din Basarabia, preotul Teofil Mahu de la biserica Adormirea Maicii Domnului din satul vecin Ghizdita (acum Fântânița) să fie transferat în satul Baraboi, conform propriei solicitări. Evident, cu misiunea de a-și da silința la ridicarea unei biserici în acest sat. Chiar în anul
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Baraboi () [Corola-website/Science/330709_a_332038]
-
Hotinului din 1926 și respectiv 1927 este știut faptul că biserică din localitatea Baraboi a fost zidita în 1875. În 1905 încăperea bisericii a fost lărgita. La 17 octombrie 1947, episcopul Benedict al Chișinăului și Moldovei l-a numit pe preotul Boris Nicolaev în postul vacant de preot de la biserica din Baraboi.A fost preot în acest sat până la tragică zi de 4 ianuarie 1961 când se întorcea din satul vecin, împreună cu dascălul Trifan Rabei, unde au oficiat serviciul divin la
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Baraboi () [Corola-website/Science/330709_a_332038]
-
știut faptul că biserică din localitatea Baraboi a fost zidita în 1875. În 1905 încăperea bisericii a fost lărgita. La 17 octombrie 1947, episcopul Benedict al Chișinăului și Moldovei l-a numit pe preotul Boris Nicolaev în postul vacant de preot de la biserica din Baraboi.A fost preot în acest sat până la tragică zi de 4 ianuarie 1961 când se întorcea din satul vecin, împreună cu dascălul Trifan Rabei, unde au oficiat serviciul divin la înmormântarea lui Ion Lisnic. Se zice că
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Baraboi () [Corola-website/Science/330709_a_332038]
-
a fost zidita în 1875. În 1905 încăperea bisericii a fost lărgita. La 17 octombrie 1947, episcopul Benedict al Chișinăului și Moldovei l-a numit pe preotul Boris Nicolaev în postul vacant de preot de la biserica din Baraboi.A fost preot în acest sat până la tragică zi de 4 ianuarie 1961 când se întorcea din satul vecin, împreună cu dascălul Trifan Rabei, unde au oficiat serviciul divin la înmormântarea lui Ion Lisnic. Se zice că căruță în care erau s-a răsturnat
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Baraboi () [Corola-website/Science/330709_a_332038]
-
de 4 ianuarie 1961 când se întorcea din satul vecin, împreună cu dascălul Trifan Rabei, unde au oficiat serviciul divin la înmormântarea lui Ion Lisnic. Se zice că căruță în care erau s-a răsturnat, conform cercetătorului G.Botezatu, decedează doar preotul și dascălul, dar căruțașul și vărul sau au scăpat cu viață. O altă versiune oficială, pusă în circulație prin intermediul cotidianului moscovit Pravda, zice că aceștia erau în stare de ebrietate. Astfel,au înghețat în câmp, întorcându-se de la un praznic
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Baraboi () [Corola-website/Science/330709_a_332038]
-
ebrietate. Astfel,au înghețat în câmp, întorcându-se de la un praznic din satul vecin. Totuși, este și o a treia versiune. Pe 4 ianuarie 1961, Vasile Lisnic, un om care se stabilise cu traiul la Baraboi, l-a luat pe preotul Boris Nicolaev și pe dascălul Trifon Rabei la înmormântarea tatălui său, într-un sat vecin, Chetroșica, aflat la o distanță de vreo 7 km. “ Sigur că s-a intenționat că fetele bisericești să se rețină la înmormântare. După funeralii, Vasile
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Baraboi () [Corola-website/Science/330709_a_332038]
-
tatălui său, într-un sat vecin, Chetroșica, aflat la o distanță de vreo 7 km. “ Sigur că s-a intenționat că fetele bisericești să se rețină la înmormântare. După funeralii, Vasile Lisnic și-a luat copiii și nevasta plecând acasă. Preotul și dascălul urmau să se întoarcă cu Alexandru Lisnic, care își asigurase fratele, Vasile, că va aduce acasă fetele bisericești... Cand se întorceau în sat, pe moșia Baraboiului, cam la trei kilometri de primele case, în cale le-au ieșit
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Baraboi () [Corola-website/Science/330709_a_332038]
-
asigurase fratele, Vasile, că va aduce acasă fetele bisericești... Cand se întorceau în sat, pe moșia Baraboiului, cam la trei kilometri de primele case, în cale le-au ieșit vreo șase oameni, calări pe cai, și i-au ucis. Pe preot l-au omorât pe loc, răsturnînd căruță în mlaștină unui iaz. Dascălul, fiind un om mai voinic, s-a prefăcut mort. Asasinii au fugit, dar,în scurt timp, au revenit. Ei au constatat că dascălul nu mai era”, povestește Alexandru
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Baraboi () [Corola-website/Science/330709_a_332038]
-
la 15 ani de închisoare. Acum are 80 de ani și trăiește tot la Baraboi. El spune că a fost condamnat pe nedrept și că aceasta nedreptate mai apasă că o povară asupra să și asupra familiei sale. Pentru asasinarea preotului și a dascălului așa și nu a fost condamnat nimeni. Moartea presupusului asasin, însă, a provocat condamnarea, în baza unor sentințe extrem de dure, a 19 persoane. În acel dosar, 4 oameni au fost condamnați la moarte prin împușcare, 2 — la
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Baraboi () [Corola-website/Science/330709_a_332038]
-
și 2 — la 5 ani de pușcărie. Sătenii zic că totul a fost pus la cale de către conducerea comunistă. Din acel an biserică a fost închisă. Din 1965 până prin 1973 în incinta bisericii a funcționat sala de sport a școlii. Preotul Boris Nicolaev și dascălul Trifan Rabei au fost înmormântați în cimitirul din Baraboi. În 2006, osemintele părintelui au fost strămutate în curtea bisericii, unde sătenii au înălțat un cavou. În 1988, după rugămintea sătenilor, biserica și-a redeschis porțile pentru
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Baraboi () [Corola-website/Science/330709_a_332038]
-
din Baraboi. În 2006, osemintele părintelui au fost strămutate în curtea bisericii, unde sătenii au înălțat un cavou. În 1988, după rugămintea sătenilor, biserica și-a redeschis porțile pentru credincioșii satului. Din 1989 la biserică Nașterea Domnului din Baraboi în calitate de preot este Grigore Nistor Spoiala. În 2007, 21 septembrie (de hramul satului) a fost pusă la dispoziția sătenilor Capelă Nașterea Mărcii Domnului.Construcția a fost finanțată și dirijata de către Ion Prisăcaru, originar din sat.
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Baraboi () [Corola-website/Science/330709_a_332038]
-
popular cu aristocrația poloneză, Mieszko a fost probabil otrăvit și a murit în 1089. În 1086, Judith a dat naștere unui fiu, Boleslav al III-lea Gură Strâmbă. Deși Zbigniew era prea tânăr pentru a guverna, a fost trimis ca preot al Cracoviei, o poziție aranjată de Judith pentru a-l ține departe pe Zbigniew din linia de succesiune. Văduva ducesă Maria Dobroniega, bunica paterna a lui Zbigniew, l-a ghidat printre studiile sale ecleziastice. După moartea lui Judith de Boemia
Zbigniew al Poloniei () [Corola-website/Science/330728_a_332057]
-
latina, dar apar și primele scrieri în franceză, destinate folosinței personale. Cei care scriu în franceză sunt în primul rând preoții, cărora, în anul 813, conciliul din Tours le impune să predice în limba poporului, care nu mai înțelege latina. Preoții își scriu textele predicilor pentru a nu le uita. Alții care fac ceva asemănător sunt jonglerii care își notează cântecele de gestă. Cei care scriu în franceză caută să transcrie limba vorbită folosind alfabetul latin, dar fiecare o face în
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
Biernat din Lublin, a scris propria sa versiune de fabule în poloneză. O descoperire literară în limba poloneză a intrat sub influența Reformei, cu scrierile lui Mikołaj Rej. În discursul său, o satiră publicată în 1543, el apăra iobagii de preoții nobili, dar în lucrările sale de mai târziu, el celebrează adesea bucuriile vieții pașnice dar privilegiază viața domnilor de la țară. Rej, a cărui moștenire este promovarea limbii poloneze, a lăsat o mare varietate de piese literare. Łukasz Górnicki, un autor
Istoria Poloniei în timpul Dinastiei Jagiellonilor () [Corola-website/Science/330777_a_332106]