38,408 matches
-
sau galben deschis, din loc în loc pătat cu roșcat sau brun. Cu toate că "Sparassis crispa" este de mare asemănare cu "Sparassis laminosa", ea reprezintă o specie proprie. Dacă s-ar lua seama, pentru că fâșiile speciei sunt late și mărimea celelalte lor soiuri nu este așa de signifiantă, o confundare n-ar fi posibilă. Totuși se întâmplă adesea oară, anume cu ciuperci de genul "Ramaria", aici cu otrăvitoarele "Ramaria formosa" sau "Ramaria mairei" sin. "Ramaria pallida" (ambele cauzând simptome de natură gastrointestinală care
Creasta cocoșului (burete) () [Corola-website/Science/335197_a_336526]
-
cu ciuperci de genul "Ramaria", aici cu otrăvitoarele "Ramaria formosa" sau "Ramaria mairei" sin. "Ramaria pallida" (ambele cauzând simptome de natură gastrointestinală care includ greață și vărsături), cu câteva necomestibilele ca de exemplu "Ramaria stricta" sau "Ramaria flavoides" precum cu soiuri comestibile ca "Ramaria aurea", "Ramaria botrytis", (cea mai gustoasă) , "Ramaria flava" și "Ramaria rufescens" sin. "Ramaria holorubescens" (toate de consumat numai în stadiu tânăr). Din "Sparassis crispa" se pot pregătii multe feluri de mâncare, ca Șnițel vienez, Șnițel "à la
Creasta cocoșului (burete) () [Corola-website/Science/335197_a_336526]
-
dar cam fibros). Aceasta ciupercă are avantajul că este rareori atacată de viermi. Bureții tineri pot fi pregătiți că ciulama, sau adăugați la un sos de carne de vita sau vânat, cel mai bine împreună cu alte ciuperci de pădure. Acest soi nu este așa de gustos că mulți alții ai acestei specii. Buretele devine cam repede foarte spongios și astfel nefolositor pentru bucătărie. S-a afirmat, ca, specia "Leccinum scabrum", consumată crudă, poate să genereze incompatibilități, la copii precum persoane cu
Burete călugăresc () [Corola-website/Science/335237_a_336566]
-
repede foarte spongios și astfel nefolositor pentru bucătărie. S-a afirmat, ca, specia "Leccinum scabrum", consumată crudă, poate să genereze incompatibilități, la copii precum persoane cu un aparat digestiv sensibil chiar și intoxicații ușoare de natură gastrointestinala. Astfel, ciupercile acestui soi ar trebui să fie consumate numai bine prăjite sau gâtițe.
Burete călugăresc () [Corola-website/Science/335237_a_336566]
-
bureților va fi atunci negricioasa. Foarte gustoși sunt preparați că Duxelles (un fel de zacusca). S-a afirmat, ca, specia "Leccinum aurantiacum", consumată crudă, poate să genereze incompatibilități la copii precum persoane cu un aparat digestiv sensibil. Astfel, ciupercile acestui soi ar trebui să fie consumate numai bine prăjite sau gâtițe.
Hribă de plop () [Corola-website/Science/335233_a_336562]
-
Inocybe abietis", "Inocybe arghadhii", "Inocybe catalaunica", "Inocybe corydalina", "Inocybe fastiginata", "Inocybe fibrosa", "Inocybe friesii", "Inocybe geophylla", "Inocybe godeyi", "Inocybe haemacta", "Inocybe juriana", "Inocybe lateraria", "Inocybe mixtilis", "Inocybe perlata", "Inocybe pudica", "Inocybe sambucina", "Inocybe sororia", "Inocybe subnudipes", "Inocybe umbratica"). sau cu soiuri de genul "Clitocybe" (de exemplu "Clitocybe cerussata", "[[Clitocybe dealbata]]", "Clitocybe sin Omphalatus illudens") precum "[[Omphalotus olearius]]", în marea majoritate mai mult sau mai puțin otrăvitoare, unele chiar letale (unele puține "Clitocybe" fiind comestibile și parțial gustoase). Culegerea genului "Inocybe" se
Burete cărămiziu () [Corola-website/Science/335252_a_336581]
-
acestei mari opere, astfel încât secțiunile finale ale cârtii au fost suplimentate de prietenul său Johann Baptist Zobel (1812-1865) până în anul 1846. Această operă a fost pentru mulți ani carte de standard pentru toți micologii. Între altele el a descris multe soiuri de ciuperci, între altele "Agaricus hortensis" astăzi "Agaricus bisporus" și "Xerocomus rubellus" ("Xerocomellus rubellus"). Dar marele scientist n-a fost sănătos. Deja în anul 1840, a suferit un accident vascular cerebral, plecând de acea în cură la Napoli, acompaniat de
Julius Vincenz von Krombholz () [Corola-website/Science/335261_a_336590]
-
circa Ratisbonam nascuntur Icones", apoi enumerată și descrisă ca "Helvella esculenta" de renumitul Christian Hendrik Persoon în lucrarea sa "Icones et Descriptiones Fungorum Minus Cognitorum". Aproape 50 de ani mai târziu, în 1849, marele biolog Elias Magnus Fries a redenumit soiul în opera sa "Summa vegetabilium Scandinaviæ" sub numele actual de "Gyromitra esculenta". În anul 1907, farmacistul și micologul francez Émile Boudier (1828-1920) a descris buretele sub "Physomitra esculenta" în cartea lui "Histoire et Classification des Discomycètes d'Europe", nume care
Zbârciog gras () [Corola-website/Science/335331_a_336660]
-
de lângă părinți și-și stabilesc noi teritorii, învățând în timp să colaboreze cu haitele deja existente. Accesul la magie a făcut ca Misticii să poată crea, la rândul lor, ființe. Printre acestea se numără armatele Prințului Nelesquin, care cuprind un soi de broaște și de cârtițe care au doar scopul de a penetra rândurile inamicului și a instaura panica, o specie de infanteriști feroce cu o inteligență scăzută și o ferocitate ieșită din comun, precum și luptătorii albaștri durrani - trupe antrenate capabile
Marile descoperiri () [Corola-website/Science/331593_a_332922]
-
Augusta este un soi românesc de struguri albi obținut de către cercetătorii Marin Neagu și Mihai Georgescu de la Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu București, actuala Universitate de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București prin încrucișarea soiurilor Italia și Regina viilor. Este un soi de masă care
Augusta (strugure) () [Corola-website/Science/331882_a_333211]
-
Augusta este un soi românesc de struguri albi obținut de către cercetătorii Marin Neagu și Mihai Georgescu de la Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu București, actuala Universitate de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București prin încrucișarea soiurilor Italia și Regina viilor. Este un soi de masă care a fost omologat în anul 1984. Frunza adultă este de mărime mijlocie, glabră, cuneiformă, trilobată sau pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt închise elipsoidal cu lobii suprapuși, iar sinusurile inferioare atunci când
Augusta (strugure) () [Corola-website/Science/331882_a_333211]
-
Augusta este un soi românesc de struguri albi obținut de către cercetătorii Marin Neagu și Mihai Georgescu de la Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu București, actuala Universitate de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București prin încrucișarea soiurilor Italia și Regina viilor. Este un soi de masă care a fost omologat în anul 1984. Frunza adultă este de mărime mijlocie, glabră, cuneiformă, trilobată sau pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt închise elipsoidal cu lobii suprapuși, iar sinusurile inferioare atunci când frunza este pentalobată, sunt deschise în forma
Augusta (strugure) () [Corola-website/Science/331882_a_333211]
-
mare, de formă cilindro-conică, cu o compactitate a boabelor mijlocie spre laxă. Bobul este mare, oval, de culoare verde-gălbuie cu o pieliță destul de groasă, acoperită cu un strat de pruină persistentă. Miezul este cărnos-crocant, cu gust plăcut. Augusta este un soi cu vigoare mijlocie, dezmugurește târziu, în a doua parte a lunii aprilie, pârga strugurilor are loc devreme pe la mijlocul lunii iunie, iar maturarea se realizează în a doua decadă a lunii august, cu 5-6 zile după soiul Cardinal (în anii cu
Augusta (strugure) () [Corola-website/Science/331882_a_333211]
-
plăcut. Augusta este un soi cu vigoare mijlocie, dezmugurește târziu, în a doua parte a lunii aprilie, pârga strugurilor are loc devreme pe la mijlocul lunii iunie, iar maturarea se realizează în a doua decadă a lunii august, cu 5-6 zile după soiul Cardinal (în anii cu condiții climatice optime, maturarea se realizează odată cu soiul Cardinal). Rezistențe biologice: toleranță mijlocie la ger (-18...-20 grade C), oidium și putregaiul cenușiu al strugurilor și manifestă o mare sensibilitate la mană. Fertilitate bună, (61% lăstari
Augusta (strugure) () [Corola-website/Science/331882_a_333211]
-
doua parte a lunii aprilie, pârga strugurilor are loc devreme pe la mijlocul lunii iunie, iar maturarea se realizează în a doua decadă a lunii august, cu 5-6 zile după soiul Cardinal (în anii cu condiții climatice optime, maturarea se realizează odată cu soiul Cardinal). Rezistențe biologice: toleranță mijlocie la ger (-18...-20 grade C), oidium și putregaiul cenușiu al strugurilor și manifestă o mare sensibilitate la mană. Fertilitate bună, (61% lăstari fertili), productivitate ridicată, datorită mărimii strugurilor, iar valorile coeficienților de fertilitate sunt
Augusta (strugure) () [Corola-website/Science/331882_a_333211]
-
productivitate ridicată, datorită mărimii strugurilor, iar valorile coeficienților de fertilitate sunt în limitele: c.f.a. 1,7 și c.f.r. 1,1, iar indicii de productivitate au valorile: i.p.a 552 g/lăstar; i.p.r. 356 g/lăstar. Soiul Augusta dă rezultate bune pe terenuri cu expoziție sudică, bine însorite și cu soluri fertile. Se comportă bine pe portaltoii 140 Ru, SO 4-4. Forma de conducere recomandată este Guyot pe semitulpină, încărcătura de rod care se lasă la tăiere
Augusta (strugure) () [Corola-website/Science/331882_a_333211]
-
este un soi românesc de struguri albi obținut de către cercetătorul Vasile Dvornic de la Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu București, actuala Universitate de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București prin polenizarea liberă a soiului Chasselas doré. Este un soi de masă cu maturare mijlocie care
Chasselas de Băneasa () [Corola-website/Science/331885_a_333214]
-
este un soi românesc de struguri albi obținut de către cercetătorul Vasile Dvornic de la Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu București, actuala Universitate de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București prin polenizarea liberă a soiului Chasselas doré. Este un soi de masă cu maturare mijlocie care a fost omologat în anul 1978. Frunza adultă este de mărime mijlocie, cu 3-5 lobi, glabră. Sinusurile laterale superioare sunt închise cu lumenul ovoidal, iar cele cele inferioare au
Chasselas de Băneasa () [Corola-website/Science/331885_a_333214]
-
este un soi românesc de struguri albi obținut de către cercetătorul Vasile Dvornic de la Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu București, actuala Universitate de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București prin polenizarea liberă a soiului Chasselas doré. Este un soi de masă cu maturare mijlocie care a fost omologat în anul 1978. Frunza adultă este de mărime mijlocie, cu 3-5 lobi, glabră. Sinusurile laterale superioare sunt închise cu lumenul ovoidal, iar cele cele inferioare au formă de U. Sinusul pețiolar
Chasselas de Băneasa () [Corola-website/Science/331885_a_333214]
-
lobi, glabră. Sinusurile laterale superioare sunt închise cu lumenul ovoidal, iar cele cele inferioare au formă de U. Sinusul pețiolar semiînchis, elipsoidal. Strugurele este cilindro-conic, lax, aripat. Bobul este sferic sau ușor ovoidal, galben-verzui cu nuanță albicioasă. Miezul este semizemos. Soi de epoca a III-a, de vigoare mijlocie, mai sensibil la ger decât soiul din care provine (Chasselas doré) și prezintă o bună rezistență la boli. Are o fertilitate bună, manifestată prin formarea a 75% lăstari fertili, cu 1,1
Chasselas de Băneasa () [Corola-website/Science/331885_a_333214]
-
au formă de U. Sinusul pețiolar semiînchis, elipsoidal. Strugurele este cilindro-conic, lax, aripat. Bobul este sferic sau ușor ovoidal, galben-verzui cu nuanță albicioasă. Miezul este semizemos. Soi de epoca a III-a, de vigoare mijlocie, mai sensibil la ger decât soiul din care provine (Chasselas doré) și prezintă o bună rezistență la boli. Are o fertilitate bună, manifestată prin formarea a 75% lăstari fertili, cu 1,1 coeficientul de fertilitate relativ și 1,6 coeficientul de fertilitate absolut. Boabele sunt mai
Chasselas de Băneasa () [Corola-website/Science/331885_a_333214]
-
Chasselas doré) și prezintă o bună rezistență la boli. Are o fertilitate bună, manifestată prin formarea a 75% lăstari fertili, cu 1,1 coeficientul de fertilitate relativ și 1,6 coeficientul de fertilitate absolut. Boabele sunt mai mari comparativ cu soiul Chasselas doré, dar au gustul mai puțin armonios, neajungând practic la performanțele genitorului. Se recomandă a fi condus pe semitulpină, tipul de tăiere Guyot pe semitulpină, cu o încărcătură de 12-16 ochi/m2 , repartizată pe coarde de 12-14 ochi. Producția
Chasselas de Băneasa () [Corola-website/Science/331885_a_333214]
-
neajungând practic la performanțele genitorului. Se recomandă a fi condus pe semitulpină, tipul de tăiere Guyot pe semitulpină, cu o încărcătură de 12-16 ochi/m2 , repartizată pe coarde de 12-14 ochi. Producția marfă obținută este de 87%. Calități și defecte: Soiul prezintă boabe mai mari decât cele ale soiului Chasselas doré, dar cu calități gustative inferioare acestuia. http://upit.ro/uploads/revistastiinte/CTNS%20vol%202%20issue%203/Paper%204.pdf http://horticulturejournal.usamv.ro/pdf/1.%20Lucrari%20stiintifice,%20Seria%20B,%20Horticultura
Chasselas de Băneasa () [Corola-website/Science/331885_a_333214]
-
fi condus pe semitulpină, tipul de tăiere Guyot pe semitulpină, cu o încărcătură de 12-16 ochi/m2 , repartizată pe coarde de 12-14 ochi. Producția marfă obținută este de 87%. Calități și defecte: Soiul prezintă boabe mai mari decât cele ale soiului Chasselas doré, dar cu calități gustative inferioare acestuia. http://upit.ro/uploads/revistastiinte/CTNS%20vol%202%20issue%203/Paper%204.pdf http://horticulturejournal.usamv.ro/pdf/1.%20Lucrari%20stiintifice,%20Seria%20B,%20Horticultura,%20Vol%20XLV,%202002%20(CD-ROM).pdf
Chasselas de Băneasa () [Corola-website/Science/331885_a_333214]
-
Cetățuia este un soi românesc de struguri negri obținut de către cercetătorul Ștefan Oprea de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj prin încrucișarea soiurilor Crâmpoșie și Frumoasă de Ghioroc. Soiul a fost omologat în anul 1979. Este un soi de masă. Frunza adultă este de
Cetățuia (strugure) () [Corola-website/Science/331884_a_333213]