39,601 matches
-
în casa povestitorului (care avea pe atunci 15 ani), care dă o petrecere de terminare a gimnaziului, pentru colegii lui, fete și băieți de etnii diferite. În perioada în care își așteaptă musafirii, băiatul se lasă în voia gândurilor și amintirilor despre membrii familiei sale, despre vecini și cunoștințe, evocând tradițiile comunității, dar și întâmplări din anii războiului aflat pe sfârșite, când printre cei apropiați se află atât pro-naziști, cât și oameni care își demonstrau solidaritatea cu victimele fanatismului rasist. În
Eginald Schlattner () [Corola-website/Science/305996_a_307325]
-
fel presiunea pe frontul de la Nămoloasa. De asemenea, în dispozitivul inamic s-a creat o breșă care putea fi dezvoltată existând astfel premizele generalizării operațiunilor ofensive pe frontul românesc ale armatelor aliate. Pentru cinstirea memoriei eroilor de la Mărăști și în amintirea luptelor care s-au dus aici, în anul 1928 s-a încept construcția Mausoleului de la Mărăști. Mausoleul a fost înălțat la cota 536 la inițiativa unui grup de ofițeri și generali constituiți în "Societatea Mărășești" în comuna "Răcoroasă" - sat Mărăști
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
el și bunica avea această capacitate telepatică, pe care o numește "strălucire". Danny îl întreabă dacă există ceva în hotel de care să-i fie frică, îtrebând de camera 237. Hallorann afirmă că hotelul însuși are o "strălucire", având multe amintiri care nu sunt toate bune. El îl avertizează pe Danny să stea departe de camera 237. După trecerea unei luni, proiectul literar al lui Jack nu evoluează, iar Danny și Wendy explorează labirintul hotelului. Wendy devine preocupată de izolarea hotelului
Strălucirea (film) () [Corola-website/Science/306001_a_307330]
-
potcoavă alungită, proiectat de arhitectul Felix Xenopol, a fost terminat în 1891. El are două ramuri care pornesc din calea Victoriei, care se unesc înainte de ieșirea în strada Eugeniu Carada. Ramura dinspre strada Lipscani a fost numit "pasajul Villacrosse", în amintirea arhitectului catalan român, Xavier Villacrosse care fusese arhitect șef al Capitalei în anii 1840 - 1850, iar cel de al doilea "pasajul Macca" după numele lui Mihalache Macca, cumnatul constructorului pasajului. Pasajul avea menirea de a lega Banca Națională de cea
Pasajul Macca-Villacrosse () [Corola-website/Science/306016_a_307345]
-
2008. 1. Ziua în care am devenit Shinigami 2. Munca unui Shinigami 3. Dorința lui Orihime și cea a fratelui ei 4. Papagalul blestemat 5. Învinge dușmanul invizibil! 6. Ichigo vs Ichigo 7. Salutări de la o jucărie 8. 16 Iunie, amintirea unei zile ploioase 9. Dușman de neînvins 10. Asalt la spitalul bântuit 11. Legendarii Quincy 12. Brațul drept protector 13. Flori și Hollows 14. Spate-n spate, luptă până la moarte! 15. Marele plan al lui Kon 16. Întâlnirea cu Abarai
Bleach () [Corola-website/Science/306101_a_307430]
-
apărarea limbii populare. Georgeta Penelea remarcă o anume valoare de informație și maniera narativă de prezentare a studiilor sale istorice, care le conferă interes, deopotrivă pentru istorici și pentru literați. S-au păstrat, în manuscris aflat la Biblioteca Academiei Române, notabile amintiri din epoca lui Alexandru Ioan Cuza. cf.
Alexandru Papadopol-Calimah () [Corola-website/Science/306194_a_307523]
-
unitate economică și unind germanii sub un singur steag după 1871. În această concepție, rolul istoricului naționalist este să scrie istoria națiunii; aceasta presupune vederea trecutului acelei națiuni cu scopul unei istorii naționaliste. Procesul scrierii istoriei este un proces de amintire și uitare: de alegere a unor anumite elemente care trebuie aminitite, adică accentuate, și ignorarea sau uitarea altor elemente sau evenimente. Contribuțiile lui Mommsen la "Monumenta Germaniae Historica" a pus bazele unor noi cercetări ale națiunii germane, extinzând noțiunea de
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
pentru manifestul al cincilea și al întregului manifest al șaselea. A fost arestat pe 27 februarie 1943 și judecat pe 19 aprilie, același an, când a fost condamnat la moarte prin decapitarea cu ghilotina. Judecătorul nazist Roland Freisler (de tristă amintire), l-a umilit pe Kurt în timpul procesului cu nenumărate insulte și mai ales încercând să-i distrugă onoarea. Cu toate acestea, Huber și-a păstrat calmul și a găsit în sine forța de a răspunde civilizat încurajându-i astfel și
Kurt Huber () [Corola-website/Science/306243_a_307572]
-
cuprinse în acest volum au muzicalitate de romanță, precum se simte în poeziile "„Mi-e dor de nucul cel bătrân de-acasă ...”, „Străvechea mea Cetate de pe Jiu”, „Oameni și clepsidre”, „Suave doruri”, „De ce ai venit?”, „Cântec”." 8. Volumul de versuri "„Amintirile de acasă”," apărut în anul 1979 (Editura Eminescu București, 150 p.), se propune a fi o pledoarie pentru statornicie, puritate și dragoste, după cum apreciază criticul Florea Firan. Poetul duce cu el amintirile de acasă, cu copilăria, casa părintească, satul natal
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
De ce ai venit?”, „Cântec”." 8. Volumul de versuri "„Amintirile de acasă”," apărut în anul 1979 (Editura Eminescu București, 150 p.), se propune a fi o pledoarie pentru statornicie, puritate și dragoste, după cum apreciază criticul Florea Firan. Poetul duce cu el amintirile de acasă, cu copilăria, casa părintească, satul natal, părinții și bunicii, așa cum se constată în poeziile „"Tu, mamă”," „"Bunicii"”, „"Se coace grâul”", „"Rondelul satului natal"”, „"Pe-acest pământ"”, „"Ne întoarcem cu sfială”" și altele. Și din acest volum, nu lipsesc
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
structurată pe patru cicluri "„Răpirea Sabinelor”, „De când ne știm pe-acest pământ”, „În cosmic joc pământul se-nvârtește”, și „Oameni și clepsidre”," cuprinde 230 de sonete de dragoste, patriotice și filosofice. 16. Un alt volum al lui Petre Gigea-Gorun, intitulat "„Amintiri despre scriitori și alți oameni de cultură”" (524 p., anul 2003), constituie o importantă prezentare a unor personalități cu care autorul s-a întâlnit în viață. Aici sunt prezenți printr-o sinceră descriere de oameni și fapte: Nichita Stănescu, Ion
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
de public, considerabil. 21. Volumul de memorii „"Un ministru de Finanțe își amintește"” (2 vol., 1328 p.), este o carte document legată de activitatea autorului în perioada când a îndeplinit funcția de ministru de Finanțe al României. 22. Volumul “"Din amintirile Craiovei"” (568 p.), este după cum susține prof. dr. Tudor Nedelcea în cuvântul său înainte “"cea de-a treia lucrare despre Craiova"” ("după oameni și evenimente craiovene, 2001); despre Craiova, cu dragoste (2001), vorbește fără tăgadă, că Cetatea Banilor și a
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
adolescență sunt consemnate în volumul „"Ulița copilăriei mele"” (408 pag.) și cuprind satul natal, ulița copilăriei și lumea acestor ani de viață. 42. Tot în domeniul memorialisticii se înscrie și volumul „"Din însemnările unui elev de liceu”" (408 pag.), cu amintiri despre colegi și profesori, viața adolescentină, contactul cu orașul, vacanțele școlare. Pste 60 de pagini sunt închinate orei de religie, unde pe bază de Documente sunt secvențe de viață, procesul, moartea și învierea Domnului nostru Isus Hristos. 43. Volumul „"Personalități românești
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
24; · Ulici Laurențiu, „"Evocare și notație"”, România Liberă, 1978 nr. 14, pag. 11; · Băileșteanu, Fănuș, „"Căldura vieții"”, România Literară”, 1979, nr. 17, pag. 11; · Bălan, Ion Dodu, „"Sensibilitatea contemporană și tradiție"”, România literară, 1979 martie 3, pag. 2; · Deaconescu, Ion, „"Amintirile de acasă"”, Înainte, 1979 nr. 14, pag. 2; · Duțescu Mihai, „"Căldura vieții"”, Înainte, 1979 martie 14, pag. 2 și Ramuri 1979 nr. 2, pag. 2; · Firan, Florea, „"Amintirile de acasă"”, Săptămâna, 1979 nr. 472, pag.7; · Vasilescu Emil, „"Căldura vieții
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
contemporană și tradiție"”, România literară, 1979 martie 3, pag. 2; · Deaconescu, Ion, „"Amintirile de acasă"”, Înainte, 1979 nr. 14, pag. 2; · Duțescu Mihai, „"Căldura vieții"”, Înainte, 1979 martie 14, pag. 2 și Ramuri 1979 nr. 2, pag. 2; · Firan, Florea, „"Amintirile de acasă"”, Săptămâna, 1979 nr. 472, pag.7; · Vasilescu Emil, „"Căldura vieții”," Scânteia, 1979 mai 17, pag.4 ; · Mureșan Grigore, „"Amintirile de acasă"”, Contemporanul, 1980, nr. 5, pag. 12; „"Lumina cuvintelor"”, culegere literară a cenaclului „"Alexandru Macedonski"„ 1976, pag. 44-53
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Duțescu Mihai, „"Căldura vieții"”, Înainte, 1979 martie 14, pag. 2 și Ramuri 1979 nr. 2, pag. 2; · Firan, Florea, „"Amintirile de acasă"”, Săptămâna, 1979 nr. 472, pag.7; · Vasilescu Emil, „"Căldura vieții”," Scânteia, 1979 mai 17, pag.4 ; · Mureșan Grigore, „"Amintirile de acasă"”, Contemporanul, 1980, nr. 5, pag. 12; „"Lumina cuvintelor"”, culegere literară a cenaclului „"Alexandru Macedonski"„ 1976, pag. 44-53; „"Patruzeci și șase de scriitori în dialog cu județul Dolj"”, Uniunea Scriitorilor din România și Comitetul de Cultură al Județului Dolj
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
nr. 3932, 26 septembrie 2002; · Tudor Nedelcea, cuvânt înainte la volumul „"Oameni și evenimente craiovene"” Fundația „Scrisul Românesc” Craiova, 2000; · Tudor Nedelcea, Cuvânt înainte la volumul „"Despre Craiova, cu dragoste"” Fundația „Scrisul Românesc”, Craiova, 2001; · Tudor Nedelcea, prefață la volumul „"Amintiri despre scriitori și alți oameni de cultură"”, Fundația „Scrisul Românesc”, Craiova, 2003; · "Veridicitatea și obiectivitatea, atribute ale unui adevăr puternic și biruitor" (Amintiri despte scriitori și alți oameni de cultură) - Adrian Porcescu, Mesagerul Olteniei, anul VIII nr. 125, august 2003
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
înainte la volumul „"Despre Craiova, cu dragoste"” Fundația „Scrisul Românesc”, Craiova, 2001; · Tudor Nedelcea, prefață la volumul „"Amintiri despre scriitori și alți oameni de cultură"”, Fundația „Scrisul Românesc”, Craiova, 2003; · "Veridicitatea și obiectivitatea, atribute ale unui adevăr puternic și biruitor" (Amintiri despte scriitori și alți oameni de cultură) - Adrian Porcescu, Mesagerul Olteniei, anul VIII nr. 125, august 2003; · Petre Gigea-Gorun : "Rondeluri", de Paul Caraiman, “"Lamura"” 18,19,20/ aprilie 2003; · Viața culturală a orașului Craiova; Craiova Cenaclului „Al.Macedonski”, Adrian Porcescu
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
despre Brâncuși"”, Lamura nr. 27-29, ianuarie -martie 2004, p.8; · Adrian Porcescu : "Curajul de a iubi “Cu floreta în arenă”" , “Mesagerul Olteniei“, Anul IX, nr.136, iulie 2004; · Tudor Nedelcea: “"Despre Petre Gigea-Gorun cu dragoste”, cuvânt înainte la volumul “"Din amintirile Craiovei"”; · Andrei Potcoavă, Maria Cristianu Dan: “"Dramă la mănăstire, operă craioveană în premieră"”, Rațiunea, anul VI, pg. 77-79, 2004; · Nicolae Marinescu: “"O cronică onestă, un cronicar cumsecade"”, Mozaicul, serie nouă, anul VIII, 1-2 (75-76) februarie 2005; · Nicolae Mareș: „"Petre Gigea
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
români", București, 2005; · Ion Pătroi, Ion Turcin ș.a., “"Pagini de epopee"”, Oltenia 1877-1878, vol. II, Ed. Autograf, M.G.M. Craiova, 2005; · Magda Bratu, "Cărți document, lansate de Fundația “Scrisul Românesc”", Cuvântul Libertății nr.4643 din 25 ianuarie 2005; · Nicolae Mareș, "Din amintirile Craiovei", revista “Rațiunea” nr. 101-103, septembrie-octombrie 2005; · Magda Bratu, Tudor Nedelcea „"Petre Gigea-Gorun la aniversarea sa"”, Cuvântul Libertății din 31 martie 2005; · Georgică Bercea-Florea, „"Un ministru de Finanțe își amintește"”, revista Historica nr. 1(8) mai 2005; · Ion Dodu Bălan
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
101-103, septembrie-octombrie 2005; · Magda Bratu, Tudor Nedelcea „"Petre Gigea-Gorun la aniversarea sa"”, Cuvântul Libertății din 31 martie 2005; · Georgică Bercea-Florea, „"Un ministru de Finanțe își amintește"”, revista Historica nr. 1(8) mai 2005; · Ion Dodu Bălan, " Trei cărți deosebite: Din amintirile Craiovei, Lumini de amurg, Dramă la mânăstire", 3 aprilie 2005; · Florea Dumitrescu: "Prin China milenară și misterioasă" - Cuvânt înainte, 2005; · Marian Barbu, "Originalitatea, dincolo de asimilare", "Sub sabia timpului", rev. Rațiunea, septembrie 2005; · Maria Ionică, dr. în științe: “"Culisele Diplomației româno-franceză
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
octombrie, este reînhumat la Piatra Neamț. A debutat în 1874 cu poezia "Legenda lăcrămioarei" în nr. 5 al ziarului local "Corespondenția provincială". La 3 iulie 1882, Calistrat Hogaș a debutat și ca prozator în revista locală "Asachi", cu fragmente din ciclul „Amintiri dintr-o călătorie”. În 1907, cunoscându-l pe Garabet Ibrăileanu, Calistrat Hogaș s-a lăsat convins și a început colaborarea la revista "Viața Românească", din nr. 2 ("Floricica"). În 1912, la editura Viața Românească s-a început tipărirea primei ediții
Calistrat Hogaș () [Corola-website/Science/306246_a_307575]
-
când și-a petrecut zilele de vacanță cu prietenii și colegii pe malurile Cimișului, când s-au înfiripat primii fiori ai dragostei, ai durerii dar când a plecat din sat declarând: Că e plin de câini și hiene Și de amintiri pierdute În noiam de buruiene." Reîntoarcerea) iar "Copiii din curtea cu animale care formează tabloul unei generații au punctat o părticică din unuvers." (Cerul) Dar, s-a întors. A făcut poezii în care și-a amintit de părinți, de bunici
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
evoca mereu cu nostalgie în scrierile sale. Afecțiunea copilului Truman se îndreaptă mai ales spre una din verișoarele lui în vârstă, Sook Faulk, persoană de o candoare și un simț moral care-l vor marca, admirabil portretizată în nuvelele „O amintire de Crăciun” și „Oaspetele din Ziua Recunoștinței”. Printre copiii care îi sunt tovarăși de joacă în acei ani se află și Harper Lee, autoarea de mai târziu a romanului „Să ucizi o pasăre cântătoare” și cea care avea să-i
Truman Capote () [Corola-website/Science/304766_a_306095]
-
cum are loc această însănătoșire a celor două lumi? Este ilustrativ în acest sens cazul lui Hans Christian Andersen. Unul din basmele sale intitulat “ Fata din soc“ povestește viața a doi bătrâni cărora o driadă, a cărui adevărat nume este Amintirea, le îngăduie să-și retrăiască bucuriile existenței din copilărie până la bătrânețe; tot Amintirea le spune celor doi bătrâni la un moment dat: “Poveștile cele mai minunate ies din viața cea de toate zilele“ Putem spune deci că “Fata din soc
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]