40,327 matches
-
a fost dezvoltată de anecdotele lui Anton Pann, care a încercat să ilustreze puțin din spiritul și folclorul balcanic adus de otomani în țările române. Totuși, următoarea generație de scriitori români s-a inspirat din Iluminismul european. Reprezentanți ai acestei generații au fost Gheorghe Asachi, Ion Budai Deleanu și Dinicu Golescu (cel dintâi jurnal de călătorie). Ideile revoluționare ale naționalismului, care se răspândeau în Europa, au fost adoptate și de români, care își doreau propriul lor stat național, dar trăiau pe
Literatura română () [Corola-website/Science/297262_a_298591]
-
colind", conservate până în zilele noastre, datează din perioada medievală. "Versiunea baladă" datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea sau chiar începutul secolului al XIX-lea. Miorița este o producție folclorică, succesivă, socotită, deci, o creație anonimă, transmisă pe cale orală din generație în generație. Date fiind calitățile excepționale ale acestei creații—unicitatea, paradoxul și valențele artistice ale versiunii finale—problema creatorului a trezit un interes aparte în rândul celor preocupați de subiect. S-a afirmat că Miorița, la fel ca toate creațiile
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
până în zilele noastre, datează din perioada medievală. "Versiunea baladă" datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea sau chiar începutul secolului al XIX-lea. Miorița este o producție folclorică, succesivă, socotită, deci, o creație anonimă, transmisă pe cale orală din generație în generație. Date fiind calitățile excepționale ale acestei creații—unicitatea, paradoxul și valențele artistice ale versiunii finale—problema creatorului a trezit un interes aparte în rândul celor preocupați de subiect. S-a afirmat că Miorița, la fel ca toate creațiile literaturii populare
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
de texte mioritice: Poeții și scriitorii români și-au manifestat deschis o admirație necondiționată față de acest poem al literaturii populare, valorificându-i valențele prin filtrul talentului și al modului personal de percepere a mesajului. Nichita Stănescu (1983) a mărturisit, în numele generației sale și al celor anterioare: „Fără Miorița n-am fi fost niciodată poeți. Ne-ar fi lipsit această dimensiune fundamentală” Mihail Sadoveanu (1923) pledează pentru "arta ei fină", încât "ne putem întreba dacă i se poate găsi pereche în alte
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
si mai târziu a servit ca ministru al Afacerilor Externe sub domnia lui Carol I. A fost de mai multe ori ministru de interne în timpul domniilor lui Cuza și Carol. A fost unul dintre cei mai influenți intelectuali români ai generației sale (situându-se pe curentul moderat al liberalismului). Fiind un liberal moderat, și-a început cariera politică în calitate de colaborator al prințului Mihail Sturdza, în același timp ocupând funcția de director al Teatrului Național din Iași și a publicat multe opere
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
a început să fie supus cenzurii lui Sturdza. În 1843, Kogălniceanu a ținut o cunoscută prelegere inaugurală despre istoria națională la nou-înființata "Academie Mihăileană" din Iași, discurs ce i-a influențat puternic pe studenții români de la Universitatea din Paris, precum și generația pașoptista. Printre profesorii Academiei Mihăilene se numărau Ion Ghica, Eftimie Murgu și Ion Ionescu de la Brad. Conținutul discursului a fost în parte determinat de refuzul lui Sturdza de a-i da aprobarea de a publica, si a constituit un proiect
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
Lovinescu, intrind de la început în conflict cu puternicul N. Iorga și cu alte autorități universitare (perseverent împotriva lui Lovinescu va fi Ovid Densușianu) nu e acceptat, nici acum, nici mai târziu, deși avea mai mult poate decît oricare altul din generația sa însușirile necesare. E pentru puțină vreme profesor la Iași (în circumstanțe pe care criticul le va povesti, cu lux,de amănunte, în Memorii), dar în 1912 e înlocuit, în urma unor aranjamente politice locale, cu Garabet Ibrăileanu. De la această dată
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
și negustorii localnici. Proprietarii de pământuri cu drept de moștenire, care aveau sate sau oameni pentru a le lucra, formau clasa boierilor. Aceștia erau datori domnitorului cu serviciul militar și erau puși în dregătorii. Pământurile lor erau păstrate în familie generație după generație, dacă nu erau vândute către altă spiță de boieri. În acest caz, trebuia plătită către domnie o sumă care ajungea chiar până la jumătatea valorii moșiei vândute. Pe o treaptă inferioară se situau cnezii (sau moșnenii), oameni liberi care
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
localnici. Proprietarii de pământuri cu drept de moștenire, care aveau sate sau oameni pentru a le lucra, formau clasa boierilor. Aceștia erau datori domnitorului cu serviciul militar și erau puși în dregătorii. Pământurile lor erau păstrate în familie generație după generație, dacă nu erau vândute către altă spiță de boieri. În acest caz, trebuia plătită către domnie o sumă care ajungea chiar până la jumătatea valorii moșiei vândute. Pe o treaptă inferioară se situau cnezii (sau moșnenii), oameni liberi care-și lucrau
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
Deși perioada care a urmat Unirii din 1859 a reprezentat o epocă de împlinire a idealurilor pașoptiste, totuși unele accente se schimbaseră, condițiile erau altele decât pe vremea tinereții romantice a lui Heliade Rădulescu, Alecsandri sau Bălcescu. Maiorescu reprezintă noua generație, junimistă, cu o nouă concepție asupra vieții sociale și culturale românești. Pe planul ideologiei politice, Maiorescu este un conservator, adept al unei evoluții naturale, organice și temeinic pregătite, adversar al "„formelor fără fond“", al căror rechizitoriu îl face în articolul
Titu Maiorescu () [Corola-website/Science/297354_a_298683]
-
condamnă introducerea unor instituții imitate după cele occidentale și cărora nu le corespundea un fond adecvat în mentalitatea, creația și nivelul de cultură al poporului român. Începuturile activității de critic literar ale lui Maiorescu stau sub semnul aceleiași despărțiri de generația anterioară. Spre deosebire de anii premergători revoluției de la 1848, când o nevoie acută de literatură originală îl făcea pe Heliade Rădulescu să adreseze apeluri entuziaste pentru scrieri românești, deceniul al șaptelea al secolului XIX ajunsese să cunoască o relativă afluență de poeți
Titu Maiorescu () [Corola-website/Science/297354_a_298683]
-
în Formula 1. Cei doi ani petrecuți în Sport Prototip nu au fost extrem de buni din punct de vedere al performanțelor, totuși talentul pe care îl arăta Michael era evident, fiind apreciat de toată lumea drept cel mai bun pilot al generației sale. Ca urmare a arestării lui Bertrand Gachot, în urma unei altercații cu un taximetrist londonez, s-a creat un loc în echipa Jordan Ford pentru Marele Premiu al Belgiei din 1991, acesta fiind cumpărat de către Willi Weber pentru clientul său
Michael Schumacher () [Corola-website/Science/297330_a_298659]
-
specific l-a luat în Spania (unde imagismul debordant este o tendință constantă a spiritului spaniol, înclinat spre o deformare a datelor reale, împinse adesea în planul metamorfozelor onirice). În poezie a fost prezent, cu accente diferite, în experiența scriitorilor "generației din 27", ca și alți poeți (Juan Larrea, Rafael Alberti, chiar Garcia Lorca, Vicente Aleixandre, Damaso Alonso, Manuel Altolaguirre, Emilio Prados, Pablo Salinas). În Italia, unde nu a cunoscut o prea mare dezvoltare - cu toată străduința lui Curzio Malaparte și
Suprarealism () [Corola-website/Science/297390_a_298719]
-
adâncit sensibilitatea poetică a contemporaneității. În România, suprarealismul a fost teoretizat și practicat de revistele Alge și urmuz. Suprarealismul urmărea prin programul său pătrunderea artei în planul subconstientului, al visului, al delirului în care spațiile umane scapă de controlul conștiinței. Generația a doua a suprarealiștilor români D.Trost și Gherasim Luca scriu și publică diverse manifeste, astfel încât curentul, care-și consumase in anii treizeci vigoarea la Paris, în 1947 își mută capitala la București. Cel mai de seamă poet suprearealist român
Suprarealism () [Corola-website/Science/297390_a_298719]
-
amatori cu un număr de 180 persoane ce au performanțe în domeniu și un centru de conservare și propagare a tradițiilor și valorilor culturale. Meșterii populari (în piatră, lozie, olărit, argilă, lemn) vestiți pe timpuri nu transmit arta meșteșugăritului tinerilor generații deoarece nu sunt create condițiile necesare pentru a studia și a practica meșteșugurile populare. Sistemul de învățământ din Orhei este prezentat de 7 instituții preșcolare cu o capacitate de 1600 locuri, la moment încadrează 1025 preșcolari, ceea ce constituie 56% din
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
chiar și în localitățile unde și copii vorbesc încă limba maghiară. În anumite sate copiii nu folosesc maghiara decât în comunicarea cu părinții lor (copii între ei nu mai vorbesc ungurește) sau numai cu bunicii (în cazul în care și generația părinților s-a asimilat deja). Din cauza relațiilor sociale tradiționale nivelul de cunoștință a limbii maghiare este mult mai scăzută în cadrul bărbaților față de femei. Femeile rareori părăsesc satul și de obicei sunt mai puțin educate decât bărbații - ca urmare nu le
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
în care se găsesc. Unii sunt violenți sau impertinenți, în speranța că așa vor fi stăpâni pe situație, alții interesați cu o profundă competență în problemele sociale. Alții, pur și simplu, vizionari, cu acel concept de libertate veșnic tânăr, al generației Flower Power, din care fac și eu parte. Veți mai găsi printre noi acei încăpățânați ai pacifismului și ai libertății adevărate, nebuni frumoși care mai păstrează ceva din Don Quijote. Acest lucru mi-a oferit acel sentiment că nimic, niciodată nu
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
TV reprezintă modele pentru tinerii noștri. Iertați-mă că vă întreb: nu era mai bine cu 2 ore de program TV? Poate de aceea, eu și alții ca mine, nu ne putem găsi locul în societate. Însă nu uitați: suntem generația lui Pink Floyd. Încă mai reușim să spargem ”Zidul”. Totul este să mai putem avea o șansă. Pentru mine, aceasta a apărut: voi putea să văd din nou (am cataractă la ambii ochi). Nu datorită Statului pentru care am muncit
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
sinelui măiestrită de clasele intelectuale și politice din secolul 19 și până azi; ea formează suflete, ca să zicem așa. Pe calea internalizării, ea a contribuit la difuzarea în masă a stigmei inventate de filozofii din Vestul continentului și de atunci generație după generație de intelectuali români, ca să numim cazul mai cunoscut, s-au tot afundat în obsedanta întrebare: suntem sau nu suntem europeni până la urmă? Răspunsurile, măcar cele consacrate de canon, sunt cunoscute dar ceea ce surprinde este unanimitatea cu care intelectualii
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
de clasele intelectuale și politice din secolul 19 și până azi; ea formează suflete, ca să zicem așa. Pe calea internalizării, ea a contribuit la difuzarea în masă a stigmei inventate de filozofii din Vestul continentului și de atunci generație după generație de intelectuali români, ca să numim cazul mai cunoscut, s-au tot afundat în obsedanta întrebare: suntem sau nu suntem europeni până la urmă? Răspunsurile, măcar cele consacrate de canon, sunt cunoscute dar ceea ce surprinde este unanimitatea cu care intelectualii noștrii au
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
De Andrei LucaInspirat de screwball-urile americane, “Toni Erdmann” reîmprospătează genul pe care îl moștenește formal, înlocuind clasica intrigă romantică cu o confruntare între două generații. Regizoarea alege să configureze tradiționala bătălie a sexelor prin reprezentarea unui duo tată-fiică în care axa maturității este inversată. Cu alte cuvinte, pentru a încurca ițele poveștii, în scenariul lui Maren Ade părintele își asumă un rol jovial cu scopul
Cronică - Toni Erdmann, regia Maren Ade () [Corola-website/Science/296116_a_297445]
-
Aleksievici sunt, majoritatea, foarte sigure pe modalitățile pe care le folosesc ca să-și reprezinte trecutul și, în ciuda poveștilor uneori tragice pe care le împărtășesc, atașamentul lor față de acest tip de trăire genizată construiește imaginea unei subiectivități puternice și coagulate. „Suntem generația bucătăriilor” Bucătăria pare să fie, până în anii '90, surogatul funcțional al unui spațiu public de exprimare și de schimb. Totul se discuta aici, aproape simultan: iubire, politică, istorie, literatură; se sărea de la unele la altele, rapid, fără disonanțe: este un
Vremuri Second-Hand, de Svetlana Aleksievici – Istorii afective, de revendicat () [Corola-website/Science/296112_a_297441]
-
nu are nici o legătură cu Societatea "Criterion", al cărei membru fusese. A scris în ziarul naționalist "Dreapta" dar, după ce acesta l-a atacat pe Nicolae Iorga, l-a părăsit, invocând un conflict de opinii politice. În anul 1938, contrar spiritului generației sale, s-a declarat antifascist. După al Doilea Război Mondial și instaurarea regimului comunist, Stahl a fost implicat în proiecte ce aveau intenția să reînvie sociologia. A reușit abia după 1960, când a început să lucreze împreună cu echipa lui Miron
Henri H. Stahl () [Corola-website/Science/297571_a_298900]
-
tipuri memorabile de fete (Olguța, Monica). În ciuda ironiilor lui Călinescu se poate spune că romanul emană viață, învăluindu-și cititorii într-un voal al poeziei sufletului adolescentin. La doar 30 de ani, Ionel Teodoreanu era deja un nume cunoscut al generației interbelice, un scriitor consacrat, având deja în palmaresul său literar trei volume de largă circulație, ce-l impun atât în fața publicului cât și a criticii, în ciuda unor rezerve ale celei din urmă. Trilogia „La Medeleni” a adus creatorului ei unul
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]
-
inspirații lirice („Lorelei”, 1935), fie sub acela al unor ambițioase tentative de înnoire („Arca lui Noe”, 1936). Ionel Teodoreanu este considerat un minunat evocator al vieții și gândirii copiilor și adolescenților, dar Garabet Ibrăileanu îl numea pe drept „scriitorul unei generații” (scriitorul generației sale). Ionel Teodoreanu este și evocatorul orașului Iași, oraș în care s-a născut și a trăit până în anul 1938. Acțiunea a aproape fiecărui roman se desfășoară în „dulce Târgul Ieșului” (așa cum a fost numit de autor) sau
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]