39,065 matches
-
pentru noile sale produse, care nu conțin plastic. Cu toate acestea, ghidul critică Phillips de aprovizionarea cu fibre de hârtie, argumentând că trebuie să dezvolte o politică de achiziții de hârtie care exclude furnizorii implicați în defrișări și în exploatarea forestieră ilegală. Philips a făcut unele progrese considerabile din 2007 (când a fost clasat pe primul loc în acest ghid), în special prin sprijinirea principiul Responsabilitatea Individuală de Producător, ceea ce înseamnă că Phillips acceptă responsabilitatea pentru impactul toxic al produselor sale
Philips () [Corola-website/Science/309054_a_310383]
-
în urma aplicării de tăieri rase urmate de plantații au rezultat monoculturi sau arborete aproape pure de rășinoase... fără o eșalonare etajată, a coroanelor și a sistemului de înrădăcinare a arborilor. Prin artificializarea arboretelor... silvicultorul a subminat rezistența naturală a ecosistemelor forestiere... (Giurgiu V., 1995)"". Gestionarea durabilă înseamnă administrarea și utilizarea ecosistemelor, astfel încât să nu scadă diversitatea lor biologică, astfel încât capacitatea lor de regenerare să fie menținută, iar asigurarea de către ele a funcțiilor ecologice și economico-sociale să se poata menține pe termen
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
a dinastiei Liechtensteinului și posesiile din Moravia, Silezia și Boemia - principii Liechtensteiunului au trăit în Viena până la Anschluss din 1938. Dezproprietăririle (subiect al disputelor legale moderne de la Curtea Internațională de Justiție) au inclus peste 1600 km de teren agricultural și forestier, în care se aflau mai multe castele și palate a familiei regale. Cetățenilor Liechtensteinului le era interzis, de asemenea, să intre în Cehoslovacia pe timpul Războiului Rece. Liechtenstein a oferit azil pentru aproximativ cinci sute de soldați din (o forță rusească
Istoria Liechtensteinului () [Corola-website/Science/309219_a_310548]
-
Columbia" (1905); „Creditul Petrolifer" (1906), împreună cu Disconto Gesellschaft, Banca B. Bleichroder și Banca Generală din București. Până la Primul Război Mondial, banca a ajuns să dețină participații în capitalul mai multor întreprinderi din cele mai importante ramuri economice ale României: industriile forestieră și petrolieră, construcțiile publice și asigurările. În anul 1904, Banca Marmorosch, Blank & Co. se capitalizează, transformându-se în societate anonimă pe acțiuni cu capital mixt de 8 milioane lei; președintele Consiliului de Administrație era liderul politic Petre S. Aurelian, iar
Mauriciu Blank () [Corola-website/Science/309240_a_310569]
-
anii de detenție ai soțului este trimisă în domiciliu forțat la Târgu Neamț. După toate aceste necazuri, Teodor și Francisca Ida Țâțos revin la Fălticeni, unde, ca să aibă din ce trăi, sunt nevoiți să se angajeze muncitori necalificați la Combinatul forestier din localitate, la Secția lăzi, bătând cuie în lădițele de lemn pentru export. Câștigul era mizerabil. Plăteau chirie în propria casă. Li s-au dat doar bucătăria și, mult mai tarziu, o cameră. Amintindu-și de aptitudinile artistice de odinioară
Teodor Tatos () [Corola-website/Science/310500_a_311829]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Are în componență satele: Corbu (reședința) și Capu Corbului (Hollósarka). Corbu și Capu Corbului sunt situate pe DN15, care leagă Toplița de Târgu Mureș și Bacău. De-a lungul DJ174B care este un drum forestier lung de 18 km nemodernizat, se poate ajunge la Bilbor. Principalele ocupații ale locuitorilor sunt: Există o microhidrocentrala pe Valea Corbului. Localitatea este: De asemenea, locuitorii au acces la servicii de telefonie fixă (prin fibră optică) și mobilă și la
Comuna Corbu, Harghita () [Corola-website/Science/310541_a_311870]
-
Scobinți (unde se intersectează cu DN28B) și Sirețel. Prin comună trece și calea ferată Podu Iloaiei-Hârlău, pe care este deservită de halta de mișcare Cotnari și de halta Hodora. În comuna Cotnari se află pădurea Cătălina-Cotnari, arie protejată de tip forestier, unde sunt ocrotite specii de fag și gorun. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cotnari se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,93%). Pentru
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
Fălticeni. Din acest drum, lângă Săcălușești, se ramifică șoseaua județeană DJ155D, care o leagă spre est de Grumăzești. În comuna Agapia se află două arii protejate: Codrii de Aramă (pentru gorun) și Codrii de Argint (pentru mesteacăn), ambele de tip forestier. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Agapia se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,92%). Pentru 2,03% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Agapia, Neamț () [Corola-website/Science/310694_a_312023]
-
construcții a fost practic oprită. Zonele rurale au suferit de pe urma scăderii prețurilor mărfurilor agricole cu 40 - 60%. Mineritul și exploatarea lemnului au avut probabil cea mai dramatică scădere, deoarece cererea scăzuse puternic iar alternativele de reangajare a muncitorilor mineri sau forestieri în alte sectoare erau cele mai reduse. Marea depresiune economică în diferite țări ale globului s-a încheiat în momente diferite. În majoritatea țărilor au fost concepute programe de refacere și cele mai multe au trecut prin diferite transformări politice, care le-
Marea criză economică () [Corola-website/Science/308845_a_310174]
-
de brăduți, prezența helectitelor, Galeria cu Excentrite, stilolite translucide cu dimensiuni de până la 1,5 m, cristalicite, cristale de aragonit, planșee suspendate). Acces: DN1 București-Brașov-Șercaia, DN 1 S Părău-Comăna de Jos, DJ 104N Comăna de Jos-Comăna de Sus, apoi drumul forestier de pe valea Comănii. Rezervația cuprinde peștera (golul subteran), suprafața de teren situată la exterior, reprezentată de parcelele silvice %93, %96, %97 din U.P.V Comana, Ocolul Silvic Măieruș, precum și o zonă de pășune împădurită. Parcelele amenajistice sunt preluate din
Peștera Comăna () [Corola-website/Science/308920_a_310249]
-
U.P.V Comana, Ocolul Silvic Măieruș, precum și o zonă de pășune împădurită. Parcelele amenajistice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1991, fiind incluse și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament. Se pot realiza exploatări forestiere cu condiția menținerii permanente a acoperirii suprafeței cu vegetație forestieră.
Peștera Comăna () [Corola-website/Science/308920_a_310249]
-
de pășune împădurită. Parcelele amenajistice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1991, fiind incluse și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament. Se pot realiza exploatări forestiere cu condiția menținerii permanente a acoperirii suprafeței cu vegetație forestieră.
Peștera Comăna () [Corola-website/Science/308920_a_310249]
-
mijlociu, BV-I-m-B-11268.05(Cod RAN: 40866.01.01) În prezent, activitățile care se desfășoară aici sunt cu preponderență agricole și de servicii. În localitate se află o școala primară și, în aceeași incintă, o școală de arte și meserii. Exploatări forestiere și de bazalt. În prezent se ia în considerare reactivarea carierei de bazalt de pe valea Comănii, construirea centralei hidroelectrice Făgăraș, al cărei lac de acumulare s-ar întinde până la Hoghiz, și chiar se ia în discutie construirea unei centrale atomoelectrice
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
cu Ordinul Lenin și cu Ordinul Drapelul Roșu de Muncă. La data de 28 martie 1951 a fost eliberat din toate funcțiile politice deținute și, în perioada 1951-1958, a lucrat la Ministerul Industriei cărnii și produselor lactate, la Ministerul industriei forestiere și la Ministerul asigurărilor sociale al RSSM. Fiodor Brovko a încetat din viață la data de 24 ianuarie 1960, în municipiul Chișinău.
Fiodor Brovko () [Corola-website/Science/309966_a_311295]
-
fiu al unui proprietar de casă de amanet. De mic copil s-a simțit jenat de inegalitatea socială pe care o simțea între familia sa înstărită și țăranii săraci din împrejurimi. În 1918, a terminat liceul de științe agricole și forestiere din Morioka (盛岡高等農林学校). Fiind un student eminent, îndrumătorul științific ș-i l-a dorit ca asistent. Dar certurile cu tatăl său din cauza religiei (Kenji a convertit la secta budistă oarecum mai activistă Nichiren), cât și dezgustul față de casa de amanet
Kenji Miyazawa () [Corola-website/Science/309409_a_310738]
-
ca decor pentru o serie de filme de lung metraj și televiziune, precum "Charlie și fabrica de ciocolată" (2005), "Die Schwarzwaldklinik" și "Die Powenzbande". Orașul are o școală tehnică superioară, o școală de pedagogie socială și un centru de studii forestiere. Gengenbach este un oraș producător de vinuri: ("Spätburgunder", "Müller-Thurgau", "Riesling" (Klingelberger), "Grauburgunder" (Grauer Burgunder).
Gengenbach () [Corola-website/Science/309444_a_310773]
-
este la Cobadin, situată la 64 km. Comuna are o economie agrară și dispune de o suprafață agricolă de 13.928 ha, din care 9.234 ha suprafață arabilă, 3.483 ha pășuni, 1.211 ha vii și livezi. Fondul forestier deține 2.300 ha, din care 1,5 ha proprietate privată, iar restul este în proprietatea Ocolului Silvic Băneasa. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Lipnița se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Lipnița, Constanța () [Corola-website/Science/310375_a_311704]
-
în care Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei și guvernatorul Ungariei, dăruiește Vișeul celor 3 cnezi Ștefan, Petru Mândru și Nan (Nașcu) cât și fraților lor. Evoluția actualului oraș începe după anul 1770, când se înființează la Vișeu și Borșa centre forestiere cu muncitori - coloniști țipțeri - din Zips, aduși la Vișeu din ordinul împăratului Iosif al II-lea al Austriei. În anul 1743 la Vișeu de Sus se stabilesc mineri din Saxonia și înființează exploatări de minereuri. În anul 1773 se înființează
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
aduși la Vișeu din ordinul împăratului Iosif al II-lea al Austriei. În anul 1743 la Vișeu de Sus se stabilesc mineri din Saxonia și înființează exploatări de minereuri. În anul 1773 se înființează la Vișeu un centru de exploatare forestieră, colonizat cu sași din Zips. În 1775 se stabilesc la Vișeu familii germane venite din Austria (Salzburg și Tirol). Între anii 1776 - 1794 vin primii coloniști din Salzkammergut. În 1778 sosesc alte 25 de familii din Gmunden, majoritatea cu mulți
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
germani, cu o pondere de 24,84% din totalul populației. La recensământul din 1977 sunt consemnați 3.430 de germani în orașul Vișeu, reprezentând 16,97% din totalul locuitorilor. Țipțerii au fost aduși la Vișeu în primul rând ca muncitori forestieri. De la vârsta adolescenței - 14 ani - băieții își începeau munca în pădure. Pe Valea Vaserului țipțerii plantau molid, aveau grijă de pepiniere, defrișau păduri, trimiteau plute pe apă la vale până la Sighet, Vișeu și Borșa, construiau plute pe apă, construiau drumuri
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
Tisa. Multe din obiceiurile coloniștilor țipțeri au fost preluate și de români. La pădure se lucra toată săptămâna, numai sâmbăta se cobora la vale, uneori pentru cei ce locuiau departe, perioada de lucru se prelungea la 2-3 luni. Butinarii (lucrătorii forestieri) dormeau în cabane numite „finlandeze”, aveau focul în mijloc, iar paturile erau aranjate radial pentru a se putea încălzi mai ușor și pentru a-și usca hainele pe timp de iarnă. Astăzi de pe Valea Vaserului lemnul se transportă pe cale ferată
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
drumețiilor; - stațiunea balneoclimaterică Ocna Șugatag. Principalii factori terapeutici sunt apele minerale cloruro - sodice concentrate, recomandate în afecțiunile reomatismale ale aparatului locomotor; - valea Vaserului - este cel mai atratctiv traseu turistic al Munților Maramureșului, cazarea fiind posibilă la cabanele silvice, de vânătoare, forestiere și miniere. Este propusă includerea sa în categoria ariilor protejate cu statutul de Parc Natural. În Maramureșului istoric există posibilitatea vânătorii sportive în următoarele zone: zona Vișeului, Bistra - Ruscova, Poienile de sub Munte. În cazul agroturismului entitatea organizatorică de bază este
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
sunt repartizate astfel: pământ arabil - 9.820 ha, vii - 1.336 ha, livezi - 299 ha. Orașul dispune de 3 parcuri cu o suprafață totală de 3,8 ha. Suprafața fâșiilor de protecție din jurul orașului este de 275,4 ha. Fondul forestier constitue 800 ha. Prima atestare documentară a orașului datează cu anul 1605. Denumirea orașului, conform unei legende vechi, vine de la numele unui oarecare Volcan. Legenda spune că salvându-se de dușmani și-au găsitaici refugiu niște păstori armeni. Frații Volcan
Vulcănești () [Corola-website/Science/305090_a_306419]
-
632 ha sunt pământuri arabile, 208 ha livezi și restul 455 ha pășuni. Suprafața orașului este compusă din 93,51 ha care formează vatra localității și 505 ha loturi de lângă casă. În afară de aceasta orașul mai dispune de 33 ha fâșii forestiere și 55 ha sunt ocupate de drumuri. Pe teritoriul orașului sunt înregistrați 18 agenți economici: o societate cu răspundere limitată, o cooperativă, 7 întreprinderi individuale și 9 agenți activează în baza patentei de întreprinzători. Baza economiei locale și de fapt
Ghindești () [Corola-website/Science/305112_a_306441]
-
din suprafață). Flora este prezentată de circa 5000 specii, dintre care 1900 specii de plante superioare și 3500 specii de plante inferioare. Răspândirea plantelor este sub influența reliefului și a elementelor pedoclimatice. După compoziția floristică cele mai bogate sunt ecosistemele forestiere (peste 800 specii), de stepă (peste 600 specii), de luncă (circa 600 specii), petrofite (circa 200) și palustre (cca 100 specii). Pădurile foioase sunt predominate de speciile de stejar, și carpen. Vegetația de stepă s-a păstrat doar pe alocuri
Cobîlea, Șoldănești () [Corola-website/Science/305118_a_306447]