40,327 matches
-
el a dus un trai de lux, mulți dintre colegii lui de generație și alți intelectuali erau persecutați sau chiar încarcerați în condiții inumane. După ce a tolerat epurarea din cadrul Academiei Române, după cum menționează Cioroianu, Sadoveanu acceptă să fie coleg cu noua generație reprezentată de „personaje minore din punct de vedere cultural, dar de care noul regim avea nevoie”, cum ar fi poetul Dumitru Theodor Neculuță și istoricul Mihail Roller. În calitatea sa oficială de președinte a MAN, Sadoveanu a semnat decrete de
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
că fenomenele culturale ale României depășeau dezvoltarea culturală a lumii. În acest context, Papu îl considera pe Sadoveanu „una din cele mai mari voci precursoare”, comparându-l cu Rabindranath Tagore. După Revoluția Română din 1989, Sadoveanu a influențat și noua generație, care au abordat temele din operele sare într-o manieră postmodernistă sau ironică. Printre ei se numără Dan Lungu, care, conform criticului Andrei Terian, a făcut aluzie la narațiunea-cadru din "Hanu Ancuței" pentru conceperea romanului " Paradisul găinilor" din 2004. În
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
comunitatea internațională abilității sale de a reda „propriul fel de a vedea și de a simți natura și umanitatea” pe care îl au românii, în timp ce istoricul literar Adrian Marino evidențiază faptul că Sadoveanu și Liviu Rebreanu au fost excepționali pentru generația fiind activ interesați de modul în care au fost traduse, editate și publicate operele lor în străinătate. Mai târziu, facerea cunoscută a operei lui Sadoveanu în Blocul Estic a devenit una din prioritățile regimului comunist. Astfel, "Mitrea Cocor" a făcut
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
Conform lui Simuț, ocazia în sine a fost totuși marcată de „impresia de indiferență generală”, Sadoveanu părând "un continent scufundat, amintit de noi doar cu smerenie și confuzie". Sadoveanu este o prezență ocazională în operele literare ale colegilor săi de generație. A scris seria de povestiri de vânătoare "Țara de dincolo de negură" în cinstea operei lui George Topîrceanu cu același nume, ambii autori schițând portretul celuilalt cu admirație. Topîrceanu a mai parodiat stilul prietenului său într-un scheci de cinci paragrafe
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
și într-un tablou din 192 pictat de Ștefan Dumitrescu, parte a seriei cu persoanele influente de la "Viața Românească". În varianta originală, "Mitrea Cocor" trebuia să fie ilustrată de Corneliu Baba, unul dintre cei mai cunoscuți artiști vizuali români ai generației sale. Baba, care a fost criticat pentru „formalismul său”, a fost presat de autorități să accepte acest lucru sau să riște să ducă o viață precară. Rezultatul muncii sale a fost respins de editură, iar scheciurile sale nu au fost
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
În perioada 1958-1960, Nicolae Breban rămâne, prin excelență, un autodidact, instruindu-se, mai mult, în afara mediului universitar al acelei epoci. „Acei ani au fost ani de lectură”, declara scriitorul în "Confesiuni violente". „Eram mult mai liber decât colegii mei de generație, care erau înregimentați în acele abatoare care se chemau universitățile staliniste”. Frecventează un timp cenaclul de pe lângă revista"Tânărul scriitor", condus de Florin Mugur. Decisivă pentru formația sa intelectuală va fi însă prietenia care îl va lega de Nichita Stănescu, Cezar
Nicolae Breban () [Corola-website/Science/297624_a_298953]
-
staliniste”. Frecventează un timp cenaclul de pe lângă revista"Tânărul scriitor", condus de Florin Mugur. Decisivă pentru formația sa intelectuală va fi însă prietenia care îl va lega de Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Grigore Hagiu și Matei Călinescu, un adevărat nucleu al generației 60, care va demola falsele valori, promovate de realismul socialist, prin impunerea criteriului estetic. În 1961, publică schițe și nuvele în "Gazeta literară" ("Hoțul", "Tinerețe", "Vichenție", "Buzuilă"), în "Luceafărul" ("Noapte albă", "Uimitor, foarte uimitor") și în "Scrisul bănățean" ("Roșcovana"), făcându
Nicolae Breban () [Corola-website/Science/297624_a_298953]
-
spre o retorică neobișnuită a textului: Nuvelele sale istorice - "Mihnea cel Rău", "Doamna Chiajna" - și mai ales spiritualul "Pseudokynegeticos" („"Fals tratat de vânătoare"”), în care se vede imensa lui erudiție, gustul constant, poezia delicioasă a evocării peisajului românesc, au încântat generațiile trecute și prezente. Eseul "Pseudokynegetikos", despre care George Călinescu afirma că este un text în care autorul „"bate câmpii cu grație"”, cuprinde considerații estetice și descrierea a trei opere de artă cu subiecte cinegetice, un basm ("Povestea lui Făt Frumos
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
(n. 1 martie 1788 - d. 12 noiembrie 1869) a fost un poet, prozator și dramaturg român care s-a născut la Herța, în nordul Moldovei (azi în Ucraina). Precursor al generației pașoptiste, a fost unul din întemeietorii nuvelei istorice la noi, a condus numeroase reviste literare, a recuperat de la Lemberg din Polonia, unde studiase în tinerețe, manuscrisul Țiganiadei, epopeea bufa a lui Ion Budai-Deleanu. A fost îndrumător cultural în domenii diverse
Gheorghe Asachi () [Corola-website/Science/297627_a_298956]
-
de unitate națională: "„Avem același dor, aceleași dureri, aceleași aspirațiuni. Cântăm aceleași cântece și aceeași doină ... Durerile și bucuriile celor de dincolo sunt și ale noastre și ale noastre sunt ale lor. Dușmanii lor sunt și ai noștri ... Visul atâtor generații de strămoși, de moși și de părinți l-am visat și noi, și acum îl vedem aevea“". Același orator afirma cu dârză justificare: "„Suntem un singur popor, Carpații ne sunt șira spinării“". Lui Delavrancea i-a fost dat să-și
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
Academia Română, Iacob Negruzzi aducea următorul elogiu oratorului Delavrancea: "„Când pentru întâia oară te-am auzit vorbind în public, ți-am rezervat în mintea mea un loc de frunte printre însemnații, dar puținii oratori ce s-au produs la noi în generația mai nouă. Adevăratul orator trebuie să aibă vocea sonoră și accentuată, gestul sobru, dar potrivit, limba curată și curgătoare, înșirarea ideilor trebuie să fie firească, argumentarea gradată, puternică și mai ales logică, căci scopul cuvântării nu este de a impune
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
în lumea literară. În presa timpulului sunt reproduse ample fragmente, evidențiindu-se forța inedită a scriitorului de a argumenta întreaga complexitate a creației populare. Mulțumind cu modestie membrilor înaltului for cultural, autorul dramei "" apreciază activitatea literară a altor colegi de generație: "„Dar sunt alții cu merite mai de seamă decât ale mele. Caragiale - cine ar fi crezut că ne va lăsa așa de curând - care a zugrăvit nepieritor tipurile lui, mai populare ca ale oricui altuia. Vlahuță, care a turnat în
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
Homer și savanții încă nu au decis dacă el a scris una, amândouă sau poate nici una dintre marile epopei grecești. Este posibil ca ele să fi avut un sâmbure de adevăr care a fost transmis pe cale orală și dezvoltat de generații întregi de barzi, înainte să fie scrise în jurul secolului al VIII-lea î.Hr. Scrierea putea fi făcută de unul sau mai mulți "Homeri", care au prelucrat, au cizelat sau remodelat întâmplările. Epopeile homerice se inspiră dintr-un șir de întâmplări
Epopee () [Corola-website/Science/297635_a_298964]
-
nu contesta sistemul de privilegii până în 1788. Acceptă valorile nobiliare și dorea să se bucure de sistemul de privilegii, prin dobândirea unui titlu nobiliar pentru care tot se străduiau să le obțină. Majoritatea funcțiilor care confereau titlu nobiliar cereau 2-3 generații de deținători până la dobândirea nobleței ereditare. Întârzierea putea fi evitată de cei foarte bogați. Negustorii de sclavi, cultivatorii și financiarii își puteau permite să plătească prețul mare al unui post ca acela de secretar al regelui, care conferea direct noblețea
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
de doctorat. Părinții săi sunt din zona Rîmnicu Vîlcea, tatăl său a fost ofițer în Armata Regală și a luptat pe frontul de Est pînă la Cotul Donului, apoi a participat la elberarea Cehoslovaciei. Mama lui este descendentă a șapte generații de preoți, dintre care cinci au ctitorit diverse biserici în satele din Vîlcea. A fost lector în Slovacia, unde a format mai mulți universitari slovaci care se consideră discipolii săi. Inițial a fost profesor la Filologia craioveană unde a ocupat
Eugen Negrici () [Corola-website/Science/297639_a_298968]
-
proiecte a anilor '30, în 1935, pe fondul carențelor vizibile ale democrației parlamentare și ca replică la criza evidentă a clasei politice din România interbelică, afectată de corupție și demagogie, apare Manifestul Revoluției Naționale, un adevărat document programatic al noii generații. Publicat sub forma unei broșuri, Manifestul este semnat de către Sorin Pavel, Petre Țuțea, Ioan Crăciunel, Gheorghe Tite, Nicolae Tatu și Petre Ercuță și propune "o nouă formulă de organizare a omenirii: naționalismul" dar nu cel dinainte de primul război mondial ci
Petre Țuțea () [Corola-website/Science/297629_a_298958]
-
seria a XII-a, sub denumirea de „U.A.B.”. Este precursoarea echipei pe care Silviu Ploeșteanu, cu mână forte și profesionalism, a dus-o până pe locul doi în prima divizie și la câștigarea primei Cupe Balcanice Intercluburi. O considerăm generația a doua, care, după interminabilul baraj din 1950 a pătruns în Divizia B. Este generația cu care Silviu Ploeșteanu și-a clădit marea echipă care va cuceri apoi „Cupa Balcanică” intercluburi, care va ocupa locuri fruntașe pe prima scenă și
FC Brașov () [Corola-website/Science/297644_a_298973]
-
Silviu Ploeșteanu, cu mână forte și profesionalism, a dus-o până pe locul doi în prima divizie și la câștigarea primei Cupe Balcanice Intercluburi. O considerăm generația a doua, care, după interminabilul baraj din 1950 a pătruns în Divizia B. Este generația cu care Silviu Ploeșteanu și-a clădit marea echipă care va cuceri apoi „Cupa Balcanică” intercluburi, care va ocupa locuri fruntașe pe prima scenă și care în 1960 a ocupat locul doi pe prima scenă. Este generația lui Nicolae Proca
FC Brașov () [Corola-website/Science/297644_a_298973]
-
Divizia B. Este generația cu care Silviu Ploeșteanu și-a clădit marea echipă care va cuceri apoi „Cupa Balcanică” intercluburi, care va ocupa locuri fruntașe pe prima scenă și care în 1960 a ocupat locul doi pe prima scenă. Este generația lui Nicolae Proca, Gheorghe Fusulan, Gheorghe Ciripoi, Tică Constantinescu, Gheorghe Percea, Octavian Zaharia, Gheorghe Raicu, completată apoi cu Ștefan Hidișan (ulterior ca antrenor, descoperitor de talente), Niculae Campo, Ioan Szigeti, Alexandru Meszaroși, Vasile Szeredai, Dorin Gane, Valer Târnăveanu, Necula Dorin
FC Brașov () [Corola-website/Science/297644_a_298973]
-
Proca, Gheorghe Fusulan, Gheorghe Ciripoi, Tică Constantinescu, Gheorghe Percea, Octavian Zaharia, Gheorghe Raicu, completată apoi cu Ștefan Hidișan (ulterior ca antrenor, descoperitor de talente), Niculae Campo, Ioan Szigeti, Alexandru Meszaroși, Vasile Szeredai, Dorin Gane, Valer Târnăveanu, Necula Dorin. A urmat generația trio-ului, Nicolae Pescaru - Stere Adamache - Mihai Ivăncescu, adică generația care a dat naționalei trei jucători la naționala pentru mondialul mexican. Pentru o echipă de provincie era o performanță, mai ales pentru o formație care venise din „B”, chiar dacă retrogradarea
FC Brașov () [Corola-website/Science/297644_a_298973]
-
Zaharia, Gheorghe Raicu, completată apoi cu Ștefan Hidișan (ulterior ca antrenor, descoperitor de talente), Niculae Campo, Ioan Szigeti, Alexandru Meszaroși, Vasile Szeredai, Dorin Gane, Valer Târnăveanu, Necula Dorin. A urmat generația trio-ului, Nicolae Pescaru - Stere Adamache - Mihai Ivăncescu, adică generația care a dat naționalei trei jucători la naționala pentru mondialul mexican. Pentru o echipă de provincie era o performanță, mai ales pentru o formație care venise din „B”, chiar dacă retrogradarea a fost nemeritată. Dacă ne întoarcem la această generație, ea
FC Brașov () [Corola-website/Science/297644_a_298973]
-
adică generația care a dat naționalei trei jucători la naționala pentru mondialul mexican. Pentru o echipă de provincie era o performanță, mai ales pentru o formație care venise din „B”, chiar dacă retrogradarea a fost nemeritată. Dacă ne întoarcem la această generație, ea a retrogradat în 1968, însă retrogradarea s-a datorat unor factori independenți de valoarea echipei. Moartea lui Iuliu Năftănăilă pe 28 august 1967 a zdruncinat din temelii clubul, care nu și-a mai revenit. Nu a fost suficient decesul
FC Brașov () [Corola-website/Science/297644_a_298973]
-
pe bancă decât opt etape din ediția următoare din „B”, după care, Valentin Stănescu i-a luat locul. Șocul schimbării de la cârma echipei, după 21 de ani, i-a cauzat decesul în primăvara următoare, pe 13 aprilie 1969. De această generație se leagă numele lui Csaba Gyorffy, Iuliu Jenei, Călin Gane, Marcel Goran, Petre Cadar, Cezar Ardeleanu, Adrian Hârlab, Virgil Grecea , generație încorporată alături de unii din cei cu state mai vechi de serviciu. Generația anilor ’80 a readus formația „stegarilor” pe
FC Brașov () [Corola-website/Science/297644_a_298973]
-
cârma echipei, după 21 de ani, i-a cauzat decesul în primăvara următoare, pe 13 aprilie 1969. De această generație se leagă numele lui Csaba Gyorffy, Iuliu Jenei, Călin Gane, Marcel Goran, Petre Cadar, Cezar Ardeleanu, Adrian Hârlab, Virgil Grecea , generație încorporată alături de unii din cei cu state mai vechi de serviciu. Generația anilor ’80 a readus formația „stegarilor” pe prima scenă, după cinci ani de penitență prin divizia secundă. A fost generația lui Vasile Papuc, Vasile Gherghe, Marian Paraschivescu, Valer
FC Brașov () [Corola-website/Science/297644_a_298973]
-
următoare, pe 13 aprilie 1969. De această generație se leagă numele lui Csaba Gyorffy, Iuliu Jenei, Călin Gane, Marcel Goran, Petre Cadar, Cezar Ardeleanu, Adrian Hârlab, Virgil Grecea , generație încorporată alături de unii din cei cu state mai vechi de serviciu. Generația anilor ’80 a readus formația „stegarilor” pe prima scenă, după cinci ani de penitență prin divizia secundă. A fost generația lui Vasile Papuc, Vasile Gherghe, Marian Paraschivescu, Valer Șulea, Costel Spirea, Vasile Bențea, Gherasim Chioreanu, Adrian Furnică, Constantin Manciu, Nicolae
FC Brașov () [Corola-website/Science/297644_a_298973]