5,710 matches
-
în rolul titular. Woyzeck-ul său este neliniștitor, iar unui ochi atent nu-i poate scăpa cât se va fi "luptat" actorul cu personajul. Biruința sa, a Actorului (cu "a" mare!) este deplină. Spiritul de rigoare și cel de finețe se împletesc armonios, partitura e parcursă cu mare exactitate psihologică și capacitate de concentrare. Interpretul joacă "strâns", cu (aparentă) economie, efectul fiind însă cel scontat: înaintea interpretării actoricești în sine, se văd ideile. Este, dacă vreți, "prețul" pe care îl plătește orice
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
București. Din cauza tensiunii și a neatenției, vor ieși de pe carosabil la întâlnirea cu un BMW în care se aflau patru prieteni ai regizorului Victor, care mergeau spre Brașov la premieră. Spectacolul de teatru absoarbe așadar două fire narative ce se împletesc și se subdivid în mai multe micro-narațiuni conduse cu mână sigură de regizorul-scenarist Alexa Visarion. Această împletire se traduce prin schimbarea permanentă a perspectivelor: suntem când într-una din cele două mașini, în încadraturi strânse, când în afară, și dobândim
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în romanul Ion de L. Rebreanu principalul fir epic care urmărește destinul eroului eponim - dezvoltând conflictul de interese dintre Ion și Vasile Baciu (Glasul pământului) și conflictul erotic (Glasul iubirii), ambele instituite în scena horei duminicale din primul capitol - se împletește cu fire epice secundare, urmărind destinul tânărului intelectual Titu Herdelea și destinul familiei sale. Situația dificilă (punctul culminant) este secvența textuală de maximă tensiune a conflictului, în care toate rezolvările sunt posibile, evoluția ulterioară a personajelor fiind imprevizibilă. De exemplu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
urmaș la tron, superioritatea mezinului/mezinei, interdicția încălcată, dorința imposibilă/dorința împlinită, obiectele fermecate (mărul de aur, peria, oglinda etc.), ajutoarele eroului (calul năzdrăvan, pasărea măiastră, împăratul peștilor, crăiasa furnicilor, Sfânta Duminică, zâna bună etc.), nunta împărătească etc. Realul se împletește cu fabulosul și în construcția personajului: „Caracteristica lui [a basmului n.n.] este că eroii nu sunt numai oameni, ci și anume ființe himerice, animale.“ (G. Călinescu) Conform Morfologiei basmului de Vladimir Propp, personajele basmice se încadrează în câteva arhetipuri: eroul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în proza românească interbelică o viziune artistică realist obiectivă. Apelând la „formula realismului modern, dur, necruțător“ (Ov. Crohmălniceanu), Liviu Rebreanu abordează teme a căror complexitate este definitorie pentru specia romanului. Tema foamei ances trale de pământ a țăranului român se împletește cu tema vieții și a morții, a iubirii și a familiei, cu tema națională și cu cea a intelectualului. Scriitorul construiește astfel o re prezentare a lumii ca totalitate, întro monografie a satului transilvănean de la începutul secolului XX, planul monografic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
prin Eros, gata să renunțe la nemurire pentru vremelnicia unei clipe de iubire. Semnificațiile majore ale acestui mit - „îngropate“ în straturile de adâncime ale textului - conferă Luceafărului eminescian dimensiunea unui poem filozofic complex, în care epicul, liricul și dramaticul se împletesc. ÎNCHEIERE Desăvârșit prin formă (versuri de 78 silabe, cu ritm iambic și rimă încrucișată) și prin viziunea poetică în care sunt închise tulburătoare înțelesuri, poemul eminescian oglindește în sine, dincolo de toposuri specifice imaginarului poetic romantic, „lumea însăși a poeziei ca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
eminesciană, eul liric este desemnat prin mărci ale persoanei I (pronume și verbe la persoana I): Aminte miam adus. 9. Prima strofă a elegiei Din cerurile albastre alcătuiește o secvență poetică în care tema iubirii și cea a naturii se împletesc, întro viziune tipic romantică. Imaginarul poetic reunește motive specific eminesciene (cerurile albastre, luceferi, codrul, lacul), alcătuind un cadru feeric, un spațiu protector pentru cuplul de îndrăgostiți: Luceferi se desfac, / Zâmbind iubirii noastre. Personificarea luceferilor, a codrului (pe gânduri pus) sugerează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/conflictele din textul narativ studiat Apelând la „formula realismului modern, dur, necruțător“ (Ov. Crohmălniceanu), Liviu Rebreanu abordează teme definitorii pentru existența satului românesc. Tema foamei ancestrale de pământ a țăranului român se împletește astfel cu tema iubirii, cu cea a familiei, a vieții și a morții, cu tema națională și cu cea a intelectualului. Romanul este o construcție diegetică stratificată, complexă, reunind trei fire epice și mai multe planuri de referință. Principalul plan
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
evenimente din ultimii zece ani din viața lui Ilie, prin rezumarea schimbărilor majore în existența lui Niculae, devenit inginer horticultor și părinte al unui băiat ce împlinise zece ani. Astfel, destinul lui Ilie Moromete și cel al familiei sale se împletesc cu imaginea complexă a lumii țărănești din Câmpia Dunării, surprinsă întrun proces de destrămare a civilizației tradiționale. Item 3: prezentarea relațiilor dintre două personaje, prin care tema aleasă se evidențiază în romanul studiat Desfășurarea epică a romanului are în centru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
evident faptul că deznodământul nuvelei are o accentuată dimensiune moralizatoare, fiindcă personajele care încalcă principiile morale sunt sancționate aspru în final. Deși sunt antitetice la început, relațiile dintre Ghiță și Lică devin treptat complementare, iar destinele lor se încrucișează, se împletesc, se unesc în moarte. Mai mult chiar, destinul lui Ghiță și al lui Lică demonstrează convingător tema principală a nuvelei și forța determinantă a întâmplărilor vieții, a circumstanțelor, a mediului ce exercită puternice influențe asupra omului. Destinele lor se înscriu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
stăpânit și orientat spre realitate în prima perioadă a vieții, de un romantism acut în a doua", observă pe drept temei Blaga (ibid., p. 156). M. Florian se referă și el explicit la faptul că "în sociologia lui Comte se împletesc armonic istorismul și naturalismul", altfel spus, romantismul și pozitivismul (Recesivitatea..., II, p. 357). Același autor vorbește despre "coloritul utopic" al concepției lui Comte în legătură cu raportul dintre "viața speculativă" și cea "activă", subliniind că viziunea filozofului francez este "modelată după organizarea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cîrtița ar scoate în livadă mulțime de mușuroaie, ca cușma sau pălăria. Cădelniță Cînd i-a pica popii cărbuni din cădelniță la un mort, va mai muri și altcineva. Călătorie Se crede că dacă se piaptănă o femeie și-și împletește părul, dacă-i rămîne din întîmplare o viță de păr neîmpletită, apoi îi stă înainte o călătorie lungă. Cînd se strică ceva, se duce cineva de acasă. Cînd cucoșul se suie pe poartă și cîntă cu capul spre drum, are să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fie deocheat copilul, taie-i o șuviță de păr, leag-o cu un fir de ață roșie și pă streaz-o după icoană. Ca să nu se deoache copiii, li se leagă cîte-un fir roșu la gît sau cîte-o cruciuliță; cailor li se împletește fir roșu la coamă sau în coadă. Cînd se pornește primăvara plugul la arat, se înconjoară el de trei ori, mai înainte de a ieși pe poartă, cu tămîie, busuioc și apă sfințită, cu care se stropește el și vitele, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
boii, faci a lup. Se crede că, dacă coasă o femeie grea dumineca, copilul ce-l va naște va fi cu limba cusută (legată). Dacă cioplești duminecă, pe lumea cealaltă îți vor arde așchiile pe piept. Nu e bine să împletești dumineca, că te tai (cu ce lucrezi). Toamna, cînd se pune varză în putini pentru iarnă, să nu se pună dumineca, căci se clocește. De cela ce se lă dumineca se zice că, murind el, trupul lui putrezește, iară părul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
30 ianuarie], se ține trei zile Filipii. Nu se scoate gunoiul afară, că e rău de gavăt*; nu se lucrează altceva nimic, decît se spală cămeși, ca să oprească gura gavătului. în aceste zile înțepi bubatul dacă ai coase sau ai împleti. în zilele Filipilor înțepi bubatul cînd îi coase: să nu coși. Nu e bine să țeși cu roșu și să împletești la lînă, că-ți mor oile. Fin Finul să se ducă în toate zilele mari la naș pînă a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nimic, decît se spală cămeși, ca să oprească gura gavătului. în aceste zile înțepi bubatul dacă ai coase sau ai împleti. în zilele Filipilor înțepi bubatul cînd îi coase: să nu coși. Nu e bine să țeși cu roșu și să împletești la lînă, că-ți mor oile. Fin Finul să se ducă în toate zilele mari la naș pînă a împlini nouă ani, că altfel se pă gînește cu sufletul. De-i avea fini mulți, pe ceea lume te scot de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dau la copii. Cînd seceri la grîu, să lași un peticel numai cît cuprinzi cu brațul - numit „barba lui Dumnezeu“ - în mijlocul lanului, că așa e bine. Să atîrni totdeauna trei ori nouă fire de grîu la icoană. Unii oameni pot împleti frumos spice de grîu; împletite ori nu, ele poartă numele de „barba lui Dumnezeu“. Cele din urmă spice de grîu se numesc „barba popii“. Femeia care pune mîna pe grîu sau pe făină trebuie să fie curată, adică să stea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
așa cum s-a mîncat la ea și cu oarecare bucate și vin, căci peste noapte vine norocul și mănîncă și el. Fetele care vor să știe de ce vor avea noroc iau în presara Sînzienelor o floare galbenă, numită sînziană, și împletesc din ea cunună, și apoi o aruncă pe casă; a doua zi dimineață se uită la acele cununi și află dacă are fata noroc la oi, păr de oaie; dacă are noroc la vite cornute, păr de vită; iară aceea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
soț, adică trei sau nouă. (Gh.F.C.) Oaie Se crede că norocul oilor este pe frunte; de aceea se și încep a tunde de la frunte, unde se face cu foarfecele semnul crucii. Nu e bine să țeși cu roșu și să împletești la lînă, că-ți mor oile. Cînd oaia sare și zburdă, face a vreme rea. Cînd vei avea pagubă în oi semn este că ți-a „pișcat“ cineva din haine. Oii care nu i se tunde lîna, ci se lasă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se îmbolnăvi arnici - ață colorată de brodat astruca (a) - a înmormînta, a acoperi cu pămînt atacat - tuberculos azimă - turtă nedospită B babiță - diaree baieră - legătură de care se prinde un obiect transportabil bală - dihanie barabulă - cartof barba-lui-Dumnezeu - spice de grîu împletite bată - scutec, cingătoare bărbănoc - plantă, merișor bătătură - fir trecut prin urzeală bătucel - plantă, muscă-cîinească beldie - vrej, cotor beleală - jupuitură benchi - zbenghi, semn bîigui (a) - a rătăci bîrdan - bută, burduhan bîrneț - cingătoare în jurul capului blajini - neam de oameni care trăiesc lîngă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cercul fără ieșire al destinului. Imersiunea, la vînătoarea de lipitori organizată de Paraipan, poate fi citită ca o întoarcere la apele benefice care obsedează memoria orbului. El este un om al Dunării, în a cărui nostalgie pentru țărmurile acvatice se împletesc instinctul revenirii la spațiul natal și atracția spre acvaticul originar, în ordinea speciei. Zahei se simte pacificat doar de apropierea apei, ca un locuitor al adîncurilor. Dezordinea și tulburarea vieții lui se liniștesc cum ar spune Blaga în pacea regăsită
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
caselor erau mici și bătute În cuie, iar În loc de geamuri, pe alocurea hîrtie lipită cu pastă din făină de grîu. Opaițul cu feștila producea lumina casei, pînă la culcare sau bolnavilor În stare mai gravă. Oborul casei era din stobori Împletiți cu nuiele. Lemne pentru iarnă, cei mai mulți le aduceau cu spinarea din pădurea moșierului, pentru care prestau zile de clacă și fără să aibă voie a intra În pădure cu toporul. Ocupația de bază era agricultura. Plugurile erau de lemn, fiind
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Hanul lui Mânjoală este o nuvelă fantastică, în care acțiunea se petrece la limita dintre natural și supranatural. În acest spațiu se petrec întâmplări stranii. Senzaționale, granițele dintre real și ireal sunt desființate, timpul a fost anulat, elementele mistice se împletesc, uneori, cu elementele filosofice. E un fantastic orientat mai degrabă spre miraculos. Având ca temă relația dintre om și supranatural, La Hanul lui Mânjoală îmbină realul cu magia și evidențiază faptele ciudate, inexplicabile rațional. Fănică se îndrepta spre casa viitorului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
identificăm teme și motive populare: Călin-Nebunul, Revedere, Ce te legeni, Luceafărul, dar și o natură eminesciană: Sara pe deal, Dorința, Mai am un singur dor, Revedere, Luceafărul. Limbajul eminescian valorifică lexicul popular arhaic ("clopotul vechi împle cu glasul lui sara"), împletește imagini vizuale cu auditive ("Duduind soseau călării ca un zid înalt de suliți"), folosește substantive cu valoare de simbol ("Marea și cu râurile/ Lumea cu pustiurile"), plurale neobișnuite ("furtune", "grădine"), acorduri inedite între substantive și adjective ("umezi morminte"), forme inversate
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Sufletul meu arde-n iubire ca para". În primele două strofe, planul uman interferează cu planul naturii, dimensiunea terestră ("deal", "turmele", "apele", "salcâmul" interferează cu cea cosmică ("stelele", "luna", "cerul"), într-un tablou al înserării în care imaginile vizuale se împletesc, de cele mai multe ori, cu imaginile auditive. În aceste strofe se combină descriptivul cu meditația: buciumul nostalgic "sună cu jale", apele "plâng, clar izvorând din fântâne", turmele urcă dealul care se proiectează spre cer, în timp ce stele "le scapără-n cale". Personificarea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]