6,539 matches
-
Portugalia până la Siberia", cu alte cuvinte un spațiu întins și polimorf, în care neamul său își poate rostui un loc mai confortabil. Utopia și realismul se îngemănau discret. Să urmăm europenilor mai deaproape" devine, în expresia lui Gr. Pleșoianu, un îndemn salutar și o regulă de conduită. Aplicarea ei întâmpină numeroase rezistențe, ceea ce face ca idealul european să rămână practic intangibil, deși elita cea mai activă milita deschis pentru el ca soluție de transgresiune a handicapaților și de modernizare mai rapidă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ei întâmpină numeroase rezistențe, ceea ce face ca idealul european să rămână practic intangibil, deși elita cea mai activă milita deschis pentru el ca soluție de transgresiune a handicapaților și de modernizare mai rapidă. Un timp, formula "spre Europa" constituise marele îndemn, un mod de ieșire din impas. Apoi, pe la jumătatea secolului XIX, când toate popoarele se aflau în plină convulsie revoluționară, s-a putut spune că "Europa ne privește", atentă la progresele noastre, preocupată ca instituțiile liberale să prindă rădăcini și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
comun, desigur, prea comun pentru a mai insista asupră-i, și totuși sunt destule motive de popas în spațiul acestei teme. Fiindcă ne aflăm, iată, la finele întâiului crug calendaristic deschis de Revoluție, iar evenimentele produse între timp constituie un îndemn stăruitor la reflecție. În fond, observa istoricul Pierre Chaunu, toate marile crize sunt maladii ale memoriei. Oamenii uită ceea ce ar trebui să aibă mereu înainte, ca un memento, din experiența trecutului. Uită, prefac, deformează, distrug. Și fără seisme socio-politice memoria
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
teologii defineau mai demult adevărul. Ordinea gândirii nu se poate obține decât pe seama unui apel sistematic la memorie, la experiența consumată în timp, adică la acea istorie pe care Kogălniceanu o imagina ca sursă de învățătură, de norme comportamentale, de "îndemn la slavă și la fapta bună", descoperind în ea, pe urmele lui Cicero, un mijloc de a extinde oarecum viața prim "ispita veacurilor". Fiindcă, se întreba istoricul, reluând antica formulă, "ce este vârsta omului, dacă memoria faptelor noastre nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
poate că cea mai impresionantă parte a fasciculei o formează rugămintea unor rude sau prieteni, reprodusă la urmă, de a li se comunica știri despre "omul pierdut" cândva în acel univers. Sunt apeluri dramatice la memoria supraviețuitorilor și totodată un îndemn la cunoașterea cât mai deplină a epocii. Memoria se cuvine a fi eliberată și ea de scoriile dictaturii. Convorbiri literare, 2, ianuarie 1991, p. 13 (text scris la 17 decembrie 1990) INDICE DE NUME Aaron, Florian, 140, 259 Abelio, R.
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
octobre 1988, Paris, 1989, p. 240. 2 Catherine Durandin, Révolution à la française ou à la russe. Polonais, Roumains et Russes au XIXe siècle, Paris, FUF, 1989, p. 340. 1 J. Godechot, Les révolutions, 1770-1799, Paris, 1970, p. 6. 1 Îndemn la înălțare în istorie, Chișinău, Ed. Cartea Moldovenească, 1990, 320 p. 1 Nicolae Iorga, Considerazioni generali sugli studi storici, Saggio introductivo e cura di Bianca Valota Cavallotti, Milano, Edizioni Unicopli, 1990, 356 p. 1 Vatra , 8/ 1989; Cronica, 20 și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în cele cerești, mai mult decat nu știu câți mari filozofi. M-ar stingheri să fiu numit discipol al lui Schopenhauer sau al lui Nietzsche; dar oare mi-aș putea stăpâni bucuria, cănd m-ar chema discipolul sfintelor?"9 Cioran asculta de îndemnul sfintei: "Tu nu trebuie să mai stai de vorbă cu oamenii, ci cu îngerii"10. Teresa de Ávila era, prin ardoarea ei, spune Cioran, "atât de fascinantă, încât ai sentimentul credinței, chiar dacă nu crezi (...) Primejdia convertirii îl paste pe orice
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
dispar pentru totdeauna"77. Inconvenientul de a te naște pentru a suferi, atât de prezent la Cioran, fusese constatat deja de Iov, în vremea revoltei sale împotriva Dumnezeului nemilos din Vechiul Testament, care, în pofida credinței dovedite de supusul lui, a ascultat îndemnul Satanei și l-a supus la cele mai cumplite încercări. "Iov se simțea că și eroii din tragedia greacă îngrădit din toate părțile, fiindcă știa că, prin chiar limitele sale omenești, nu poate să fie fără de vină în fața nemărginirii lui
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de episcopat (până la exilarea sa) în Constantinopol. Predicile sale erau practice. Predica pe subiecte sau teme apăsătoare - păcat, căință, credință, lucrarea pentru mântuire a lui Hristos. Multe dintre ele explică Sfânta Scriptură, sursă inepuizabilă de învățături morale și pretext de îndemnuri la sfințenie. Marele Patriarh constantinopolitan cunoștea și folosea Scriptura în chip admirabil. Biografii spun că în timpul celor șase ani petrecuți în retragere, rugăciune și asceză, a studiat-o cu ardoare, sfârșind prin a o cunoaște în amănunt. El însuși atrage
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
ocrotitorul săracilor, impune și astăzi tuturor creștinilor una și aceeași purtare, anume dragostea milostivă față de cei umili. Marele arhipăstor, organizator al faptelor de binefacere la Cezareea Capadociei, este acela care ne-a convins pe toți, prin exemplul viu și prin îndemnuri la milostenie, lansate în cele mai multe dintre predicile sale, că, fiind oameni, să nu disprețuim pe frații noștri când îi vedem în nenorociri străine, ci să ne silim a întrebuința bine avutul nostru, să le arătăm lor mila, pe care și
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Dumnezeu le-a dăruit unora averi și bogății, aceștia să fie mulțumiți de darurile primite și să se folosească de ele cu înțelepciune, ca să le fie spre folos, nu spre pagubă sau pierzare. De aceea, în predicile sale, face nenumărate îndemnuri la săvârșirea milosteniei, chiar și atunci când adresanții exortațiilor nu duc nici pe departe o viață opulentă, căci întotdeauna este cineva mai sărac decât ei: „Dacă toată subzistența ta se reduce la o singură pâine și un sărac vine la ușa
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
dai<footnote Învățătură a celor doisprezece Apostoli, cap. I, 3, traducere, note și indici de Preot Dr. Dumitru Fecioru, în vol. Scrierile Părinților Apostolici, Editura I.B.M.B.O.R., 1995, p. 27. footnote>. Dând câteva pagini ale aceleiași scrieri, găsim următorul îndemn: „Tot «cel ce vine în numele Domnului» (Mt., 21, 9; Ps., 117, 24; In., 5, 43) să fie primit; iar apoi, după ce îl cercetați, îl veți cunoaște, că veți avea pricepere să deosebiți dreapta de stânga. Dacă cel ce vine este
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
ca să nu trăiască împreună cu voi un creștin trândav. Iar dacă nu vrea să facă așa, atunci face neguțătorie cu Hristos. Fiți cu luare aminte cu unii ca aceștia”<footnote Ibidem, cap. XII, 1-5, p. 33. footnote>. Găsim un alt doilea îndemn la cumpătare, dreaptă socoteală și prudență. Cei care cerșesc deși ar fi apți de muncă sunt etichetați ca negustori sau traficanți de Hristos. În cartea Păstorul, scrisă în secolul al II-lea p.Chr., de un autor pe nume Herma
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
dă unui vagabond, acela aruncă banii la câini, pe care nerușinarea îl poate face respingător, dar pe care lipsa nu-l face vrednic de milă”<footnote Idem, Epistole, epist. 150, III, p. 337. footnote>. Sfântul Vasile, după cum știm, lansează mișcătoare îndemnuri în a-i ajuta pe cei nevoiași, însă dorește să fie ajutați aceia care au reală nevoie de vreun sprijin oarecare: „Dumnezeu vrea ca tu, în simplitatea inimii tale, să fii darnic cu cel ce-ți cere, dar, totuși, cu
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
unui lucru folositor atât lor cât și comunității din care fac parte. Trebuie avut în vedere ca aceste judecăți asupra persoanelor și această „deosebire a nevoii fiecăruia din cei care îți cer” să nu fie înțeleasă de unii ca un îndemn la refuz de a mai săvârși acte de binefacere nimănui din pricină că printre cei cu adevărat nevoiași, există și cerșetori mincinoși care vor doar să profite de generozitatea bunilor creștini. Nu trebuie să devenim bănuitori față de toți cei nevoiași, însă dacă
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
și implicații posibile ale prioritarianismului în distribuția serviciilor medicale pot fi și merită totuși evidențiate și analizate. Studiul lui Brock are merite importante în această privință. În cele ce urmează voi încerca să răspund, atât cât îmi stă în putință, îndemnului său și să conturez un posibil portret al prioritarianismului în distribuția serviciilor medicale bazându-mă atât pe ideile exprimate în studiul său, cât și pe cele dezvoltate de filosofii care au apărat prioritarianismul în alte domenii decât cel al distribuției
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
de jurați, afară de cazurile aci statornicite, care se vor judeca de tribunalele ordinare, potrivit dreptului comun: a) Delictele ce s-ar comite împotriva Suveranilor țării, Principelui Moștenitor, membrilor Familiei Regale și Dinastiei, Șefilor Statelor Străine și reprezentanților lor; 22 b) Îndemnurile directe la omor și rebeliune, în cazurile când nu au fost urmate de execuțiune; c) Calomniile, injuriile, difamațiile aduse particularilor sau funcționarilor publici oricare ar fi, atinși în viața lor particulară sau în cinstea lor personală. Arestul preventiv în materie
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
de jurați, afara de cazurile aci statornicite, cari se vor judeca de tribunalele ordinare, potrivit dreptului comun: a) Delictele ce s-ar comite împotriva Suveranilor țării, Principelui Moștenitor, membrilor Familiei Regale și Dinastiei, Șefilor Statelor Străine și reprezentanților lor; b) îndemnurile directe la omor și rebeliune, în cazurile când nu au fost urmate de execuțiune; c) Calomniile, injuriile, difamațiile aduse particularilor sau funcționarilor publici oricari ar fi, atinși în vieața lor particulară sau în cinstea lor personală. Arestul preventiv în materie
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
și neastâmpărat, cum se autodescrie mai apoi în Amintiri din copilărie, Nică urmează școala de pe lângă biserică, avându-l dascăl pe "bădița Vasile" ăVasile al Iloaiei), cel luat cu arcanul la oaste. Școala era într-o chilie făcută de săteni, la îndemnul parohului Ion Humulescu. Permanenții vizitatori sosiți azi la Humulești văd nu numai muzeul din căsuță, dar și biserica sau drumul spre Ozana, unde se scălda Ionică .Apoi, cum desprindem din harta alăturată, mama Smaranda îl dă în primire tatălui ei
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
apelează și la învățaturile lui Ruben, la cartea de astrologie împrumutată. Pentru a putea descifra cartea, Dionis se întoarce în timp, pe vremea lui Alexandru cel Bun, sub chipul călugărului Dan. Spațiul și timpul sunt coordonate fundamentale ale nuvelei. La îndemnul umbrei sale, Dan purcede la o călătorie cosmică în lună alături de iubita sa, Maria, fiica spătarului Mesteacăn. Dan îndrăznește chiar, să se considere părintele universului, însuși Dumnezeuăoare fără să știu nu sunt eu însumi Dumne...-), fapt care îi aduce prăbușirea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
comportare, ne dăm semna că funcția cuvântului nu stă în revelarea gratuită și teoretică de mistere idee care stă la baza întregii filosofii a lui Lucian Blaga, ce e lipsită de orice obligament etic ci el exprimă o pretenție, un îndemn, o voința de-a obliga și are o uriașă putere de-a trezi obligativitatea altuia, de a-l determina într-o direcție sau alta”22. După autor, cuvântul este cea mai mare putere din lume, nu întrucât zugrăvește realități statice
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
de episcopat (până la exilarea sa) în Constantinopol. Predicile sale erau practice. Predica pe subiecte sau teme apăsătoare - păcat, căință, credință, lucrarea pentru mântuire a lui Hristos. Multe dintre ele explică Sfânta Scriptură, sursă inepuizabilă de învățături morale și pretext de îndemnuri la sfințenie. Marele Patriarh constantinopolitan cunoștea și folosea Scriptura în chip admirabil. Biografii spun că în timpul celor șase ani petrecuți în retragere, rugăciune și asceză, a studiat-o cu ardoare, sfârșind prin a o cunoaște în amănunt. El însuși atrage
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
comportare, ne dăm semna că funcția cuvântului nu stă în revelarea gratuită și teoretică de mistere idee care stă la baza întregii filosofii a lui Lucian Blaga, ce e lipsită de orice obligament etic ci el exprimă o pretenție, un îndemn, o voința de-a obliga și are o uriașă putere de-a trezi obligativitatea altuia, de a-l determina într-o direcție sau alta”22. După autor, cuvântul este cea mai mare putere din lume, nu întrucât zugrăvește realități statice
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
marasm. Aveam un maldăr de manuscrise și nu știam ce vor deveni. Începusem mai de mult Întâmplările. Am citit câteva pagini lui Geo Bogza și el m-a încurajat îndată să continui și să termin această carte. Cred că fără îndemnul și prezența acestor rari și neprețuiți prieteni, Geo Bogza și soția lui, n-aș fi putut scrie această carte 36. Tot Nicolae Manolescu, în studiul citat, aprecia că primul roman al lui Blecher are influențe expresioniste, naturaliste și suprarealiste, ,,fără
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
divinitate" este rezultatul unei spiritualizări antropomorfe în cadrul căreia spaima sacră își pierde din intensitate, se înțelege de la sine că omul, în măsura în care participă la viziunea liniștitoare, este automat recompensat, de unde rezultă că el este exclus de la recompensă și pedepsit dacă ignoră îndemnul la spiritualizare-sublimare simbolizat de "porunca divinității". Răsplata și pedeapsa, simbolic trimise de divinități, sînt deci conform sensului ascuns imanente vieții. Ele reprezintă legalitatea misterioasă a vieții manifeste, legea armoniei și condițiile realizării ei într-un mod agreabil, contrară legii dizarmoniei
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]