16,092 matches
-
același timp, împotriva propriilor extremiști. Chiar dacă se afirmă speranța că România figurează ca pol al stabilității, în umbră se profilează o amenințare de destabilizare. Instanțele occidentale Consiliul Europei, CSCE, FMI Washington-ul, pentru Parteneriatul pentru Pace, urmăresc susținerea Rusiei și întăresc controlul asupra eventualelor și încă posibilelor derapaje românești. Neliniștea apare din acest recurs plin de constrîngeri pentru unii și indispensabil pentru alții la o ingerință externă. Cetățenii români sînt asistați din afară, însă ei au simultan oroare și nevoie de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a lungul secolelor, o influență cu atît mai puternică cu cît aceasta era propagată de singurul stat capabil să ducă o politică de mare anvergură. Întemeierea unei noi capitale a imperiului la Constantinopol, care, după 330, devenise noua Romă, a întărit, obligatoriu, poziția și importanța provinciilor balcanice". Caracterul distinctiv al politicii și al înțelegerii istoriei originilor și a continuității ca instrument de luptă națională datează din ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea, luptele sociale din Transilvania stînd la baza unei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lui Mihnea II, în 1591; pentru că domnia unei înțelegeri interne este foarte discutabilă și deoarece clanurile rivalizează între ele sau se luptă pentru puterea princiară. Aceste lupte intestine îl conduc pe domn să caute sprijinul autorității otomane pentru a-și întări propria putere. Triumful ortodoxiei a fost un mijloc de desprindere de prea insistenta suzeranitate maghiară și un instrument de respingere a influențelor Reformei. Dar însăși această ortodoxie este împărțită: este cînd militantă, cînd în funcție de alianțele politice convenite deschisă influențelor catolice
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
schimbări antrenează un nou avînt al mobilizării Ungariei și a regelui său, Sigismund susținut de către Manuel II al Bizanțului, de Ordinul Ospitalierilor din Rhodos și de cavalerii ducelui de Bourgogne. Bătălia care are loc la Nicopole, în 1396, și care întărește poziția otomanilor în Balcani, se soldează cu înfrîngerea creștinilor. În ceea ce-i privește pe Mircea, istoricul N. lorga scrie: Episodul încărcat de mari încercări al cruciadei generale era încheiat pentru el. Ceea ce îi rămînea de făcut era să-și recîștige
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1783, împăratul a făcut o vizită în Banat, fiind asaltat cu reclamații. Horea se exprimă în numele celor pătimași, adică a "celor care suferă". Preludiul răzmeriței a plecat de la modificarea modalităților de recrutare militară. losif al II-lea instaurează un sistem întărit de apărare a frontierelor. Or, acceptarea înrolării militare este pentru țărani un mijloc de a scăpa de șerbie și de a accede la statutul de om de arme, deci om liber. Zvonurile se răspîndesc. Sate întregi se prezintă, împreună cu preoții
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
păstrăm neutralitatea cît mai mult timp posibil, însă vom fi obligați să adunăm un corp de observare pe Dunăre, în fața frontierei turco-sîrbe". Cîteva luni mai tîrziu, în martie 1877, fiecare efort se îndreaptă spre apărarea liniei Dunării, în vreme ce turcii își întăresc garnizoanele din toate fortărețele, iar în Rusia meridională sînt masate trupe. De partea lor, marile puteri se află în tratative la mai multe nivele: cu Constantinopolul pentru a obține reforme, între ele pentru a redefini sferele de influență în cazul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
există, există în schimb teama de lașitatea țăranilor epuizați de conflict, anarhia atinge frontierele; bande de tîlhari sînt semnalate în Muntenia și chiar la frontiera moldavă, radicalii pretinzînd că aceste bande sînt formate din unguri. În sfîrșit, războiul pare a întări fraternitatea româno-rusă. Marele duce Nicolae întocmește lista ostașilor români cărora le este destinat cutare ori cutare ordin... Mediile politice rămîn tensionate. Ce se va întîmpla în viitor cu Basarabia? Semnarea de către ruși a unui armistițiu și a preliminărilor de pace
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
americanul Keith Hitchins, conchid asupra unor perspective mai complexe, în care ideologia națională transilvană a evoluat. Conținutul revendicărilor s-a transformat foarte clar în ultimul deceniu al secolului XIX; mișcarea națională nu este nici lineară, nici unanimă. Aceste concluzii sînt întărite de observațiile diplomaților francezi care au tendința de a insista asupra prudenței politice a Bucureștiului în problema transilvană, prudență impusă de alianța care leagă Bucureștiul de Viena încă din 1883. Regele Carol ține la această alianță și rămîne fidel acestui
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Albe și a radicalizării situației ungare (guvernul moderat al lui Karolyi este răsturnat de Béla Kun la 20 martie 1919). Semnarea tratatului cu Germania nu-i mulțumește pe deplin pe naționaliștii din Franța, iar Clemenceau, sub presiunea acestora, trebuie să întărească securitatea Franței, găsind alianțele potrivite la est. Oamenii de stat francezi stabilesc un fel de cordon sanitar. Această politică îi va face adesea să creadă ca partenerii lor est-europeni sînt toți la fel și că își împart referințele și principiile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
atee răspîndită de comuniști și difuzarea publicațiilor clandestine la prețuri derizorii. Colaborările din perioada interbelică la revista Viața Românească și temele dezbătute dovedesc o tradiție de stînga care nu abdică și care se înscrie în linia radicalismelor începutului de secol, întărindu-se prin mobilizarea antifascistă a stîngii europene, începînd din 1933. Odată cu Stere, se pun bazele unei reflecții asupra revoluției ruse, asupra cauzelor și influenței sale. Cele mai multe din articolele pe care acesta le publică în 1924 propun analiza acestor cauze și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
țeluri permanente sînt apărarea granițelor românești. Noi urmărim dezvoltarea relațiilor cu toate țările, fără distincție și, în particular, cu vecinii noștri în cadrul Societății Națiunilor, a alianțelor și a prietenii lor existente pe care voim să le adîncim și să le întărim, în interesul păcii generale". Actele de politică externă interesează mai mult decît măsurile interne care, în cîteva luni, duc la instaurarea unui regim de partid unic în jurul regelui. În februarie 1938 este proclamată, în întreaga țară, starea de asediu și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sa de a suprima 20 de milioane de ruși pentru a reda Europei un echilibru în care slavii să fie mai puțin numeroși. În România, legionarii se răzvrătesc: ocupă o cazarmă în apropierea birourilor lui Antonescu, ridică baricade în oraș, întărind punctele cheie. Armata rămîne în cazărmi și îi lasă să asedieze o bună parte a orașului. Antonescu încearcă în zadar să negocieze cu Sima, iar la 22 ianuarie dă ordin armatei să tragă. Va fi o dramă shakespeariană, după cum va
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din 75 fuseseră încheiați. Cînd proiectul a fost abandonat, în 1953, fuseseră săpați 7 kilometri). Ce semnificație are eliminarea lui Pauker, Luca și Georgescu? Pentru Dej și acoliții săi, este o manieră de a nu justifica eșecul, de a-și întări autoritatea în cadrul partidului și credibilitatea față de Stalin. Analistul istoriei Partidului Comunist Român, americanul Kenneth Jowitt găsește două noțiuni care contribuie la clarificarea evoluției raporturilor de forțe: emulația și constrîngerea. Elitele partidului sînt în competiție: după 1950, Ana Pauker formulează rezerve
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sînt organele puterii de stat în regiuni, raioane, orașe și sate. Legea din ianuarie 1949 definește puterea acestor instanțe locale astfel: să aplice local principiile ordinii socialiste, să asigure participarea maselor la adunările publice, să contribuie la realizarea planului, să întărească prietenia dintre muncitori fără deosebire de rasă, limbă, religie, să impună cetățenilor respectarea obligațiilor legale. Un decret din 1953 introduce totuși numeroase restricții cu caracter politic și social în privința alegerilor și a eligibilității în consiliile populare: toți candidații vor trebui
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Și justiția își are originea în Marea Adunare Națională. Curtea Supremă este aleasă de către aceasta pentru cinci ani. Misiunea justiției este de a apăra ordinea socială și statală, de a combate fără îngăduință pe dușmanii clasei muncitoare și de a întări disciplina forțelor armate. Reprezentarea patriei este inseparabilă de conștiința raportului privilegiat cu Uniunea Sovietică: noul stat a văzut lumina zilei datorită victoriei URSS contra fascismului și eliberării României de către glorioasa armată sovietică... În acest spirit internaționalist de tip sovietic, care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la curățarea grupului Pauker, care nu este nominalizat, dar este caracterizat ca neleninist în metode și cu un calificativ de satisfăcător în privința hotărîrilor Congresului partidului român din decembrie 1955. Pentru România, noua fază a fost deschisă în 1955. Partidul își întărește, în martie 1956, prezența la nivel regional și înfruntă dezbaterea cu intelectualii. Aceștia nu ignoră evoluția vecinilor lor unguri care presează conducerea partidului în favoarea unei deschideri spre pluralism. La Cluj și București, se formează două grupuri de reflecție contestatară: intelectualii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ale puterii adverse -, au urmărit de aproape deschiderile către Vest și gesturile de îndepărtare a Bucureștiului față de Moscova. Or, această distanță era cu siguranță dorită pentru a exprima o suveranitate, pentru a afirma maturitatea partidului român, dar și pentru a întări forța internațională socialistă acționîndu-se în sensul evitării unei rupturi între Pekin și Moscova, sau măcar pentru a reduce efectele dramatice ale acestei rupturi. Orice inițiativă a Bucureștiului, divergentă față de proiectele Moscovei, nu reprezenta vreun fel abil de a aluneca în afara
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și stilul puterii. Al Xl-lea Congres, din noiembrie, confirmă abolirea prezidiumului înlocuindu-1 cu un birou permanent al Comitetului Executiv format din cinci membri: Ceaușescu, Manea Mănescu, Gheorghe Oprea, Ion Pățan și Ștefan Andrei. Dispariția prezidiumului și constituirea noului Birou permanent întăresc puterea lui Ceaușescu înconjurat de micul său cerc de consilieri. Se creează funcția de președinte al Republicii, pe care o ocupă Ceaușescu. Justificarea dată acestei noi funcții este "perfecționarea activității de conducere a partidului și statului." Statul socialist este instrumentul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se zbate cu constrîngerile raționalizării. Normele de consum pentru produse de primă necesitate sînt fixate prin decret, în octombrie 1981. Consiliile Populare sînt însărcinate să urmărească delictele de stocaj care sînt sever pedepsite. Printr-un decret din decembrie 1981 se întărește disciplina în întreprinderi: unitățile industriale sînt administrate aproape militărește. Se înmulțesc îndemnurile la creșterea productivității muncii. Se instituie remunerația după randament în toate unitățile profesionale, iar venitul minim nu mai este garantat. Întreprinderile trec la un acord global considerat ca
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se teme că occidentalii favorizează "o societate în care surîsul searbăd, politețea și salutul amabil cu mîna vor fi singura măsură a civilizației noastre o civilizație a bye-bye-ului (the Bye-Bye society)". Noica putea să nu deranjeze, ba mai mult, să întărească argumentele provincialismului protocronist, dar calitatea exigenței sale intelectuale, indiferent de interpretarea spuselor sale, sprijină demersul unor intelectuali confruntați cu degradarea spirituală a generației lor. Născută după război, formată în dogma unui marxism simplificat, această generație n-a trăit violența directă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
voință ca țara să se manifeste în libertate la alegeri. Președintele Constituantei a stabilit cu drept cuvânt ca principiu, și astăzi, după o tristă esperiență, o putem afirma cu mai multă tărie, că dacă regimul constituțional e menit de-a întări tronul și de-a garanta prosperitatea țării, orice violență ce se comite în contra acelui regim se comite în paguba prestigiului tronului și totodată în paguba prosperității țării. Putem deci afirma că dacă alegerile ce s-au urmat după cele de la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
noastre, prin dezvoltarea intelectuală ce și-a dat România de jumătate de secol {EminescuOpXI 51} aproape, ea a cătat a se apropia de civilizațiunea apuseană; ideile de progres, dezvoltarea noastră economică trebuie să fie pururea ținta noastră pentru a ne întări înlăuntru și a inspira încredere în afară. Daca puterile la Berlin nu ne-au garantat neutralitatea, trebuie ca noi, prin atitudinea ce vom ținea-o, să nu ne depărtăm câtuși de puțin de la o politică înțeleaptă, care să nu se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Prin aspirațiunile noastre, prin dezvoltarea intelectuală ce și-a dat România de jumătate de secol aproape, ea a căutat a se apropia de civilizațiunea apuseană; ideile de progres, dezvoltarea noastră economică trebuie să fie pururea ținta noastră pentru a ne întări înlăuntru și a inspira încredere înafară. Dacă puterile la Berlin nu ne-au garantat neutralitatea, trebuie ca noi, prin atitudinea ce vom ținea-o, să nu ne depărtăm câtuși de puțin de la o politică înțeleaptă, care să nu se inspire
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
1880. Ceea ce ne preocupă pe noi mai mult este învățămîntul ce l-am putut culege și de astă dată despre căderea treptată a nivelului moral și despre tortura la care este espusă conștiința alegătorului, învățămînt care nu face decât să întărească în noi convingerea că mașina guvernamentală dispune de un arsenal din cele mai complecte și mai perfecționate pentru a încătușa voința alegătorului, pentru a nimici neatârnarea lui, pentru a face dintr-o alegere o adevărată parodie. Singur faptul că s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
face alegerilor engleze în Rusia, Franța și Italia? Răspunsul e pe buzele fiecăruia și esprimăm numai ceea ce milioane de oameni gândesc când zicem: Austria a avut pîn-acum doi amici și nu mai are decât unul; e dar necesar de-a întări tot mai mult legătura cu unicul amic, cu Germania. [ 1 aprilie 1880] ["EXISTĂ O SEAMĂ DE SPIRITE... Există o seamă de spirite cari nu se sfiesc de a susținea cumcă lumea e ingrată, că oamenii nu recunosc nicicând meritul adevărat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]