12,690 matches
-
și simplu diferită de celelalte. Corpurile se imaterializează, iar „purtătorii nu se văd niciodată”, vocile circulând libere prin spațiu. Ținutul bufonic reprezintă o lume paralelă, invizibilă, în care trupurile își pierd importanța, iar spiritele circulă libere prin spațiu. Călătoria prin ținutul bufonic își capătă întreaga originalitate prin fundalul de gândire. ROMUL MUNTEANU SCRIERI: Tabu, București, 1970; Vicleniile oceanului, București, 1980; Maratonul, București, 1985; Insula, București, 1988; Maratonul, Iași, 1995; Poezii, București, 1997; Ținutul bufonilor, Iași, 2001; Ținutul fructelor, Iași, 2002. Repere
SIMIONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289685_a_291014]
-
iar spiritele circulă libere prin spațiu. Călătoria prin ținutul bufonic își capătă întreaga originalitate prin fundalul de gândire. ROMUL MUNTEANU SCRIERI: Tabu, București, 1970; Vicleniile oceanului, București, 1980; Maratonul, București, 1985; Insula, București, 1988; Maratonul, Iași, 1995; Poezii, București, 1997; Ținutul bufonilor, Iași, 2001; Ținutul fructelor, Iași, 2002. Repere bibliografice: Dan Laurențiu, „Tabu”, LCF, 1971, 5; Adrian Popescu, „Tabu”, TR, 1971, 12; Val. C. Neștian, „Tabu”, CL, 1971, 4; Dan Cristea, „Tabu”, RL, 1971, 23; Ioanid Romanescu, „Tabu”, CRC, 1971, 49
SIMIONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289685_a_291014]
-
prin spațiu. Călătoria prin ținutul bufonic își capătă întreaga originalitate prin fundalul de gândire. ROMUL MUNTEANU SCRIERI: Tabu, București, 1970; Vicleniile oceanului, București, 1980; Maratonul, București, 1985; Insula, București, 1988; Maratonul, Iași, 1995; Poezii, București, 1997; Ținutul bufonilor, Iași, 2001; Ținutul fructelor, Iași, 2002. Repere bibliografice: Dan Laurențiu, „Tabu”, LCF, 1971, 5; Adrian Popescu, „Tabu”, TR, 1971, 12; Val. C. Neștian, „Tabu”, CL, 1971, 4; Dan Cristea, „Tabu”, RL, 1971, 23; Ioanid Romanescu, „Tabu”, CRC, 1971, 49; Barbu, O ist., 399-401
SIMIONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289685_a_291014]
-
32; Munteanu, Jurnal, IV, 253-256, V, 193-196; Nicolae Prelipceanu, Insula lui Cristian Simionescu, VR, 1989, 5; Theodor Codreanu, Osmoza limbajelor lirice, LCF, 1989, 21; Adrian Alui Gheorghe, „Maratonul”, CL, 1996, 1; Constantin-Liviu Rusu, „Talentul, cultura și caracterul locuiesc în același ținut” (interviu cu Cristian Simionescu), DL, 1998, 31; Cristian Simionescu, PRA, II, 797; Mircea A. Diaconu, Fețele poeziei, Iași, 1999, 109-114; Grigurcu, Poezie, II, 371-383; Dicț. analitic, III, 32-33; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2001, 291-292; Popa, Ist. lit., II
SIMIONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289685_a_291014]
-
Simionescu), DL, 1998, 31; Cristian Simionescu, PRA, II, 797; Mircea A. Diaconu, Fețele poeziei, Iași, 1999, 109-114; Grigurcu, Poezie, II, 371-383; Dicț. analitic, III, 32-33; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2001, 291-292; Popa, Ist. lit., II, 651-652; Valentin Talpalaru, „Ținutul bufonilor”, DL, 2003, 1; Alexandra Olivotto, Totalitarismul stilului, RL, 2003, 20; Gheorghe Grigurcu, Bufonul și nebunul, RL, 2003, 40; Lucia Simona Dinescu, „Ținutul bufonilor”, OC, 2003, 183. N. Br.
SIMIONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289685_a_291014]
-
III, 32-33; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2001, 291-292; Popa, Ist. lit., II, 651-652; Valentin Talpalaru, „Ținutul bufonilor”, DL, 2003, 1; Alexandra Olivotto, Totalitarismul stilului, RL, 2003, 20; Gheorghe Grigurcu, Bufonul și nebunul, RL, 2003, 40; Lucia Simona Dinescu, „Ținutul bufonilor”, OC, 2003, 183. N. Br.
SIMIONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289685_a_291014]
-
Munte, 1909, 111-114; Nicolae Păsculescu, Literatură populară românească, București, 1910, 182-187; Marin I. Apostolescu, Balade populare, I, Alexandria, 1912, 22-27; G. Giuglea, G. Vâlsan, De la românii din Serbia, București, 1913, 216-228; Gh. Cătană, Balade poporale, Brașov, 1916, 74-77; Ion Diaconu, Ținutul Vrancei, București, 1930, 263-268; Const. Brăiloiu, Cântece bătrânești din Oltenia, Muntenia, Moldova și Bucovina, București, 1932, 11-22; C. Sandu-Timoc, Poezii populare de la românii din Valea Timocului, Craiova, 1943, 35-50; Al. I. Amzulescu, Cântece bătrânești, București, 1975, 89-99; Alexiu Viciu, Flori
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
decăderea Moldovei. Trilogia Frații Jderi vine să înfățișeze ceasul de glorie al țării, după ce Zodia Cancerului îi prezentase ticăloșirea. E vorba de lunga domnie a lui Ștefan cel Mare, când acesta izbutește să pună rânduială în toate, să asigure înflorirea ținuturilor pe care le stăpânește și să le apere împotriva invaziilor tătărești și turcești. Frații Jderi ar fi aparent un roman de aventuri, asemănător Celor trei mușchetari de Al. Dumas, unde feciorii boierului Manole Păr Negru primesc rolurile unor Athos, Porthos
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
petrecuse în Polonia, într-o campanie militară— nota mea, D.H.M.], s-au călugărit; n-au vrut să mai fie mirean” (Cronica Bălenilor). Este aproape sigur că monahul Teodosie - fostul mare clucer - s-a ascuns în ctitoria sa de la Aninoasa din ținutul Muscelului. Nu știm dacă toți marii dregători (înregistrați în Dicționarul... lui Nicolae Stoicescu) care s-au îndreptat spre mănăstire au trecut prin acele „ispită”, „iscodire”, „căutare” și „cercetare”, vreme de trei ani, în „haine mirenești”, așa cum glăsuia legea (îndreptarea legii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și Mitropolia din Târgoviște); marele clucer Tudoran Vlădescu din Aninoasa (ctitor al Mănăstirii Aninoasa din județul Muscel). Este la fel de impresionant șirul marilor feudali din Moldova care zidesc biserici la moșii. Portarul Luca Arbure avea curți și în Arbure și în ținutul Iașilor la Șipote; în ambele sate a zidit biserici. Marele spătar Toader Petriceicu, om de încredere al lui Vasile Lupu, a înălțat o biserică lângă casele de la Dorești din ținutul Botoșanilor. La fel, marele logofăt Dumitrașcu Ștefan (locțiitor la domeniul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Portarul Luca Arbure avea curți și în Arbure și în ținutul Iașilor la Șipote; în ambele sate a zidit biserici. Marele spătar Toader Petriceicu, om de încredere al lui Vasile Lupu, a înălțat o biserică lângă casele de la Dorești din ținutul Botoșanilor. La fel, marele logofăt Dumitrașcu Ștefan (locțiitor la domeniul lui Miron Barnovschi) a ridicat biserică la Buciulești, unde își avea reședința (a mai zidit o biserică în Rădeana) 16. Când li se întâmpla să moară de „moarte bună” în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rectitorită de el; marele spătar Leca, ucis pentru „hiclenie” de Radu Mihnea, era ctitor la Mănăstirea Panaghia și acolo a fost înmormântat înainte de 1616; marele vistier Cârstea Popescu este pictat, alături de ceilalți membri ai familiei, la biserica din Popești, în ținutul Vlașcăi, ctitoria lui (a zidit-o în 1689), unde este și înhumat; marele ban Radu Popescu, mort din cauza unei „boli grele”, a fost înmormântat în biserica zidită de el în Popești, Ilfov; pe Tudoran Vlădescu, mare clucer (l-am mai
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
călugăr fiind) la Mănăstirea Secu, ctitorită de el; Solomon Bărbădeanu, mare logofăt, a ctitorit Mănăstirea Bogdana și a fost îngropat acolo; marele spătar Dumitru Buhuș, tatăl Anastasiei (viitoarea Doamnă a lui Gheorghe Duca), a ridicat o biserică în satul Crivești, ținutul Neamțului, în care și-a găsit și locul de veci; Ilie Enache sau Ilie țifescu, care i-a oferit o ieroglifă lui Cantemir în romanul său cu animale și păsări, a fost înmormântat - în 1704 - la Mănăstirea Răchitoasa, zidită de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Cei înstăriți facem danii Bisericii, ca un prinos suplimentar și convingător (Voevodul întărea, printr-un act din 27 decembrie 1633, mărturia unei anume Maria, soția lui Dumitrache Chiriță, fost mare postelnic, precum că a dăruit Mănăstirii Bisericani satul Vânători din ținutul Neamț, cu mori în apa Bistriței [două urice, unul de la Constantin Voevod, altul de la Gașpar Voevod confirmau spusele ei], pentru ca monahii să se roage pentru „răpăusatul giupânul meu postelnicul”, „Dumnădzău-l poménească”83), daruri fixate uneori în testamentele defuncților; cei mai
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
luminos”, „intens” și „rezistent”131). Istoricii vestimentației afirmă că, în spațiul românesc, doliul nu era marcat prin haine noi, ci prin veșmintele obișnuite, vopsite în negru. Românii - în rândul cărora (spun specialiștii) „hainele negre” nu au fost iubite, întâlnindu-se „ținuturi întregi unde, în afară de căciula sau pălăria neagră, nu se mai poartă nimic negru; iar dacă întâlnim această culoare în țesături pentru casă, ea alcătuiește numai câmpul pe care stau feluritele desene, colorate în diferite chipuri”132 - știau să vopsească („rețetele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
49. Că așa stăteau lucrurile, ne convinge mitropolitul Dosoftei cu versurile pe care i le consacră, în Poemul cronologic, lui Ștefan cel Mare: „Pentru Ștefan acel Bun ce-au bătut războaie, De-au făcutu-ș de toate inemii pre voase. Prin ținuturi prin toate să văd a lui sémne Mănăstiri și beserici ce-au fapt fără léne. Că nu numai prin sate și pre la orașe, Ce și prin munți și-n codri lui Hristos sălașe Ce-au făcut zugrăvite de dau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
doamnă din țară”), dacă judecăm după numărul progeniturilor, motivată, poate, și de dificultățile de care s-a lovit fiul lui Ștefan cel Mare în rezolvarea carierei sale conjugale. Același Bogdan al III-lea a fost îndrăgostit de o Anastasie din ținutul Lăpușnei (o chipeșă boieroaică, pesemne, din partea locului). Ajuns Domn și luându-și numele de Alexandru - prenume domnesc al strămoșilor săi, deși în onomasticonul voievodal moldav îl aflăm și pe Petru, primul său nume -, fiul Anastasiei (lista odraslelor sale, legitime și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Lupe Huru, pârcălab de Hotin, mătușă a lui Dionisie, fost episcop de Roman), soție a lui Ion Vodă cel cumplit și mamă a lui Ștefan Surdul, întărindu-le lui Ștefan și Ionașco Hrircovici și rudelor lor satele Răchiteni, pe Siret, ținutul Suceava, Iugani și Tămășeni, care fuseseră date în folosință de bunicul lor, Toader Bucotco, Doamnei Marinca, soția lui Ion Vodă cel Cumplit atâta timp cât va fi ea în viață. Grijile văduvelor (protejate câteodată de rude pe care chiar le răsplăteau, cum
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aprod, fiul ei), cumpără (Ana, sora logofătului Dobrul [văduvă?]), (uneori chiar rudelor, așa cum a procedat Varvara, văduva agăi Strătulat - care, ajungând agă în 1640, moare curând după aceea -, vânzând lui Iordachi, ginerele ei, jumătate din satul Futileștii de Sus din ținutul Fălciu), moștenesc și dăruiesc (rudelor sau lăcașurilor de cult). Lista lor este foarte lungă. Sunt vândute - ziceam - cele mai felurite „mărfuri”. Cheajna vorniceasa vinde cojocarului Costandin un loc de casă în București și cumpără (Alexandru Coconul îi întărește achiziția printr-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Gaftonii, cneaghina lui Nebojatco logofăt, dreapta ei ocină și cumpărătura din ispisocul de cumpărătura pe care l-a avut panul ei, Nebojatco logofăt, de la Gașpar voievod, satul anume Vlădenii pe Turie, cu iaz și cu tot venitul, care este în ținutul Iașilor, care sat este dreaptă cumpărătură a lui Nebojatco logofăt cu cneaghina lui, Gaftona, de la Vasile Șeptilici hatman pentru cinci sute de taleri de argint [...] Iar când a fost <în zilele luiî Alexandru voievod [Iliaș], el a luat satul pentru
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
iar de la fămei numai ciubotele, câte 2 ughi pă obiceaiu...” - îi arăta, la 15 mai 1741, Grigore al II-lea Ghica, Voievodul Moldovei, marelui vornic Constantin Ruset, precizându-i că strângerea lor intră în atribuțiile vornicilor din Bârlad și din ținuturile Tutova, Tecuci, Putna, Covurlui, Fălciu) și modul lor de colectare (judecarea fiind de competența oamenilor Bisericii). între agenții deraierilor (definiți pe „tagme”) se aflau, cu siguranță, și văduvele, de vreme ce o instrucție domnească din anul 1741 îi cerea vornicului „gospojdi și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de colectare (judecarea fiind de competența oamenilor Bisericii). între agenții deraierilor (definiți pe „tagme”) se aflau, cu siguranță, și văduvele, de vreme ce o instrucție domnească din anul 1741 îi cerea vornicului „gospojdi și omului său, pre care-l va trimite în ținutul Vasluiului, să fie volnic a cerca pentru gloabele dușegubinii, pe unde s-ar afla la acel ținut, să aibă a lua câte 20 de lei de gloabă și câte 2 galbeni ciubotele, de la cei ce se vor afla în vină
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
siguranță, și văduvele, de vreme ce o instrucție domnească din anul 1741 îi cerea vornicului „gospojdi și omului său, pre care-l va trimite în ținutul Vasluiului, să fie volnic a cerca pentru gloabele dușegubinii, pe unde s-ar afla la acel ținut, să aibă a lua câte 20 de lei de gloabă și câte 2 galbeni ciubotele, de la cei ce se vor afla în vină cu fete meri și câte 12 de gloabă și câte 2 galbeni ciubotele de la acei ce s-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a-i face bine” - Vasile Alecsandri), văduvele, iertate din când în când de biruri de către un Voievod mai milostiv, au lăsat urme trainice în principalele „coduri” ale comunităților în care au viețuit. Toponime și hidronime Este firesc ca într-un ținut cum este Argeșul, atâta vreme congruent cu monarhia munteană, să existe foarte multe nume de locuri sau de ape ce includ numele Doamna (probabil nu aceeași; legendele care explică această toponomastică sugerează o anumită pluritudine). Râul Doamnei (care participă la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
apartenența ori vreo întâmplare neobișnuită legată de o anumită persoană, funcționează și în toponimele Satul Mărinii (pe Putna), Valea Cârstinii (în Basarabia), Valea Cozmoae (pe lângă Iași), Valea Păuleascăi (lângă Mănăstirea Căpriana), Movila Evii (lângă satul Pribești, Vaslui), Movila Petricăi (în ținutul Lăpușna)413. Etc. Antroponime Numai numele de familie - dintr-un inventar suficient de bogat - pot fi convocate pentru această discuție, care doar înregistrează construcțiile onomastice pornite de la apelativul comun ce o desemnează pe femeia fără soț. Cuvântul care arăta starea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]