4,105 matches
-
lucrări de specialitate, publicate în țară și Occident (în special în Franța și Danemarca). Este cunoscut ca unul dintre cei mai longevivi membri ai Academiei Române, rămânând titularul acestui înalt for chiar și în perioada socialist-comunistă, când o parte importantă dintre academicienii care nu aderaseră la noua doctrină își pierduseră titlul academic la fel ca și titlul de profesor universitar (fiind astfel excluși complet din viața publică). Astfel, câțiva lingviști importanți ca Iorgu Iordan, Alexandru Graur, Jacques Byck, Ion Coteanu și apoi
Alexandru Rosetti () [Corola-website/Science/297570_a_298899]
-
Sextil Iosif Pușcariu sau, mai scurt, (n. 4 ianuarie 1877, Brașov - d. 5 mai 1948, Bran) a fost un filolog și lingvist, istoric literar, pedagog, cronicar muzical și teatral, publicist și academician român de origine aromână (macedoromână) (vezi: Hristu Cândroveanu, "Un veac de poezie aromână"). Lingvistul a scris peste 400 de lucrări de o mare valoare științifică, a inițiat și a coordonat "Dicționarul limbii române" (Dicționarul tezaur al Academiei) și "Atlasul lingvistic
Sextil Pușcariu () [Corola-website/Science/297576_a_298905]
-
(n. 5 octombrie 1902, Salcia, județul Teleorman - d. 5 decembrie 1974, București) a fost un scriitor român, poet, romancier, prozator, director de teatru, jurnalist și publicist, academician, laureat al Premiului Herder. A fost și continuă să fie controversat din cauza atitudinii politice reflectate în parte din literatura sa. și-a început cariera literară ca gazetar și poet liric, a devenit un militant activ de stânga, romancier angajat după
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
(n. 19 iunie 1899, București - d. 12 martie 1965, Otopeni) a fost critic, istoric literar, scriitor, publicist, academician român, personalitate enciclopedică a culturii și literaturii române, de orientare, după unii critici, clasicizantă, după alții doar italienizantă sau umanistă. Este considerat drept unul dintre cei mai importanți critici literari români din toate timpurile, alături de Titu Maiorescu sau Eugen Lovinescu
George Călinescu () [Corola-website/Science/297575_a_298904]
-
(n. 5 noiembrie 1880, Pașcani - d. 19 octombrie 1961, Vânători-Neamț) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este unul dintre cei mai importanți și prolifici prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea, având o carieră ce se întinde pe parcursul a cincizeci de ani. Este cunoscut mai ales pentru romanele sale
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
de către sistemul comunist, Sadoveanu a sprijinit noile autorități, trecând de la propria versiune de realism la doctrina comunistă a realismului socialist. Aceasta a dus la colaborarea cu Asociația Română pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică (ARLUS), condusă de medicul endocrinolog, ulterior academician Constantin Ion Parhon. Scriitorul îndeplinește rolul de gazdă pentru delegațiile sovietice conduse de Andrei Vîșinski și Vladimir Kemenov în timpul vizitelor lor din 1944, după care devine președintele „secției literare și filosofice” a ARLUS (secondat de Mihai Ralea și Perpessicius). În
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
exemplu este Mehmet Haberal, un chirurg transplantolog de renume mondial. Guvernul islamist are în vizor nu numai universitatea, ci și Academia de Științe, căreia printr-o nouă lege i s-a modificat procedura de alegere a noilor membri; până acum, academicienii înșiși alegeau noii membri, de acum, însă, guvernul va decide cine e sau nu e academician. Guvernul a și procedat deja la impunerea a 100 de noi membri ai Academiei, dintre care destui n-au nici măcar un articol științific publicat
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
numai universitatea, ci și Academia de Științe, căreia printr-o nouă lege i s-a modificat procedura de alegere a noilor membri; până acum, academicienii înșiși alegeau noii membri, de acum, însă, guvernul va decide cine e sau nu e academician. Guvernul a și procedat deja la impunerea a 100 de noi membri ai Academiei, dintre care destui n-au nici măcar un articol științific publicat într-o revistă de specialitate internațională, în timp ce mulți alții nu-s deloc citați. Majoritatea musulmanilor sunt
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
George Georgescu (n. 12 septembrie 1887, Sulina, Județul Tulcea, d. 1 septembrie 1964, București), dirijor român, academician, director al Orchestrei Filarmonice din București, unul din cei mai mari reprezentați ai stilului dirijoral clasic caracteristic școlii germane. George Georgescu și-a început cariera artistică studiind vioara și violoncelul la București, apoi la Școala superioară de Muzică din Berlin
George Georgescu (dirijor) () [Corola-website/Science/297668_a_298997]
-
Henri Marie Coandă (n. 7 iunie 1886 - d. 25 noiembrie 1972) a fost un academician și inginer român, pionier al aviației, fizician, inventator, inventator al motorului cu reacție și descoperitor al efectului care îi poartă numele. A fost fiul generalului Constantin Coandă, prim-ministru al României în 1918. s-a născut la București la 7
Henri Coandă () [Corola-website/Science/296590_a_297919]
-
sunt Societatea Max Planck, Helmholtz-Gemeinschaft și Societatea Fraunhofer. Acestea sunt conectate, în mod independent sau extern, la sistemul universitar și ajută, într-o măsură considerabilă, la randamentul științific. Premiul Gottfried Wilhelm Leibniz este acordat la zece oameni de știință și academicieni în fiecare an. Cu un maxim de 2,5 milioane € pe premiu, este una dintre cele mai înalte distincții de cercetare din lume. Peste 27 milioane de persoane fac parte dintr-un club sportiv. Fotbalul este cel mai important și
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
(născut Nicu N. Iorga, n. 5 iunie 1871, Botoșani - d. 27 noiembrie 1940, Strejnic, județul Prahova) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar și academician român. Este cunoscut în lume ca medievist, bizantinist, romanist, slavist, istoric al artelor și filozof al istoriei. După cum a afirmat George Călinescu, Iorga a jucat în cultura românească, în primele decenii ale secolului XX, „rolul lui Voltaire”. După studii elementare
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
al treilea, pe care le-a și trecut. La sfârșitul anului a dat examenul de licență pe care l-a luat cu "magna cum laude", prezentând o disertație pe tema literaturii grecești, o realizare care l-a consacrat în rândurile academicienilor și a opiniei publice. Ziarele din acea vreme au scris despre el iar profesorul A. D. Xenopol îl considera "„o minune de om”". Iorga a fost onorat de facultate cu un banchet special. Trei academicieni (Xenopol, Nicolae Culianu, Ioan Caragiani) au
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
care l-a consacrat în rândurile academicienilor și a opiniei publice. Ziarele din acea vreme au scris despre el iar profesorul A. D. Xenopol îl considera "„o minune de om”". Iorga a fost onorat de facultate cu un banchet special. Trei academicieni (Xenopol, Nicolae Culianu, Ioan Caragiani) au vorbit cu reprezentanți ai Ministerului Educației și i-au propus un program sponsorizat de stat care le permitea celor cu rezultate excelente la învățătură să studieze în străinătate. A fost contribuitor la "Junimea", celebrul
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
mai strânsă prietenie. La puțin timp după formarea României Mari, Iorga a expus public colaboratorii inamicilor din război. Subiectul a fost dezbătut într-un discurs din 1919 pe care l-a ținut în fața membrilor Academiei, unde a fost criticat de academicienii germanofili, opunându-se primirii calității de membru a poporanistului Constantin Stere. Nu a obținut sprijin în demersul de a scăpa de profesori germanofili de la Universitate, demers care a reaprins conflictul dintre el și Alexandru Tzigara-Samurcaș, care a făcut parte din
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
noul context politic. Tot în 1919, Iorga a fost ales președinte al Ligii Culturale, unde a ținut un discurs despre „drepturile românilor asupra teritoriului țării”, a fost numit la conducerea Comisiei Monumentelor Istorice, și s-a întâlnit cu mai mulți academicieni din delegația trimisă de Franța în România (Henri Mathias Berthelot, Charles Diehl, Emmanuel de Martonne și Raymond Poincaré, pe care i-a întâmpinat cu un discurs despre români și oamenii din Europa latină). Împreună cu eroul francez din Primul Război Mondial
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
a problemelor continentale de către Iorga a deschis punți spre alte domenii culturale, în special în perioada interbelică. Așa cum nota istoricul Lucian Boia, Iorga vedea Europa ca o comunitate de națiuni, și, în felul său, respingea izolaționismul sau xenofobia primitivă. Conform academicianului Francesco Guida, activitățile educaționale și politice ale lui Iorga arătau o „mare deschidere spre lumea exterioară”, chiar dacă, în Franța anilor '30, opinia publică se întorsese împotriva lui. Drept răspuns, Iorga s-a afirmat ca promotor al culturii engleze, depunând eforturi
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
au fost făcute niciodată în mod oficial, deși ele se află în subsolul Institutului de Arheologie Vasile Pârvan, neinventariate, de mai bine de un secol. Directorul institutului, Alexandru Vulpe, este printre cei care afirmă că plăcile ar fi niște falsuri, academicianul spunând, totodată, că nu i-a trebuit decât câteva ore pentru a-și da seama de acest fapt. Vasile Pârvan considera de asemenea că ele sunt falsuri, fiind cunoscute pe timpul lui Pârvan drept „falsurile lui Hasdeu”. Sunt și aceia care
Limba dacă () [Corola-website/Science/296677_a_298006]
-
trebuit decât câteva ore pentru a-și da seama de acest fapt. Vasile Pârvan considera de asemenea că ele sunt falsuri, fiind cunoscute pe timpul lui Pârvan drept „falsurile lui Hasdeu”. Sunt și aceia care se întreabă, admițând validitatea ipotezei domnului academician Vulpe, de ce au mai fost păstrate tăblițele în subsolul institutului dacă acestea sunt într-adevăr falsuri. Jurnalistul Dumitru Manolache, spre exemplu, observă în cartea sa că este „surprinzător cu câtă ușurință directorul institutului recunoaște că a încălcat legea”, pentru că „este
Limba dacă () [Corola-website/Science/296677_a_298006]
-
către Marea Neagră. Condițiile tehnice ale epocii făceau ca o astfel de realizare să fie extrem de dificilă și costisitoare, așa încât regele Carol I, realist, a refuzat să se implice în acest proiect. Ideea însă nu a fost abandonată, în 1928 viitorul academician Aurel Bărglăzan avea să facă un studiu, care a indicat practic actualul traseu al canalului. Ulterior, Carol al II-lea a cochetat și el cu ideea canalului, dar criza economică mondială și apoi începutul celui de-al Doilea Război Mondial
Canalul Dunăre-Marea Neagră () [Corola-website/Science/296855_a_298184]
-
Președinte al Republicii Moldova. Vladimir Voronin a fost reales, la 4 aprilie 2005, în funcția de președinte al Republicii Moldova cu 75 voturi ale deputaților PCRM, PPCD, PDM și PSL. Două voturi au fost anulate, iar un singur vot a fost acordat academicianului Gheorghe Duca. Începând cu 2003, Vladimir Voronin a afirmat în repetate rânduri că prioritatea esențială a politicii externe a Moldovei este procesul de integrare europeană, scopul esențial care trebuie atins fiind aderarea la Uniunea Europeană. În realitate, prin măsurile pe care
Vladimir Voronin () [Corola-website/Science/296860_a_298189]
-
sau masă, ci și de schimbările în informația conținută de sistem.” Mai mult, spune Stonier, „dacă informația este o componentă intrinsecă a tuturor sistemelor fizice, atunci toate legile fizicii trebuie reevaluate” (1997 - Information and Meaning: An Evolutionary Perspective). În 1996, academicianul Mihai Drăgănescu face o descriere originală a structurii unui Univers complet (rațional și irațional). Descrierea, nefiind decât un ansamblu de ipoteze coerente, nu se bazează pe rezultate obiective ale astrofizicii, dar se remarcă prin faptul că este coerentă cu știința
Informație () [Corola-website/Science/296885_a_298214]
-
procedeu de uscare a semințelor de bostan”, realizarea unei instalații pentru spargerea nucilor, precum și inventarea unui nou procedeu de uscare a nucilor. Rezultatele cercetărilor au fost comunicate la conferințele din Cracovia, Pitești, Lvov și Kiev. Din anul 1998 este membru (academician) al Academiei Internaționale a Științelor și Sistemelor Computaționale. Vasile Tarlev a fost decorat cu diploma “Businessmanul anilor 1995 - 2000”. De asemenea, este deținător al premiului “Omul care determină imaginea Planetei” și al insignei de aur personale. La data de 3
Vasile Tarlev () [Corola-website/Science/296876_a_298205]
-
nu se cuvine să se împartă premiile între membrii Academiei. „Alecsandri, om bogat, membru al Academiei, cu stație de cale ferată pe moșia sa, primise premiul de 10.000 lei de la Academie: "Rușine, de trei ori rușine, domnule Alecsandri, domnilor Academicieni!"”. Alecsandri i-a răspuns prin drama "Fântâna Blanduziei" în care transpare personalitatea sa în Horațiu și cea a lui Macedonski în invidiosul poet Zoil. Macedonski îi răspunde cu o epigramă: Junimiștii nu ripostează acestor atacuri la adresa lui Alecsandri, decât în anul
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
(n. 12 iulie 1882 (), București; d. 15 iunie 1929, București) a fost un academician și matematician român, profesor universitar la București și la Timișoara. A fost primul rector al Școlii Politehnice din Timișoara. Personalitate proeminentă a școlii matematice românești. Are contribuții în multiple domenii ale matematicii pure și aplicate. Este unul din fondatorii teoriei
Traian Lalescu () [Corola-website/Science/298276_a_299605]