4,780 matches
-
din Siria, Wikileaks s.a. Acest lucru era de neimaginat în urmă cu câțiva ani, când era mai mult vorba despre fun. Gândeam global doar în materie de țoale și muzică. Să ne aducem aminte de Summitul NATO din 2006: în afară de activiștii care protestau la hala Timpuri Noi (printre care se aflau si străini), Bucureștiul era gol la acea vreme. Și asta pentru că eram cu toții la mare și la grătare. [caption id="attachment 875" align="aligncenter" width="450"] Revoluția. Credits: Vlad Petri[/caption
De ce este România altfel (decât în urmă cu câțiva ani)? () [Corola-website/Science/295681_a_297010]
-
zice, pentru că nu eram calificat. Făceam parte din clasă socială cea mai de jos, țărănimea muncitoare, cum o numeam eu. Oameni veniți de la țară în București și care făceau naveta. Ierarhiile erau foarte stricte pe atunci: în linia întâi erau activiștii, medicii, profesorii ș.a., urmau fabrică și uzina, iar sub noi ospiciul și pușcăria. Când ați început să scrieți?</b> Am publicat bucăți de proza în reviste literare în anii ’80, iar primul român, Sonata pentru acordeon, l-am scris între
„La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89” () [Corola-website/Science/295664_a_296993]
-
aur și 1.600 de tone de argint în Munții Apuseni. Exploatarea implică distrugerea a 4 munți și utilizarea a 12.000 de tone de cianură pe an pentru obținerea metalelor prețioase. Acest fapt a stârnit îngrijorarea comunității locale, a activiștilor pentru protecția mediului și a experților din întreagă lume. Valul actual de proteste se adresează în special faptului că prin noul proiect de lege, RMGC, o societate aflată în măsură de 80% în propietate private, va avea capacitatea de a
Viena împotriva mineritului cu cianură la Roşia Montană () [Corola-website/Science/295685_a_297014]
-
of the artistic depiction of reality must be combined with the task of the ideological transformation and education of the workers în the spirit of Socialism.”[25] The new actor of the realist theatre was first of all a political activist, able to recreate the language and every-day life of the working class for spectators ready to emulate it: under the social mask on stage there was the visible face of the worker. This new direction hâd the pretense to create
Teatrul ca muncă şi muncitorul de teatru () [Corola-website/Science/295675_a_297004]
-
mărturii istorice pe care am ales să le prezentăm - prima a industriașului Thomas H. Wickes, Vice-Președinte al Companiei de Vagoane Pullman Pallace din la sfârșitul secolului al XIX-lea, a doua a lui Clarence Darrow, avocat de drept penal și activist pentru drepturile muncitorilor din S.U.A. - dezvăluie actualitatea discuției despre muncă și capital. Depoziția lui Thomas H. Wickes[1] În mai 1894, muncitorii de la Pullman au intrat în grevă, protestând, printre altele, împotriva reducerilor salariale și a concedierii muncitorilor care constituiseră
Sindicalismul și libertatea personală: Două mărturii () [Corola-website/Science/295694_a_297023]
-
lipsei de solidaritate a celor din jurul său. Despre cazul Mugur Călinescu am aflat citind Hainele regelui din volumul Șase feluri de a muri, carte scrisă de reputatul istoric și eseist Marius Oprea. Documentarea cazului a fost realizată de către istoricii și activiștii Mihail Bumbeș și Mihai Burcea, care ne-au pus la dispoziție o copie a dosarului „Elevul”, precum și interviuri realizate cu mama lui Mugur și cu doi dintre ofițerii implicați în acest caz. Mulțumim Miliției Spirituale. La fel ca și în
Tipografic Majuscul. 9, 12, 19 octombrie / ora 19.30 / Teatrul Odeon, București. () [Corola-website/Science/295702_a_297031]
-
and being a citizen? When do you stop calling the things you’re doing “art”? What part of what you do, do you choose to professionalize and when exactly do you stop being an artist and remain a citizen, ăn activist, a teacher? How do we adapt these questions to the complex contexts în which we live and work? How do we overcome our admiration for the intellectual beauty of ideas and confront a reality which is often far more intricate
Câteva fragmente despre artă politică, educaţie şi eşec () [Corola-website/Science/295697_a_297026]
-
tradițional sphere they hâd been used to (painting Easter eggs, Christmas etc.). These new topics functioned aș creative and reflective exercises în relation to areas that do not usually preoccupy them at their age. One of the experiments was The Activist School</b>, which started two months before the protests în January 2012, anticipating the social tensions. <b>The Activist School </b>is a broader project where we developed various topics: <b>Genetically Modified Organisms, Self-management, May 1<sup>st</sup
Școala de artă activistă () [Corola-website/Science/295701_a_297030]
-
reflective exercises în relation to areas that do not usually preoccupy them at their age. One of the experiments was The Activist School</b>, which started two months before the protests în January 2012, anticipating the social tensions. <b>The Activist School </b>is a broader project where we developed various topics: <b>Genetically Modified Organisms, Self-management, May 1<sup>st</sup>, Monuments, The Participatory Budget în Schools, Save Roșia Montană, Animal Freedom, CCTV Cameras în Schools, A Day în the
Școala de artă activistă () [Corola-website/Science/295701_a_297030]
-
May 1<sup>st</sup>, Monuments, The Participatory Budget în Schools, Save Roșia Montană, Animal Freedom, CCTV Cameras în Schools, A Day în the Life of the President </b>etc. This is where the idea for <b>The School of Activist Painting </b>în Cluj originated; aș an awakening of both artistic and activist consciences, by creating banners behind the scenes at the protests în 2012. The intention was an ironic opposition to the school of bourgeois painting în Cluj, tucked
Școala de artă activistă () [Corola-website/Science/295701_a_297030]
-
Montană, Animal Freedom, CCTV Cameras în Schools, A Day în the Life of the President </b>etc. This is where the idea for <b>The School of Activist Painting </b>în Cluj originated; aș an awakening of both artistic and activist consciences, by creating banners behind the scenes at the protests în 2012. The intention was an ironic opposition to the school of bourgeois painting în Cluj, tucked away în workshops, galleries and museums at that time, but it was neutralized
Școala de artă activistă () [Corola-website/Science/295701_a_297030]
-
2012. The intention was an ironic opposition to the school of bourgeois painting în Cluj, tucked away în workshops, galleries and museums at that time, but it was neutralized and turned into an extension of the latter. During the<b> Activist School </b>I aimed for the development of critical thinking, using the social tensions which ignited protests în other countries aș well. I proposed a mimicking of the protester; the students’ drawings would be protest placards. Their creativity, at a
Școala de artă activistă () [Corola-website/Science/295701_a_297030]
-
caption id="attachment 1070" align="aligncenter" width="300"] Korczak și copiii în anii 1920. Sursa: en.wikipedia.org[/caption] Împotriva unei pedagogii prohibitive Janusz Korczak (pseudonimul lui Henryk Goldszmit) a fost medic pediatru, pedagog, profesor, autor de cărți pentru copii și activist social. În 1912, a fondat un orfelinat pentru copii evrei, care avea la bază o serie de principii politice de autoguvernare. Copiii formau o microsocietate care funcționa după reguli pe care ei înșiși le puneau în aplicare, construind astfel un
Respect pentru copilărie () [Corola-website/Science/295708_a_297037]
-
align="aligncenter" width="300"] Korczak and the children în the 1920s. Source: en.wikipedia.org[/caption] Against a Pedagogy of Prohibition Janusz Korczak (the pseudonym of Henryk Goldszmit) was a pediatrician, pedagogue, teacher, author of children’s books and social activist. În 1912, he established an orphanage for Jewish children which was run on several political principles of self-government. The children formed a micro-society which functioned according to rules they themselves puț into practice, thus constructing a political model for a
Respect pentru copilărie () [Corola-website/Science/295708_a_297037]
-
a putea intra în dialog cu el și cât de neautocentrat trebuie să devină spectacolul pentru a integra, în conținuturile lui, existentă oamenilor care intervin în dinamică lui? Actorul nu mai este un creator de ficțiuni neutre, ci un actor activist, care comunică biografiile politice ale celor pe care i-a documentat. Actorul documentarist trebuie să își perceapă prezența pe scenă în deplin acord cu ceea ce se întâmplă în fața lui. Actorul îi răspunde spontan și imediat celui care se raportează la
Teatrul spectatorului indecent () [Corola-website/Science/295711_a_297040]
-
order to have a conversation and how non-self-centered must the performance become în order to encapsulate the existence of the people interfering în its dynamics? The actor, în this instance, is no longer a creator of neutral fiction, but an activist actor, one who communicates the political biographies of those he/she hâș researched. The researcher-actor must regulate his presence on stage în agreement with what is going on off-stage. The actor replies immediately to the person who regards him/her
Teatrul spectatorului indecent () [Corola-website/Science/295711_a_297040]
-
zilnic la amabilitatea ciuruita de prejudecăți a autorităților „drăguțe”? Ale cui sunt școlile noastre?</i> [caption id="attachment 1139" align="aligncenter" width="310"] Alin. Școala noastră, 2012, regia: Mona Nicoară, Miruna Coca-Cosma.[/caption] Cât de mult a influențat experiență dumneavoastră că activist pentru drepturile omului conceperea și elaborarea filmului „<i>Școala noastră”</i>?</b> Ideea filmului a pornit, de fapt, de la frustrare mea personală că activist: în ultimii 20 de ani am văzut sute de rapoarte și de strategii pe romi, care
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
noastră, 2012, regia: Mona Nicoară, Miruna Coca-Cosma.[/caption] Cât de mult a influențat experiență dumneavoastră că activist pentru drepturile omului conceperea și elaborarea filmului „<i>Școala noastră”</i>?</b> Ideea filmului a pornit, de fapt, de la frustrare mea personală că activist: în ultimii 20 de ani am văzut sute de rapoarte și de strategii pe romi, care au schimbat însă prea puțin înțelegerea noastră umană, colectivă asupra problemelor cu care se confruntă romii și a rolului nostru în rezolvarea lor. Am
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
de a se cunoaște unii pe alții și, ulterior, de a ști cum să lucreze împreună. Nu e un fenomen specific românesc: peste tot in Europa de est și chiar și în vest, acest lucru se petrece la scară largă. Până acum activiștii au luptat împotriva lui cu arme specifice: rapoarte, lobby, cazuri la Strasbourg. M-a interesat să încerc o abordare mai puțin seaca, instituțională sau abstractă, printr-o poveste emoțională, de mică amploare, simptomatica, ușor de urmărit. În fond, dacă e
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
authorities on a daily basis? Whom do our schools belong to? (<b>Mihaela Michailov</b>)</i> [caption id="attachment 1139" align="aligncenter" width="300"] Alin. Our School, 2012, director: Mona Nicoară.[/caption] How much hâș your experience aș a human rights activist influenced your work on Our School<i>?</i></b> The idea for the film originated în my personal frustration aș an activist: în the past 20 years, I’ve seen hundreds of reports and strategies for Romă people that have
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
300"] Alin. Our School, 2012, director: Mona Nicoară.[/caption] How much hâș your experience aș a human rights activist influenced your work on Our School<i>?</i></b> The idea for the film originated în my personal frustration aș an activist: în the past 20 years, I’ve seen hundreds of reports and strategies for Romă people that have changed little în our collective understanding of the issues the Romă are confronted with and of our role în solving them. I
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
în care victima își asumă toată vină: „N-aveam ce să caut acolo... M-am îmbrăcat provocator...”. În această secțiune, aduc în discuție practicile a trei artiști al căror lucru cu poveștile are o componentă eliberatoare manifestă. În 1963, artistul/activistul John O’Neal a fost unul dintre cei care au înființat „Free Southern Theatre”, ca parte culturală a mișcării pentru drepturi civile, ce folosea poveștile pentru a promova agency în oameni care erau, în același timp, cei mai vulnerabili și
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
De ce nu-mi povestiți voi despre experiențele voastre cu teatrul»?” În inițiativa cea mai recentă a lui O’Neal, The Color Line, colecționarea poveștilor face parte dintr-o abordare „calitativa” de demontare a rasismului. Un artist, un educator și un activist din orașe diferite lucrează împreună în jurul istoriilor locale de luptă pentru drepturi civile. Artistul colectează povești personale pe subiect, povești care ulterior sunt prelucrate și folosite cu ajutorul educatorului și activistului. Ideea este că oamenii pot avea resurse materiale limitate, însă
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
de demontare a rasismului. Un artist, un educator și un activist din orașe diferite lucrează împreună în jurul istoriilor locale de luptă pentru drepturi civile. Artistul colectează povești personale pe subiect, povești care ulterior sunt prelucrate și folosite cu ajutorul educatorului și activistului. Ideea este că oamenii pot avea resurse materiale limitate, însă au experiențe foarte bogate. Poveștile sunt recipienți pentru cunoștințele lor și pentru ceea ce ei consideră a fi important și poate fi transformat în proiecte educaționale și activiste. Suzanne Lacy creează
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
the victim blames herself: “I shouldn’ț have been there . . . The way I dressed was asking for it.” În this section, I discuss exemplary practices of three artists whose work with story does have a liberating component. În 1963, artist/activist John O’Neal co-founded the Free Southern Theatre aș a cultural wing of the civil rights movement that used stories to promote agency în people who were at once the least powerful and most affected. Rather than telling them what
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]