7,862 matches
-
Sentiment > MĂ SIMT LEGAT DE GLIE DE ION PĂRĂIANU Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1534 din 14 martie 2015 Toate Articolele Autorului MĂ SIMT LEGAT DE GLIE Mă simt cu tălpile lipite De glia care arde în adâncuri De mii de ani atâtea oseminte, Ce azi sunt fleacuri și nimicuri. Mă simt călăul vinovat; N-am fost contemporan cu ei, Să fi putut să-i fi salvat Din gheara morții, de mișei. Cuvinte le ridic, de slavă, Ca
MĂ SIMT LEGAT DE GLIE DE ION PĂRĂIANU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377828_a_379157]
-
ta, căci inima noastră este nelimitată, infinită deoarece în ea se sălășluiește Iisus Hristos începând de la botez. O persoană are niște dimensiuni infinite ale personalității lui; în adânc, în profunzime, fără limită, cu alte cuvinte persoana umană este veșnică. În adâncul acesta din noi există Dumnezeu, după cum spune Sfântul Apostol Pavel de multe ori că „voi sunteți biserica Dumnezeului Celui Viu”. Deci să nu deturnăm ori direcționăm rugăciunea noastră către un colț ori într-un colț, fiindcă Dumnezeu nu este material
RELUAREA UNUI INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… DESPRE ADEVĂRATA RUGĂCIUNE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/377713_a_379042]
-
pământul tot mai repede, tot mai tare. Era un dialog cu pământul surd, adormit, pe care, treptat-treptat îl trezeau, atât cu loviturile de băț, cât și cu strigătele de hălăișa. Forța loviturilor cu opincile și bețele, reverbera cu forța din adâncul pământului și se întorcea în picioarele călușarilor, parcă amplificată de bucuria pământului trezit. De aceea opincile lor erau împinse și mai sus...tot mai sus...Și bețele lor, cu cât loveau pământul mai tare, săltau în aer mai sus, tot
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
în aer nefiresc de ușor și de sus. Această energie primită din pământ, călușarii o transmiteau în jur cu strigăte sacadate: -Hălăișa, șa, șa! Hălăișa, șa, șa! Hălăișa!.. Hălăișa!.. În salturile lor, călușarii păreau râuri de lavă fierbinte, izvorâte din adâncul pământului. Trupuriloe lor-torțe aprinse în răsuciri amețitoare, fețele lor-flăcări orbitoare în mișcări magice. Acest iureș de foc îi electrizase și pe lăutari care cântau tot mai iute , într-un ritm amețitor, amplificat de energia călușarilor. În acest timp, ce făcea
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
eu hapsân le sorb dulceața pe măsură *** alint, răsfăț și iar alint alint, răsfăț și iar alint ochii și gura nu mă mint braț după gât, freamăt de pântec și între coapse ca descântec loc de păcate ce absoarbe pătrund adâncurile-i oarbe tu taine îmi oferi ritmate sărut din buzele rujate arsuri de sâni, icniri și scâncet prin pori ardoarea varsă plânset izbiri de val ce-aduc furtună duet de gemete răsună în ritmurile-amețitoare de trupuri vii, fremătătoare un ceas
IUBIREA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377848_a_379177]
-
și daco-get. *** Citesc versurile profesorului In întuneric, Ele strălucesc ca niște ochi de pisică Sau ca țigările unor puști sub scară, Ca părul ielelor electrizat de ramuri, Ca nucleele sub microscop, Ca urechile doamnelor la teatru, Ca submarinele ieșite din adâncuri, Aprind lumina Și totul se risipește, In fața mea stă mut profesorul. *** „Numai copacilor morți le place focul”, Spunea profesorul privind îngrijorat Cerul, cineva se uită la fel și deschise O umbrelă înflorată, „Un gând mărunt Poate fi grădinar pentru
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
o, nimicitorule El Shaddai! Tot ce mi-ai dat, mi-ai luat”. Autorul își numește pierduta: “Tu, chintesență-a zilelor senine !” Frânturi de amintiri, flashbackuri, cioburi de vitraliu... Și peste toate: “absența ta, ca o stihie, / m-a izbit în adâncul / cel mai adânc”, în timp ce omul se recunoaște: “Un strop de duh și-un / munte de / pământ...”. Și, uneori, absența prinde formă, concretețe, precum aripa îngerului... Elegiile blânde și uneori halucinante, numite “arhi-elegii” - au patosul de romanță al dorului. “Șovăi printre
NIRVANA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377872_a_379201]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > COMOARA BLESTEMATĂ - VII. SOLII ADÂNCURILOR Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1396 din 27 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Femeia se simțea așa de bine la pieptul bărbatului încât ar fi stat toată ziulica în pat. - Nu mi-ai povestit pe unde ai colindat
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
supusul tău? - șopti Marița. - Ha, ha, ha! Este aliatul meu cel mai credincios alături de cetele diavolești din talpa iadului! - chicoti Buha. - Așa-i? - îndrăzni musafira să întrebe privind către musafir. - Precum vezi! - auzi în urechi un glas venit parcă din adâncuri. Spune mărită stăpână ce voiești că în această noapte mai am și alte chemări. - Sunt mânioasă că nu mi-ai respectat porunca, iar Pătru se desfată în brațele muierii de parcă nici nu îi pasă de făcăturile mele. - Valdescu a călcat
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
Ha, ha, ha! - Nenorocitul dracului, dacă mă împușca? - O supusă în plus sub talpa iadului! - Nemernicule, râzi ca un prostovan în loc să-mi iei apărarea. - Doar n-o să plâng de neghiobia ta! Noi pentru asta suntem lăsați pe Pământ și-n adâncurile sale, să vă învrăjbim, încețoșându-vă mințile, și să vă tăiem aripile credinței, ca să nu vă înălțați la cer! Ai uitat că asta-i menirea noastră? Bineînțeles, noi doar vă ispitim, alegerea însă vă aparține! - Cu puterea voastră obțineți orice
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
Bineînțeles, noi doar vă ispitim, alegerea însă vă aparține! - Cu puterea voastră obțineți orice. - Nu-i chiar așa de simplu că-l deranjăm pe Marele Împărat. Câteodată mai sărim gardul în ograda Lui, dar imediat ne pedepsește, izgonindu-ne în adâncurile Pământului. Ai uitat că suntem îngerii întunericului și avem o zonă bine delimitată? - Când am făcut pactul cu voi mi-ați promis îndeplinirea tuturor poftelor inimii și dorințelor sufletești. - Ha, ha, ha! N-ai vrea să te trimitem în rai
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
coșciugul cu moarta în ea și o astupară cu pământ. Preotul parohiei, Popa Ștefan, nici măcar de curiozitate nu veni la fața locului. Afirmă că nu se cade să spurce sfânta biserică cu simpatizantele necuratului. Referință Bibliografică: COMOARA BLESTEMATĂ - VII. Solii adâncurilor / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1396, Anul IV, 27 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
eu pe acele trepte, împreună cu o parte din grupul nostru, fără ghid, încărcat de emoție. Ceilalți au rămas afară pentru a vizita împrejurimile, pe motiv că au fost în mină în alte ocazii ori, poate, din teamă să meargă în adâncuri. Capela Sfintei Varvara, despre care am făcut vorbire, m-a uimit. Deși aflasem destule date despre ea, îmi era greu să cred că este atât de mare și de bine dotată, la acea adâncime și într-un mediu deosebit. Ea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
invitații de la petrecerile organizate în sala de bal, iar turiștii de azi se opresc și se apropie periculos de mult de marginile bazinului pentru a admira jocul de lumini și umbre produs de cele câteva reflectoare pe suprafața și spre adâncul lacului. Am aflat, citind pe panoul fixat pe un perete de sare (dar ce nu este „de sare” aici?) că pe acest lac, în vremuri trecute, se făceau mici plimbări cu pluta. Da, aici veneau persoane din „lumea bună” de la
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
Mănăstirea Putna Motto: „Să facem din Putna Ierusalim al neamului românesc și din mormântul lui Ștefan altar al conștiinței naționale”. (Mihai Eminescu) Eram așteptați de ceilalți membri ai Taberei Dor de Bucovina, oarecum îngrijorați că am ieșit cu întârziere din adâncuri. Ei vizitaseră alte obiective de interes turistic din apropiere, nu s-au plictisit, dar noi, cei din mină, am depășit timpul alocat și puneam în pericol respectarea programului întocmit pentru acea frumoasă zi de vizită și documentare spirituală și turistică
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
Acasa > Strofe > Atasament > CÂND PLÂNGI, FEMEIE ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1894 din 08 martie 2016 Toate Articolele Autorului Când lacrimi curg amar din tine, Înseamnă că s-au strâns ruine Între speranțe, în adâncuri, Sau poate printre mii de gânduri. Dar dacă lacrima e vie, Născută e din bucurie. Sau din speranța că-n adâncuri E-un bine presărat pe gânduri. Când plângi femeie peste urne, Sau pentru bucurii diurne, Eu sunt alături și-
CÂND PLÂNGI, FEMEIE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378063_a_379392]
-
2016 Toate Articolele Autorului Când lacrimi curg amar din tine, Înseamnă că s-au strâns ruine Între speranțe, în adâncuri, Sau poate printre mii de gânduri. Dar dacă lacrima e vie, Născută e din bucurie. Sau din speranța că-n adâncuri E-un bine presărat pe gânduri. Când plângi femeie peste urne, Sau pentru bucurii diurne, Eu sunt alături și-ți cinstesc Tot harul, dar dumnezeiesc ! *** Referință Bibliografică: Când plângi, femeie ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1894
CÂND PLÂNGI, FEMEIE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378063_a_379392]
-
aveam de mers , pe jos cam o oră, am avut tovarăși pe câțiva dintre ei Pe acest drum , pe care nu îl poți parcurge cu mașina, ci numai cu pasul am descoperit ce anume îi deosebește pe acești oameni ai adâncurilor de toți ceilalți . Citește mai mult O zi de vară superbă a anului 1980. Trei studente vesele, fără grijă examenelor, ne urcăm în autobuzul care urma să ne ducă undeva , departe,printer dealuri, la casa bunicii.Pe noi trei- Mirela
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
mai aveam de mers , pe jos cam o oră, am avut tovarăși pe câțiva dintre eiPe acest drum , pe care nu îl poți parcurge cu mașina, ci numai cu pasul am descoperit ce anume îi deosebește pe acești oameni ai adâncurilor de toți ceilalți .... X. PLECAREA LUI PAVEL CUCI, de Mirela Penu , publicat în Ediția nr. 1688 din 15 august 2015. PREMIUL I CONCURSUL DOR DE DOR-PROZA-2015 CAPITOLUL I Priveau cerul prin frunzișul abia ivit. Fiecare credea că poate răzbate cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
auzit.// Ți-am întins mâna/ ca să deschid lacătul iubirii,/ dar nu m-ai văzut.// Ți-am mângâiat chipul delicat/ ca să șterg tristețea/ venită de niciunde pe chipul tău,/ dar nu m-ai simțit.// M-am căutat în visurile tale,/ în adâncurile tulburate/ de speranțele care au înghețat demult,/ dar m-am rătăcit." Tot acest eșafodaj se sprijină pe statura paradigmatică a iubirii. Însă intervine timpul și funcția lui erodantă, fapt incontestabil care determină viziuni din ce în ce mai adânci. Astfel iau naștere vilegiaturi imaginare
PARADIGMA NELINIȘTII CREATOARE DE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378082_a_379411]
-
CER Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1988 din 10 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Un pescăruș se-avântă-n cer În fiecare dimineață, Cu un mesaj pentru eter Trimis de largul de sub ceață. Ar vrea să-l simtă în adâncuri, Amestecând cu el culoarea, Ca scenă pentru mii de bancuri De pești valsând în ritm cu marea. Săgeata albă când coboară, Mesaj de taină îi aduce Dinspre tării și o-nfioară, Plutind apoi pe unda-i dulce. Pe înserate pescărușul, Privește
UN PESCĂRUŞ SE-AVÂNTĂ-N CER de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378086_a_379415]
-
ceruri mai presus Voi stele în flăcări aprinse Slăviți-l pe Domnul Isus Toate lucrările Lui De El Însuși ce-au fost create Dați cinste Cuvântului Prin care de viață aveți parte Lăudați-l pe Domnul de aicea de jos Adâncuri și ape-n izvoare Voi flăcări ce ardeți frumos Ceață zăpadă grindină— fiecare Aduceți Domnului onoare Vânturi năpraznice ce-i împliniți Oriunde porunca pe care Din gura Lui— voi o primiți Pe Domnul cinstiți-l și voi astăzi munți Dealuri
PSALM 148 de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378091_a_379420]
-
de porumb mă privesc și se sting ochii verzi de păpuși, merii buni din livezi. Trec poștași abătând foste vremuri prin gări Un bătrân ațipit trece mâna prin nori Plouă dor sfâșiat din arcuș de viori Calcă talpa nisip pe adâncuri de mări Și pe umbra ce sunt, un oraș osândit la prăpădul tăcut al atâtor iubiri Uit pe umerii lor și acum trandafiri și pe buze le scriu un oftat de cuțit Vin în liniștea mea patru scânduri de pom
DAR NICI EU, DE MĂ STRIG... de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378110_a_379439]
-
de Radu Liviu Dan , publicat în Ediția nr. 2169 din 08 decembrie 2016. forfota de afară, fără de înțeles pe posturile tv, atentate, calamități storul lăuntricei mele căutări aud valurile unor cuvinte nedeslușite un catarg alb încearcă să le aducă din adâncurile oceanului pe un creștet de val până în Parnas ca o femeie alergând pe străzi purtând pe umeri sărutul bărbatului iubit ... Citește mai mult forfota de afară, fără de înțelespe posturile tv, atentate, calamitățistorul lăuntricei mele căutăriaud valurile unor cuvinte nedeslușiteun catarg
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
val până în Parnas ca o femeie alergând pe străzi purtând pe umeri sărutul bărbatului iubit ... Citește mai mult forfota de afară, fără de înțelespe posturile tv, atentate, calamitățistorul lăuntricei mele căutăriaud valurile unor cuvinte nedeslușiteun catarg alb încearcă să le aducădin adâncurile oceanuluipe un creștet de valpână în Parnasca o femeie alergând pe străzipurtând pe umeri sărutul bărbatului iubit... IV. ULTIMUL TREN, de Radu Liviu Dan , publicat în Ediția nr. 2164 din 03 decembrie 2016. locuise un timp cu chirie, într-o
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]