5,887 matches
-
anterior): (1) Paul nu este minunat. față de: (2) Paul nu este blond. Dacă (1) este mai degrabă interpretat ca litotă (="Paul este lamentabil"), (2) afirmă că Paul are părul de altă culoare. Această divergență de comportament întărește ideea potrivit căreia adjectivele afective nu au un semnificat bine delimitat: este periculos să se stabilească diferențe nete între respingător, dezgustător, execrabil... sau minunat, splendid, genial... J.-C. Milner (op.cit.) asociază această distincție dintre două tipuri de adjective cu cea dintre structurile exclamative și
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de comportament întărește ideea potrivit căreia adjectivele afective nu au un semnificat bine delimitat: este periculos să se stabilească diferențe nete între respingător, dezgustător, execrabil... sau minunat, splendid, genial... J.-C. Milner (op.cit.) asociază această distincție dintre două tipuri de adjective cu cea dintre structurile exclamative și interogative, a căror interpretare este complementară. Dacă enunțătorul pune o întrebare, adică cere o informație, este pentru că el ignoră valoarea de adevăr a propoziției și așteaptă ca răspunsul să plaseze sau nu grupul nominal
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
plaseze sau nu grupul nominal în categoria vizată; astfel, când întreabă: Luc este drăguț?, el îi cere interlocutorului să îl plaseze sau nu pe Luc în clasa ființelor drăguțe. Într-o asemenea structură, chiar dacă în afara contextului apare mai degrabă subiectiv, adjectivul tinde să fie interpretat ca obiectiv. În schimb, în exclamația: Cât este de drăguț Luc!, enunțătorul nu are nicio îndoială cu privire la drăgălășenia lui Luc, pe care enunțătorul i-o atribuie la un mod superlativ. Prin urmare, este suficient ca interogația
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
enunțătorul nu are nicio îndoială cu privire la drăgălășenia lui Luc, pe care enunțătorul i-o atribuie la un mod superlativ. Prin urmare, este suficient ca interogația să devină "retorică" (să formeze o aserțiune deghizată) ca să facă să apară cele mai subiective adjective. Dacă: * ? Luc este minunat? pare ciudată, întrebarea retorică: Luc nu este minunat? este perfect naturală. Contextele exclamative și interogative permit o clasificare a interpretărilor "subiective" și "obiective". Dacă anumite adjective (cf. drăguț) sunt compatibile cu ambele interpretări, în funcție de cotext, altele
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
o aserțiune deghizată) ca să facă să apară cele mai subiective adjective. Dacă: * ? Luc este minunat? pare ciudată, întrebarea retorică: Luc nu este minunat? este perfect naturală. Contextele exclamative și interogative permit o clasificare a interpretărilor "subiective" și "obiective". Dacă anumite adjective (cf. drăguț) sunt compatibile cu ambele interpretări, în funcție de cotext, altele sunt mai stabile: prin excelență, minunat este subiectiv și pătrat este obiectiv. De aceea, acesta din urmă nu poate figura într-o exclamație: * Ce casă pătrată! Cu siguranță, pot apărea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
sunt mai stabile: prin excelență, minunat este subiectiv și pătrat este obiectiv. De aceea, acesta din urmă nu poate figura într-o exclamație: * Ce casă pătrată! Cu siguranță, pot apărea enunțuri ca: Ce masă splendidă ați cumpărat? în care un adjectiv subiectiv apare în interogație, dar în care interogația nu trimite la splendidă, ci este doar o apreciere în pasajul respectiv (a se compara cu Ce masă rotundă ați cumpărat?). Pentru a descrie o asemenea divergență, putem vorbi, la fel ca
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pasajul respectiv (a se compara cu Ce masă rotundă ați cumpărat?). Pentru a descrie o asemenea divergență, putem vorbi, la fel ca J.-C. Milner 233, de clasificare și non-clasificare, termeni al căror sens este mai controlabil. Prin folosirea unui adjectiv care clasifică (deoarece există adjective mixte și cazuri aparte, recomandăm între-buințări și nu adjective clasificatoare) se introduc referenți în clase delimitabile, purtătoare de informație. Prin folosirea unui adjectiv non-clasificator se trimite la o evaluare. 6.3. "Biet" În materie de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cu Ce masă rotundă ați cumpărat?). Pentru a descrie o asemenea divergență, putem vorbi, la fel ca J.-C. Milner 233, de clasificare și non-clasificare, termeni al căror sens este mai controlabil. Prin folosirea unui adjectiv care clasifică (deoarece există adjective mixte și cazuri aparte, recomandăm între-buințări și nu adjective clasificatoare) se introduc referenți în clase delimitabile, purtătoare de informație. Prin folosirea unui adjectiv non-clasificator se trimite la o evaluare. 6.3. "Biet" În materie de non-clasificare, grupul restrâns de adjective
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
o asemenea divergență, putem vorbi, la fel ca J.-C. Milner 233, de clasificare și non-clasificare, termeni al căror sens este mai controlabil. Prin folosirea unui adjectiv care clasifică (deoarece există adjective mixte și cazuri aparte, recomandăm între-buințări și nu adjective clasificatoare) se introduc referenți în clase delimitabile, purtătoare de informație. Prin folosirea unui adjectiv non-clasificator se trimite la o evaluare. 6.3. "Biet" În materie de non-clasificare, grupul restrâns de adjective evaluative alcătuit din biet, nefericit, ghinionist reprezintă un caz
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
și non-clasificare, termeni al căror sens este mai controlabil. Prin folosirea unui adjectiv care clasifică (deoarece există adjective mixte și cazuri aparte, recomandăm între-buințări și nu adjective clasificatoare) se introduc referenți în clase delimitabile, purtătoare de informație. Prin folosirea unui adjectiv non-clasificator se trimite la o evaluare. 6.3. "Biet" În materie de non-clasificare, grupul restrâns de adjective evaluative alcătuit din biet, nefericit, ghinionist reprezintă un caz interesant, care le apropie de "substantivele de calitate". Întrebuințările lor non-clasificatoare sunt legate de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
adjective mixte și cazuri aparte, recomandăm între-buințări și nu adjective clasificatoare) se introduc referenți în clase delimitabile, purtătoare de informație. Prin folosirea unui adjectiv non-clasificator se trimite la o evaluare. 6.3. "Biet" În materie de non-clasificare, grupul restrâns de adjective evaluative alcătuit din biet, nefericit, ghinionist reprezintă un caz interesant, care le apropie de "substantivele de calitate". Întrebuințările lor non-clasificatoare sunt legate de contexte bine determinate: după substantiv sau în incidentă, însoțite, în acest caz, de un determinant hotărât și
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
determinate: după substantiv sau în incidentă, însoțite, în acest caz, de un determinant hotărât și eventual urmate de un substantiv. Pe de o parte, Bietul general este foarte surprins, pe de altă parte, Este ruinat, bietul (băiat)! Prin folosirea acestor adjective, locutorul nu aduce o informație care clasifică substantivul, ci formulează o apreciere "în detrimentul" lui, prezentându-l ca pe o victimă a procesului. La fel ca substantivele de calitate, ele au un comportament aparte față de discursul raportat: în discursul indirect, ele
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
raportorului. Astfel, în: Paul mi-a spus că bietul Jules s-a întors, evaluarea pe care o implică bietul nu poate, fără o distanțare explicită, să nu fie asumată de raportor (cu toate că Paul ar putea să o împărtășească). Cât privește adjectivele non-clasificatoare, lucrurile stau altfel: Paul mi-a spus că are o mașină magnifică nu presupune că raportorul adoptă această judecată de valoare. Cu toate acestea, există o diferență notabilă între antepunere și folosirea în incidentă: evaluarea negativă pe care incidenta
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
între antepunere și folosirea în incidentă: evaluarea negativă pe care incidenta o asociază unui individ este inseparabilă însăși de conținutul unei anumite enunțări în care se produce; incidenta indică faptul că procesul evocat prin enunț se produce în detrimentul actantului asociat adjectivului. Prin urmare, predicatul trebuie să fie marcat în mod negativ. În afara unor situații speciale, nu putem spune: * A fost recompensat, nefericitul de el! Este nevoie de un predicat cu orientare opusă: Este ruinat, amărâtul de el! Din punct de vedere
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
celui care s-a angajat într-un demers fără a se gândi la posibile consecințe supărătoare. Acțiunile și greșelile fatale ale personajelor alcătuiesc o aventură susținută printr-o morală colectivă invocată de un narator stăpân peste întreaga povestire. 6.5. Adjective și determinanți Non-clasificarea nu se referă doar la adjective. Determinanții substantivului sunt și ei implicați într-un fel care interesează direct analiza stilistică. În mod tradițional, se disting substantive "numărabile" (câine, casă...) și "ne-numărabile" (unt, suferință...). A. Culioli a
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
a se gândi la posibile consecințe supărătoare. Acțiunile și greșelile fatale ale personajelor alcătuiesc o aventură susținută printr-o morală colectivă invocată de un narator stăpân peste întreaga povestire. 6.5. Adjective și determinanți Non-clasificarea nu se referă doar la adjective. Determinanții substantivului sunt și ei implicați într-un fel care interesează direct analiza stilistică. În mod tradițional, se disting substantive "numărabile" (câine, casă...) și "ne-numărabile" (unt, suferință...). A. Culioli a completat această opoziție distingând trei clase, nu două236: substantivele
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
enunțuri. Același substantiv poate trece de la o funcționare la alta: Am văzut un câine (discret)/ În magazin găsiți câine și vizon (dens). Însă este evident că un anumit substantiv preferă un anumit tip de funcționare. O dată cu articolul nehotărât, prezența unui adjectiv epitet este obligatorie în funcționarea densă și compactă: *o apă, *o blândețe... Dar dacă este modificat de adjectivele non-clasificante (o apă limpede, o blândețe primăvăratică...) sau clasificante (o apă verde, o blândețe blondă...), întregul grup nominal primește o valoare non-clasificantă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
câine și vizon (dens). Însă este evident că un anumit substantiv preferă un anumit tip de funcționare. O dată cu articolul nehotărât, prezența unui adjectiv epitet este obligatorie în funcționarea densă și compactă: *o apă, *o blândețe... Dar dacă este modificat de adjectivele non-clasificante (o apă limpede, o blândețe primăvăratică...) sau clasificante (o apă verde, o blândețe blondă...), întregul grup nominal primește o valoare non-clasificantă. De fapt, când vorbim de o funcționare compactă, modificatorii (adjective sau grupuri prepoziționale) tind să se fixeze și
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
apă, *o blândețe... Dar dacă este modificat de adjectivele non-clasificante (o apă limpede, o blândețe primăvăratică...) sau clasificante (o apă verde, o blândețe blondă...), întregul grup nominal primește o valoare non-clasificantă. De fapt, când vorbim de o funcționare compactă, modificatorii (adjective sau grupuri prepoziționale) tind să se fixeze și să aibă o valoare de intensitate: o frumusețe radioasă, o blândețe de înger... nu denumesc un anumit gen de frumusețe sau de blândețe, ci blândețea și frumusețea tipice, prin excelență. De regulă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
care este proaspătă, nu călduță, rece...". În schimb, o apă proaspătă are valoare fără să indice o cantitate și fără să atribuie o proprietate clasificantă: apa este percepută ca atare, fără să fie comparată cu alte ape. Fără îndoială, folosirea adjectivelor net non-clasificante pare foarte dificilă atunci când apare un articolul partitiv. El observă o apă străvezie sună mai bine decât enunțul *El observă niște apă străvezie. Primul pare direct extras dintr-un text literar, al doilea este ciudat, chiar o parodie
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
net non-clasificante pare foarte dificilă atunci când apare un articolul partitiv. El observă o apă străvezie sună mai bine decât enunțul *El observă niște apă străvezie. Primul pare direct extras dintr-un text literar, al doilea este ciudat, chiar o parodie. Adjectivele de tipul străveziu (limpede, cristalin...) aparțin tocmai unui ansamblu deosebit: nu sunt adjective clasificante de culoare (precum albastru, roșu...), nu desemnează nici o proprietate obiectivă, ci îi conferă obiectului denotat o valoare estetică pozitivă și traduc o "impresie". Acest grup de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
apă străvezie sună mai bine decât enunțul *El observă niște apă străvezie. Primul pare direct extras dintr-un text literar, al doilea este ciudat, chiar o parodie. Adjectivele de tipul străveziu (limpede, cristalin...) aparțin tocmai unui ansamblu deosebit: nu sunt adjective clasificante de culoare (precum albastru, roșu...), nu desemnează nici o proprietate obiectivă, ci îi conferă obiectului denotat o valoare estetică pozitivă și traduc o "impresie". Acest grup de adjective întrebuințate doar ca non-clasificante nu aparțin unui sistem de gradare, de comparare
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de tipul străveziu (limpede, cristalin...) aparțin tocmai unui ansamblu deosebit: nu sunt adjective clasificante de culoare (precum albastru, roșu...), nu desemnează nici o proprietate obiectivă, ci îi conferă obiectului denotat o valoare estetică pozitivă și traduc o "impresie". Acest grup de adjective întrebuințate doar ca non-clasificante nu aparțin unui sistem de gradare, de comparare, dar nici nu țin de ceea ce ar presupune o obiectivare cantitativă: de aici, imposibilitatea unui enunț ca *Am văzut culoare o apă mai albăstruie decât la tine. Caracterul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în care modificatorii substantivului sunt non-clasificatori: nu se face referire la cer și lună decât dacă provoacă o anumită impresie asupra subiectului. De aceea, într-un enunț de genul O lună galbenă urca pe cer, avem tendința să îi conferim adjectivului galbenă o valoare non-clasificatoare. 6.7. Efectele impresioniste Scriitorii de la sfârșitul secolului al XIX-lea au apreciat mai ales procedeul care constă în a asocia un articol nehotărât cu un termen care intră, de regulă, în întrebuințări compacte (prospețime, tremurat
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
oarecum paradoxală la o prima abordare, care unește romanul naturalist cu procedeele caracteristice "scriiturii de artă" specifice sfârșitului de secol XIX. De ce literatura trebuie să-și arate artificiul cu forță tocmai atunci când pretinde că reflectă fidel realitatea? 6.8. Locul adjectivului În mod tradițional, problemele semantice pe care locul adjectivului le pune sunt tratate prin trimiteri la fapte de ordin stilistic. De fapt, literatura are acest privilegiu lingvistic. În cele ce urmează, ne vom limita la fenomene care privesc direct literatura
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]