6,618 matches
-
încă din primele clase primare, poreclă cu care a mers în liceu și și-l va menține pentru voi, până când Bunul Dumnezeu îl va chema la el. Nu am multe amintiri vesele care ar stârni deliciul cititorului, întrucât copilăria și adolescența mea au fost cu puține bucurii, fiind stigmatizat încă din primii ani de liceu cu eticheta de fiu de popă și chiabur. Acasă părinții aveau nevoie de mine, eu fiind cel mai mare dintre frați, așa că, în afara orelor de clasă
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
domn fermecător și bogat ajunsese să-și îngrijească servitoarea, așa zicea lumea. Sărac și trist, deseori venea la mama mea să mai stea de vorbă depănând amintiri din vremuri mai bune. Văzându-l trăgând veșnic dintr-o țigară proastă în timpul adolescenței mele, îmi trezea sentimente foarte contradictorii. In ultimii ani de viață, pentru că el se deplasa cu greutate, fratele meu din Tecuci îi mai cumpăra țigări pentru el și lapte pentru soția lui. Într- una din zile, fratele meu se dusese
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
din recolta din vara trecută. Era iarnă și frig în casă și trăiam așa cum povestește și Ilie Tudor despre copiii lui: “ Iarna trăiau fără foc, ghemuiți câte 3 într-o plapumă veche și totuși au învățat. Și foamea lor?. Dar adolescența lor furată și sufletele pustiite?... Uneori mai dormeam la mătușa mea, sora mamei. Dar și ea mă culca tot într-o cameră fără foc pentru că ei nu stăteau de obicei acolo. Poate și asta a făcut să capăt o
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
fapt rolurile cele mai importante jucate de ea au fost Alta din “ Act venețian “, Mirandolina din “ Hangița “ de Carlo Goldoni și Mona din “Steaua fără nume” de Mihail Sebastian. Și exemplele ar mai putea continua. De fapt perioada copilăriei și adolescenței a fost cea în care am citit foarte mult atât datorită faptului că la școală era o propagandă deșănțată a operelor care proslăveau victorioasa armată sovietică și colectivizarea agriculturii iar pe de altă parte, în afara radioului și cinematografului, nu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
luat copiii de mână și s-a dus să-i hrănească și să se joace cu ei. I-a explicat apoi soțului meu cu răbdare care este semnificația răbufnirii mele necontrolate. I-a spus atunci câteva aspecte ale copilăriei și adolescenței mele, pe care doar lui i le spusesem la căsătoria mea cu fiul lui. In ziua aceea am stat doar la televizor, socrii preluând grija copiilor mei. Tresăream la fiecare anunț de la televizor și regretam că nu pot fi și
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
3. Sfera sexualității Capitolul 4. Instinctul sexual Capitolul 5. Emoțiile și excitațiile sexuale Capitolul 6. Tipologiile sexuale Capitolul 7. Stările intersexuale Capitolul 8. Comportamentul sexual Capitolul 9. Activitatea erotică infantilă Capitolul 10. Erotismul și viața sexuală la pubertate și în adolescență Capitolul 11. Activitatea erotică și viața sexuală a adultului Capitolul 12. Istoria revoluției cuplului Capitolul 13. Psihosexologia cuplului Capitolul 14. Situațiile de criză ale cuplului Capitolul 15. Sexualitatea la vârsta a treia Capitolul 16. Aspectele psihosociale și transculturale ale vieții
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
unei dezvoltări genetice de tip aberant, o „eroare” în evoluția biologică a individului, cu consecințe ulterioare asupra vieții acestuia. Inversiunea sexuală este reprezentată prin „orientarea preferențială a unui individ către persoanele de același sex. Ea apare la pubertate și în adolescență, fiind caracterizată printr-o „preferință obiectuală” și o „conduită apotențială” (instinctivo-afectivăă considerată „nefirească” în raport cu „majoritatea statistică” populațională. Intersexualitatea este rezultatul unui „defect genetic” care are ca efect o „constituție psihosexuală” de factură ambiguă. Inversiunea sexuală este legată, în primul rând
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
modelare valorică” de factură culturală, care începe cu „reprimarea instinctelor”. Acest fapt, considerat esențial, a fost subliniat de B. Malinowski în celebra sa lucrare Sexualitatea și reprimarea ei în societățile primitive. Studii similare, de factură cultural-antropologică, aparțin lui M. Mead (Adolescență și sexualitateă, R. Linton (Fundamentul cultural al personalitățiiă etc. Ce urmărește reprimarea instinctelor? Care este obiectivul urmărit de „reprimare” și „cenzură”? Trebuie ca de la început să facem precizarea diferenței dintre „reprimare” și „cenzură”. Reprimarea este un act de interdicție, un
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
tragice, - incestuoase, - restaurate, Cazuistica medico-psihologică în psihosemologie, Corelații psihosexuale, - directe, - mediate, Divorțul (vezi Separareaă, Cuplul familial, - definiție și cadru, - istoric, - caracteristici, Dorința sexuală, - bazale neuropsihologice, - condițiile, - psihanaliza, Emoțiile și excitațiile sexuale, - excitanții sexuali, - emoțiile sexuale, Erotismul la pubertate și în adolescență, Erotismul și sexualitatea adultului, - sexualitatea cuplului, Educația sexuală, Exhibiționismul, Caracterele sexuale, - primare, - secundare, - terțiare Fantasmele sexuale (vezi Imaginarul erotică, Familia și sexualitatea, - familia tradițională, - familia modernă, Flirtul, Gelozia, Homosexualitatea, Instinctul sexual, - sexul, - sexualitatea, Istoria sexualității, Istoria sexologiei, Imaginea de sine
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
accentuând persiflarea a tot ce ține de convenție. Poetul își manifestă ostilitatea față de "războiul odios, față de literatura de goarnă și cădelniță care acompania zelos și festiv crimele și teroarea fascismului"9. Este epoca în care el persifla malițios arta, prietenia, adolescența, romantismul, eroismul: Mai sus, mai sus, vom trece de Dumnezeu/ pământul este o virgulă, cercul un ban -/ de sete, de veacuri, suntem beți,/ pentru disprețul tuturor crucilor înșirate,/ pentru chibriturile cu creier, de jos,/ pentru prea frumos gând răsărit peste
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pendul Absalom/ totul nimicul, totul nimicul" ("Astarteea"). În "Lanțul magic", nunta e o permanență a existenței; poetul face legătura între explozia senzațiilor, raportate la natura și explozia creatoare ("Dimineața simțurilor") pentru ca în "Edict" să-și definească arta poetică: "Eu, voievodul adolescenței și/ prin însăși voia simțurilor flaut/ al unei neaflate maladii/ pe care cu viața mea o caut". Ca și natura, poetul se află într-o permanentă metamorfoză: "Sunați-mi fulgerele de vară trunchiul/ eu nu îmi sunt aidoma nicicând". Alteori
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
E. P. L., 1968; "Întoarcerile", Editura Eminescu, 1970; "În așternerea văilor", Editura Cartea Românească, 1974. N. Oancea ne comunică în versuri concentrate sentimentul trecerii timpului, al nunții, al morții; el cântă femeia, iubita, cu o inocență care ține de copilărie și adolescență până-n momentele în care deslușește declinul: "E ritm sau numai, către întoarsa/ roată a lumii, luceafăr prelung ca pe un vis mă deslușești/ morții în care prea viu am să ajung." Ceea ce apare obsesiv în poezia lui N. Oancea este
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
înalt: "Din albie ies/ Să fiu vânt." Sau capătă secvențe reverențioase, psalmice: "Cad în genunchi și-ți mulțumesc, iubire/ Pentru aceste zilnice semnale/ Și voci ale mărinimiei tale." În "Sărbătorile zilnice" (1961), poeta, așa cum mărturisește, trăiește simultan toate vârstele: copilăria, adolescența și tinerețea. Devine însă, pe parcurs, retorică și imaginile create nu ne mai înfioară: "Dacă las să se adune tristețea cu alta,/ Vezi crescând deodată/ cu trunchiul impunător, deznădejdea sinteza și încununarea". Cu timpul, Nina Cassian va cânta tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de drojdie". Aspirația spre lumină, spre cer este fereastra-oglindă în care se purifică o existență măruntă de vierme târâtor. Un poem intitulat "Testament" explică conținutul volumului "Fântâna somnambulă". Aceasta, ca și "Mieii primi", cuprinde versuri ce vor cânta cu predilecție adolescența, de care poetul se desparte și tinerețea în care intră și care-i generează un fel de spaimă. Testamentul este bizar. El este expresia rămasului bun și a încrederii. Unde sunteți voi prieteni buni/ Cu care am crezut că voi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Lazea) • degradarea și instinctul de apărare (Roxana Bucur) • protejarea Terrei, poluare, ecologie (chiar dacă le-am discutat deja la curs) (Alexandra Vidican) • universul; spiritul uman (Simina Chiș) • fizica cuantică; creierul uman; legile morale; cum să construim societatea, colonia ideală (Ștefania Balașiu) • adolescența; prietenia (Florentina Horelița) • de ce avem nevoie în viață; ce lucruri ar trebui să ne preocupe (Andra Ciocan) • măștile religiilor (Cristina Ognean) • infinitul (Iarina Aliteea Zăvoianu) • efectele dictaturilor comuniste asupra tineretului postrevoluționar; influența postmodernismului în politica secolului XX și viceversa (Silviu
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
așteptau în holul "Casandrei". Vine Alexa, cu "echipa de zgomote", spuneau. Echipa de zgomote era titlul unei piese de Fănuș Neagu, care intrase de curând în repertoriul Teatrului Nottara și urma să fie regizată de el. Tatăl abia ieșit din adolescență ne impresiona pe toți prin maturitate. Dacă este adevărat că fiecăruia soarta îi pune în spate povara pe care o poate duce, atunci Visarion își împlinea pur și simplu destinul. Era amabil și într-un fel anume însingurat. Vorbirile noastre
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cred că o să-ți placă. Vreau să fie un fel de testament artistic, dar nu te întrista, nu e nevoie... Și astfel am primit prima versiune a scenariului pentru viitorul film Ana, care era cuceritoare. Toată copilăria și mai ales adolescența mea petrecută la Satu-Mare a fost marcată de o pasiune arzătoare pentru zmeie și pentru păsările cerului. Era o formă de a ma elibera, dea mă ridica deasupra nemulțumirilor zilnice, deasupra unui orizont coborât, așa cum era prin orașele de provincie
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
lui Jack Baillet, pe Held, un psihanalist care ne-a vorbit într-o manieră uluitoare despre rolul banilor în viața indivizilor și în societate în general. Un alt psihanalist, Diatkin, ne-a pus la curent cu rolul fenomenelor inconștiente în timpul adolescenței. B.C. Vă amintiți de o întîlnire în martie 1976 la Clubul Lellouch? J.R. Făcea parte din încercările noastre de a stabili contacte cu exteriorul. Étienne Monach revenea din China. A fost, timp de douăzeci de ani, ambasador al Franței la
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
nu de puțin timp despre decizii, despre cum și de ce luăm decizii. Unii pre feră termenul de alegeri. Alții adaugă ideea de timp, susținând că adulții sunt cei responsabili de deciziile sau alegerile lor. De ce? Pentru că în copilărie și în adolescență suntem în mare măsură formați, în ciuda temperamentului și inteligenței, de educație, de familie și mediu, de părinți. Când ești presat să fii adult trebuie să te formezi tu însuți, prin alegerile pe care le faci. Deci, prin deciziile tale. Ceea ce
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Brumaru etc. au un rol metatextual, încadrând în specie sau reliefând o caracteristică textuală. - Un termen verbal/o structură verbală sau adverbială este simptomatic(ă) pentru definirea unei atitudini de aderare la real: Pălind de G. Bacovia, Părândumi rău de adolescență de N. Stănescu, A devora, a privi de Virgil Teodorescu, Cândva, niciodată... de L. Antonesei - Titlurile enunțiative exprimă, întro propoziție simplă sau dezvoltată, ideea centrală/me sajul global al textului: Trecutau anii... de M. Eminescu, Eu nu strivesc corola de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
puțin singur în acest oraș, care i se păruse atât de pustiu până atunci. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte (15-30 de rânduri) despre utilitatea scrierii unui jurnal la vârsta adolescenței. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Redactează un eseu de 600-900 de cuvinte (două - trei pagini), în care să prezinți tema și viziunea despre lume dintrun text poetic studiat, aparținând simbolismului. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
care se simte pierdut. Întreaga secvență contribuie la caracterizarea indirectă a protagonistului (prin luciditatea introspecției și forța sentimentelor, prin limbaj neologic și comportament), reliefând apartenența la tipologia intelectualului. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Utilitatea scrierii unui jurnal la vârsta adolescenței Sugestii de rezolvare: IPOTEZĂ: În opinia mea, a scrie un jurnal adolescentin poate fi o experiență inedită, care își demonstrează utilitatea în timp. ARGUMENT 1: În primul rând, deși sunt conștient că prea puțini adolescenți au un jurnal, este evident
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
fiecărei zile trăite, fiindcă altfel propriul trecut se destramă, lăsând în urmă doar fotografii sau filmulețe cu aniversări, care nu dezvăluie ce am gândit, ce am simțit cu adevărat. (Dezvoltarea argumentului, ilustrarea lui) CONCLUZIE: În concluzie, cu toate că tocmai la vârsta adolescenței - când dilemele și in certitudinile ne asaltează, ne derutează - un jurnal șiar dovedi utilitatea, prea puțini dintre tinerii veacului XXI își fac timp pentru a dialoga cu ei înșiși în paginile unui jurnal. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Tema
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în umbra salcâmului și mă caută printre pietre, el mă știe. Este un băiat mic cu o față perfect indiferentă căreia nui pot atribui în mod exact nicio vârstă. Există astfel de oameni îndeobște mici de statură care îndată ce părăsesc adolescența obrazul lor capătă brusc câteva adâncituri de maturitate și o anumită netezime a pielii cu care rămân până la bătrânețe. Este impo sibil să ghicești vârsta acestor oameni, zeci de ani de zile obrazul lor are o vârstă fixă de maturitate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ne proiectăm mental sub alte identități, în alt timp istoric, în alte spații, reale sau fantastice. „Trăim atâtea vieți câte cărți citim“, afirma, pe drept cuvânt, scriitorul Mario Vargas Llosa. Cu certitudine, „viețile“ trăite în lumi ficționale, în copilărie și adolescență, dau contur ființei lăuntrice, sporind nemăsurat singurele averi care nu pot fi risipite sau jefuite. În concluzie, se poate afirma că influența lecturilor este covârșitoare, favorizând experiențe complexe de cunoaștere, contribuind la dezvoltarea intelectuală și afectivă a citi torilor. Parafrazândul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]