17,588 matches
-
Încă pe front, peste 60% dintre deportați au fost femei. De obicei, erau deportați tinerii adulți, necăsătoriți, deoarece erau considerați a fi muncitori mai abili. Cu toate acestea, nu surprindea pe nimeni dacă printre deportați se Întîlneau și bolnavi, bătrîni, adolescenți și femei Însărcinate sau cu copii de doi ani sau mai puțin, În ciuda faptului că ordinul oficial interzicea acest lucru. În plus, etnicii germani considerați specialiști sau de neînlocuit În fabrici și uzine au fost de asemenea deportați, deși guvernul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
lui L., Nufărul roșu (1950), este un roman pentru copii scris în maniera didactică a lui Arkadi Gaidar, dar și a altor autori sovietici „la modă”. În general, povestirile, nuvelele, scenariile de film și romanele lui se adresau copiilor și adolescenților, încadrându-se în cerințele oficiale, care vizau „educarea” și „integrarea” în societate, în sistem. Propaganda ideologică este însă slujită de prozator cu mijloacele unor specii de consum - literatura polițistă și de aventuri, care se conduc după schemele clasice, agrementate cu
LUSCALOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287936_a_289265]
-
de facultate muncitorească la Brăila (1949-1951) și își continuă studiile, fără să le termine, la Facultatea de Filosofie a Universității din București (1952- 1954). Redactor la „Scânteia tineretului” (1953-1959), trece ulterior la Radio. Scrie mai ales literatură pentru copii și adolescenți - Palatul primăverii (1961), Jurnal de bord (1963), Alarmă la Colțul viu (1964) -, o plachetă Prin fereastră-zarea- albastră (1966) ș.a. În 1979 emigrează în Germania, unde activează ca redactor al postului de radio Europa Liberă, prezent în programe cu pamflete și
MANUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287998_a_289327]
-
consonanțe, Videle, 2000; Avatarurile transcendenței. Om și Dumnezeu în opera eminesciană, Videle, 2001; Măreția viciilor ascunse, Videle, 2001; Parteneriate educaționale comunitare. Itinerar italian, Videle, 2001; Caragiale și „eternul feminin”, Videle, 2002; O filieră educațională neolatină. În Dublin, Videle, 2003; Romanul adolescentului clarvăzător, Videle, 2003. Antologii: Arca îmblânzitorilor de fantasme, Videle, 2000 (în colaborare). Repere bibliografice: Ion Bogdan Lefter, Vitrina „Contrapunct”, CNP, 1992, 7; Traian T. Coșovei, Reverii sinucigașe, CNT, 1992, 8; Geo Constantinescu, Cronica sentimentală, „Azi. Pagini culturale”, 1993, 299; Cristea
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
cu spaimă, dar și cu plăcerea detaliului crud. Fie că e vorba de evenimente banale din lumea satului, precum tăierea unui miel sau a unei găini, de potcovirea cailor sau de întâmplări obișnuite din viața unui copil sau a unui adolescent (căutarea unor ouă de pasăre etc.), toate acestea se transformă în misterii ale sângelui și ale cărnii, în ritualuri ale jertfei. Perspectiva nu e una feminin-înduioșată, ci mai degrabă masculină, rece, s-ar putea vorbi chiar de un realism al
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
doar un an de la căderea Zidului s-a dovedit irezistibilă. După ce am muncit timp de șase săptămâni Într-o cooperativă din landul Mecklenburg, În Germania de Est (alternativa aleasă pentru a evita șase săptămâni de cursuri la Goethe Institut, alături de adolescenți acneici), m-am grăbit să Învăț limba, să cunosc Berlinul și pe colegii mei germani. Cercetarea În sine a Înaintat foarte puțin, Însă Îmi dau seama că, În acea perioadă, am descoperit multe direcții de studiu fertile. Vreau să le
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
G. Bacovia, Ion Barbu, Adrian Maniu, sunt incluși și ei în paginile periodicului cu poeme alese și transpuse în franceză de Mihail Steriade. Redactorul responsabil, care își promovează aici și propriile poezii, sprijină cu generozitate începuturile lirice ale unor studenți, adolescenți și copii din România, dintre care unii au confirmat mai târziu: Adi Cusin, Constantin Ștefuriuc, Doina Uricariu, Florin Iaru. La 5 septembrie 1968 lui Mihail Steriade i se aduc elogii din partea președintelui celei de-a VIII-a Bienale Internaționale de
JOURNAL ROUMAIN DES POÈTES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287676_a_289005]
-
determinat s) fim așa. Perechile și mulțimile redau exemple - la scal) redus) și tranzitorii - ale socializ)rii care se petrece în organizații și în societ)ți la scale mai mari, si pe perioade mai mari. Nimeni nu le spune tuturor adolescenților dintr-o anumit) școal) sau dintr-un anumit oraș s) se îmbrace la fel, deși majoritatea dintre ei o fac. Într-adev)r, ei fac acest lucru, în ciuda faptului c) mult) lume - inclusiv p)rinții - le spune în mod obișnuit s
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în furtună (I-III, 1959-1961). Romanul de debut, Normaliștii, se înfățișează ca un jurnal al vieții de internat, punctând desfășurarea unui an școlar, ultimul petrecut de autor ca elev; o scriere-confesiune, marcată de stările și de trăirile unei sensibilități de adolescent. Tonul și ritmul sunt lejere, potrivite unei evocări resemnate. Sunt reconstituite secvențe dintr-o lume concentraționară și sufocantă, narațiunea translând spre analiză acuzatoare și spre un verdict necruțător. Micile și marile preocupări domestice, dar și o mereu reînviată vibrație de
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
legate de desenul efectiv, care emit diverse sunete). Jean Baudrillard (1929-2007), teoretician al culturii și filozof francez, comentator politic și fotograf, a cărui operă este adesea asociată cu postmodernismul și poststructuralismul. Rebel În California, celebru serial american de televiziune pentru adolescenți. DVD-uri educative, cu filme și muzică instrumentală clasică pentru copiii foarte mici, menite să le dezvolte inteligența, creativitatea și urechea muzicală și să-i ajute să descopere jocurile, apa, culorile, numerele, sărbătorile, sunetele, formele, animalele domestice și sălbatice, anotimpurile
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Chișinău (1956). G. a debutat în revista „Bugeacul” (1939). A publicat versuri și proză în revistele „Moldavia” (Bolgrad), „Prepoem” (București) ș.a. Editorial a debutat cu volumul de povestiri Început de primăvară (1955), ulterior semnând peste douăzeci de cărți pentru copii, adolescenți și adulți, publicate la Chișinău. Este autorul a trei romane: Căldura pământului (1965), Ninsori în primăvară (1974), Întoarcerea la dragoste (1984), toate deficitare sub raport artistic. A scris eseuri despre unii poeți și prozatori din Bugeac. SCRIERI: Început de primăvară
GHEORGHIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287234_a_288563]
-
romanul Vest, editat postum, în 1983. Moartea soției într-un accident (1948) și munca de o viață la bancă îl împing într-un anonimat steril pentru literat. Războiul micului Tristan, bine primit de critica vremii, aducea o noutate tematică, tribulațiile adolescentului în Bucureștiul ocupat, în timpul primului război mondial, înscriindu-se într-o tendință a literaturii moderne (André Gide, Alain-Fournier) de explorare a unei vârste incerte, tranzitorii, marcată de accentul experimental al trăirilor. Tragismul evenimentelor este dat de psihologia protagonistului, Vlad Robescu
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
SCRIERI: Războiul micului Tristan, București, 1937; Războiul micului Tristan. Vest, îngr. și pref. Aurel Sasu și Sabin Vlad, București, 1983. Repere bibliografice: C. Fântâneru, „Războiul micului Tristan”, roman de Mircea Gesticone, U, 1937, 343; Lucian Boz, Ocupația văzută de un adolescent. Mircea Gesticone, „Războiul micului Tristan”, ADV, 1937, 16 531; Pompiliu Constantinescu, „Războiul micului Tristan”, VRA, 1938, 521; Mihail Sebastian, Debuturi în „Revista Fundațiilor Regale”, RFR, 1938, 5; Șerban Cioculescu, „Războiul micului Tristan”, RFR, 1938, 8; Călinescu, Ist. lit. (1982), 965
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
După acest episod G. s-a „cumințit”, orientându-se mai ales spre dramaturgia istorică, desigur cu mesaj patriotic. A compus și scenarii de teatru radiofonic, unele fiind montate și difuzate. După 1980 a publicat și proză (romane, povestiri istorico-patriotice pentru adolescenți). În activitatea de dramaturg a lui G. se pot distinge două maniere: una este cea a deriziunii crude, a construcțiilor metaforice și alegorice, îndatorate „teatrului absurdului” (dar mai mult ca procedee și „trucuri”, fără profunzimea și tragismul creațiilor marilor reprezentanți
GEORGESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287221_a_288550]
-
Sfârșit de veac în București de Ion Marin Sadoveanu. Romanul Nevinovățiile viclene, pe care revista „Viața românească” l-a publicat în 1920, rod al colaborării cu Luca I. Caragiale, este o tentativă, în linii mari reușită, de analiză a psihologiei adolescenților. Efortul de depersonalizare a stilului face greu detectabile contribuțiile proprii ale celor doi autori. Textul depășește însă un probabil stadiu inițial de exercițiu sau de simplu joc, prin elementele moderne atunci ale scriiturii, prin finețea și adecvarea cu care sunt
GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287244_a_288573]
-
ale celor doi autori. Textul depășește însă un probabil stadiu inițial de exercițiu sau de simplu joc, prin elementele moderne atunci ale scriiturii, prin finețea și adecvarea cu care sunt urmărite reacțiile personajelor, în primul rând cele ale copiilor și adolescenților, prin prospețimea și umorul dialogurilor. Un intelectual de sorginte pascaliană, pentru care ironia este, de asemenea, un mijloc firesc de expresie, se arată G. în publicistica răspândită în reviste și strânsă în volumul Eseuri din 1971, prefațat de Șerban Cioculescu
GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287244_a_288573]
-
tineretul românesc a fost vrăjit, o bună bucată de vreme, cu o emisiune TV (revoluționară, la timpul respectiv, ca format și tematică) intitulată Generația PRO. Una dintre devizele realizatorilor/MC-ilor/corifeilor (sau ce-or fi fost) care Înfierbântau mințile adolescenților la sfârșit de săptămână era: să facem zgomot. Îmi amintesc clar că Într-o astfel de atmosferă s-a petrecut tentativa mai multora dintre noi de a trăi un soi de explorare ascetică de sine. Fără să știm distinct că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
stări de lucru insolite. Viziunea lui este una realistă, directă, irigată de înțelegere, de simpatie, de o percepție a frământărilor sufletești doar aparent lipsită de adâncime. Unii dintre eroii nuvelelor din cărți precum Chinuiții sau Răsplata, un Ion Picioroagă, nefericitul adolescent Lavrentie sau hamalul Vulpe, sunt „oameni sărmani”, cu „nădejdile spulberate”, împovărați de destin, condamnați să fie înfrânți. Indiferența celor din jur, relațiile sociale văduvite de compasiune, de comunicare sau, în cazul cuplului Vania - Duniașa (din nuvela Vania), povara prejudecăților religioase
DUNAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
acordă Premiul de Excelență. Câteva dintre temele din Aritmetică și Libertatea de a trage cu pușca, volumul care l-a consacrat pe D. ca voce particulară în cadrul generației sale și al grupului de la „Albatros”, apar conturate încă din „caietul de adolescent” alcătuit din versuri scrise îndeosebi în 1939 și 1940. Predomină, ca o supratemă, starea de oboseală existențială, de inutilitate a oricărui gest („de la o vreme toate sunt de prisos, nimeni nu se mai întreabă: cine? / ci «cum» mai poate fi
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
revigorare a poeticității printr-o turnură anticalofilă, care - încă de pe acum - nu este pur exercițiu de frondă, ci presupune, structural, o anume viziune: regalul soare îi pare „putrefact și cețos”, carnea roșie a cireșelor este răstălmăcită simbolic, sugerându-i hemoptizia adolescenților tuberculoși etc. Placheta, nepublicată, din 1943 și volumul Libertatea... pun mai insistent și mai marcat în valoare temele și discursul liric al debutantului, care a fost receptat dintotdeauna drept un discurs antiliric, antipoetic sau, mai exact, ca una dintre tentativele
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
autoscrutarea nu contrazice darul de a privi iscoditor în jur închipuie o partitură adecvată pentru eroii săi contemplativi ori pentru eroine ce despică firu-n patru, disimulându-și, sub un aer de bravadă, sfiala, vulnerabilitatea. Stigmatizați de boală sau de nenoroc, adolescenți febrili ori purtați de reverie, introvertiți și imaginativi, îi întorc chipul de enfant prodigue printre reflexele oglinzii mate, tulburi. Statice aparent, mai toate povestirile sfârșesc prin a focaliza incertitudinea, impasul, entropia; exorcizarea unui rău lăuntric, conștientizat treptat sau intuit, nu
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
cu volumul Prințul nisipurilor, care include mai multe „povestiri de noapte”. Urmează alte două cărți, Visând la California (1977) și Audiență de noapte (1983). Atmosfera nu se schimbă de la un volum la altul, povestirile fiind mai ales confesiuni ale unor adolescenți care descoperă bucuria de a iubi și de a fi iubiți, singurătatea și tristețea sau neliniștitoarea întâlnire cu ei înșiși. Dramatizează Povestea vorbii de Anton Pann (1977) și Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir (în colaborare cu Cătălina Buzoianu, 1973), pentru
FILIP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286996_a_288325]
-
consacrării unor scriitori ca Miron Pompiliu, M. Strajanu, Al. Tuducescu, I.Al. Lapedatu, G. Coșbuc, O.Goga și, în primul rând, Mihai Eminescu. În februarie 1866, la puțină vreme după moartea lui Aron Pumnul, Vulcan primește din Cernăuți, de la un adolescent în vârstă de șaisprezece ani, care semna Mihai Eminovici, o scrisoare ce însoțea mai multe poezii. Prima, De-aș avea..., apare în numărul 6 din 9 martie 1866, cu o succintă recomandare a redactorului („Cu bucurie deschidem coloanele foaiei noastre
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
imagini (1979). Deși începe să scrie de pe băncile liceului, F. ajunge să publice proză relativ târziu, prea devreme totuși pentru a nu plăti tributul cerut de canonul realismului socialist. În esență, romanul Amar se constituie în jurul trăirilor copilului și apoi adolescentului Dick Tomaziu, un alter ego al autorului, în ultimii ani ai războiului și în cei ai instalării regimului comunist. Stăpânirea frazei, o anume putere descriptivă, capacitatea de a împleti firesc mai multe fire narative, înțelegerea psihologiei vârstelor fragede sunt evidente
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
Fundațiilor Regale”, „România literară” (condusă de Liviu Rebreanu), „România literară” (condusă de Cezar Petrescu), „România literară” (seria nouă), „Secolul 20”, „Serdika” (Sofia), „Solidaridad nacional” (Barcelona), „Steaua”, „Tomis”, „Tribuna”, „Ulise”, „Universul literar”, „Viața literară”, „Viața românească”, „Vremea” ș.a. Înaintea apariției romanului Adolescenții de la Brașov (1936), M. desfășurase o întinsă activitate publicistică. Romanul său nu este nici confesiune, nici document, nici autobiografie, deși reperele unei realități circumstanțiale (timpul, spațiul) sunt numeroase. Autorul a intenționat un melanj de realitate și mit, cartea în ansamblu
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]