4,426 matches
-
urmare sunt părinți "luați prin surprindere" de rapiditatea plasamentului (e adevărat relativ puțini), dar sunt și părinți care "obosesc așteptând". Perioada pre-adopție, pe lângă o perioadă de evaluare a părinților și de așteptare, este perioada cea mai importantă pentru pregătirea părinților adoptatori. Una dintre cele mai cunoscute strategii de pregătire a părinților adoptatori a fost dezvoltată încă din 1981 în Statele Unite ale Americii de către Barbara și Bill Tremitiere. În această abordare, accentul în pregătirea părinților adoptatori cade asupra următoarelor aspecte: posibilele probleme
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
relativ puțini), dar sunt și părinți care "obosesc așteptând". Perioada pre-adopție, pe lângă o perioadă de evaluare a părinților și de așteptare, este perioada cea mai importantă pentru pregătirea părinților adoptatori. Una dintre cele mai cunoscute strategii de pregătire a părinților adoptatori a fost dezvoltată încă din 1981 în Statele Unite ale Americii de către Barbara și Bill Tremitiere. În această abordare, accentul în pregătirea părinților adoptatori cade asupra următoarelor aspecte: posibilele probleme și nevoi cu care un copil poate intra în familie strategii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cea mai importantă pentru pregătirea părinților adoptatori. Una dintre cele mai cunoscute strategii de pregătire a părinților adoptatori a fost dezvoltată încă din 1981 în Statele Unite ale Americii de către Barbara și Bill Tremitiere. În această abordare, accentul în pregătirea părinților adoptatori cade asupra următoarelor aspecte: posibilele probleme și nevoi cu care un copil poate intra în familie strategii de identificare și abordare a problemelor și nevoilor copilului provocările pe care familia le poate întâmpina după adopție posibilele resurse existente la nivelul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
specialiști în termeni de informare adecvată, dezvoltarea de abilități și formarea unor expectanțe corecte, realiste în raport cu adopția în general și cu copilul care urmează a fi adoptat în special 214. Barth și Berry 215 arătau în studiul lor că părinții adoptatori care s-au confruntat cu cele mai multe greutăți după adopție, au acuzat în special lipsa de informare despre plasament, centrarea asistenților sociali pe procesul de evaluare și de potrivire și oferirea de cantități foarte mici de informații referitoare la expectanțele pe
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mai puțin pregătiți consideră că au primit prea puține informații despre copil, ceea ce a condus la sentimentul de a fi copleșiți de situație. Nevoia de servicii post-adopție. De-a lungul timpului cercetările au demonstrat o nevoie mai ridicată a familiilor adoptatoare de a beneficia de suport social decât familiile biologice. Familiile adoptive apelează mult mai frecvent la serviciile de suport decât familiile cu copii biologici. De pildă Le Mare et al219 arătau că, familiile canadiene care au adoptat copii cu vârstă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
iar 10% serviciile de logopedie. În procente mai mici nu au fost identificate serviciile respiro, serviciile medicale de specialitate și serviciile de consiliere, nici în faza 2, nici în faza 3 a studiului. Ames223 arăta că, aproximativ jumătate dintre părinții adoptatori nu au găsit toate serviciile de care ar fi avut nevoie. Principalele motive pentru care aceste servicii nu au putut fi accesate au fost: lipsa serviciilor (în 19% dintre cazuri), probleme financiare, nerecunoașterea problemelor (16%), lipsa unui diagnostic 10%, lista
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
acestora, dar în mare măsură acestea au raportat nemulțumiri în raport cu serviciile și suportul primit, multe refuzând-le. Pe de altă parte, Rosenthal, Groze și Morgan 226 au arătat că, majoritatea serviciilor au fost considerate ca fiind foarte utile de către părinții adoptatori. Peste 75% dintre părinții adoptatori au considerat serviciile medicale de rutină, serviciile medicale de specialitate, serviciile stomatologice, serviciile juridice, serviciile de suport financiar și prestațiile, centrele respiro, serviciile de logopedie, terapia ocupațională precum și serviciile de tutoriat, ca fiind foarte utile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
acestea au raportat nemulțumiri în raport cu serviciile și suportul primit, multe refuzând-le. Pe de altă parte, Rosenthal, Groze și Morgan 226 au arătat că, majoritatea serviciilor au fost considerate ca fiind foarte utile de către părinții adoptatori. Peste 75% dintre părinții adoptatori au considerat serviciile medicale de rutină, serviciile medicale de specialitate, serviciile stomatologice, serviciile juridice, serviciile de suport financiar și prestațiile, centrele respiro, serviciile de logopedie, terapia ocupațională precum și serviciile de tutoriat, ca fiind foarte utile. Serviciile de consiliere au fost
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a evaluat serviciile ca esențiale sau foarte importante, dar cele mai multe familii s-au arătat neîncrezătoare în posibilitatea de a dispune de astfel de servicii la noi în țară. În general, resursele familiilor din România au fost în general: alte familii adoptatoare și resursele informaționale despre copilul adoptat. Chiar și informațiile despre copil au fost deseori limitate la datele fundamentale ca data nașterii, greutate și nume. Istoria medicală și cea socială au fost absente. Foarte rar familiile aveau informații dincolo de naționalitatea, statusul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
reușita adopției. Acei părinți care au suportul familiei extinse și al prietenilor prezintă o nevoie mai mică de servicii sociale. Analizând toate aceste studii, putem concluziona și totodată sublinia nevoia de resurse (formale și informale) pe care o resimt familiile adoptatoare. Capitolele cinci și șase ale acestei lucrări vor evidenția alte aspecte empirice, rezultate din cercetările întreprinse de noi, privind această dimensiune. Capitolul 3 Procesul de adopție din perspectiva teoriilor explicative 229 3.1 Teoria rolului social 3.2 Teoria stresului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
perioadă de timp de aproximativ 10 ani, teoria a fost considerată de mulți specialiști ca fiind prima încercare sistematică de a explica adaptarea la adopție în termenii modelului de interacțiune familială 230. Asumpția centrală a teoriei este aceea că, părinții adoptatori prezintă un handicap de rol rezultat din diferențele existente între parentalitatea biologică și parentalitatea adoptivă, pentru care nu există prescripții culturale de rol și care determină solicitări, provocări și conflicte unice. Acestea sunt întărite de atitudinile celorlalți care, deși par
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
rol și care determină solicitări, provocări și conflicte unice. Acestea sunt întărite de atitudinile celorlalți care, deși par a accepta adopția, o consideră a fi o alternativă inferioară nașterii unui copil și, totodată, o alternativă riscantă. Kirk231 sugerează că, părinții adoptatori tind să-și internalizeze aceste atitudini, să se simtă alienați și să vorbească despre sine ca aparținând unui grup minoritar. Pentru a face față handicapului de rol și sentimentelor de alienare, adoptă unul dintre cele două mecanismele de coping: de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
căpăta o amploare mai mare. Kirk (1964) a sugerat existența unei relații liniare între comportamentul de recunoaștere a diferențelor și bunăstarea psihologică a familiei adoptive. De altfel mecanismele de respingere a diferențelor sunt asociate cu o slabă empatie a părinților adoptatori față de nevoile copilului adoptat și cu o comunicare deficitară în familie care tinde să întărească convingerea copilului că "a fi altfel" înseamnă "a fi deviant". Lipsa comunicării nu permite explorarea deschisă și onestă a semnificației și rezultatelor adopției, inhibând astfel
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
soluție socială pentru reducerea stresului cu care se confruntă toate cele trei părți implicate în adopție: (1) a stresului asociat cu o sarcină nedorită din partea părinților biologici, (2) a stresului asociat infertilității și, prin urmare, a lipsei copiilor din partea părinților adoptatori, (3) a stresului asociat statusului de copil abandonat, fără cămin a copiilor adoptați. Prin urmare, plasarea copilului în familie, a fost percepută ca un moment începând cu care diferiții actori implicați în adopție își rezolvă favorabil problemele 242. În fapt
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
model explicativ pentru adaptarea copiilor adoptați de timpuriu. Barth și Berry 247 au dezvoltat un model cognitiv și social de adaptare la adopție punând în evidență pe trei dimensiuni: factorii stresori, solicitările și resursele de coping pentru copiii adoptați, părinții adoptatori și familiile adoptatoare (vezi tabelul 3.1.). Autorii arată printr-o recenzie a literaturii de specialitate, dar și printr-un studiu propriu că, spre deosebire de ceilalți copii, adoptați în copilăria mică, copiii adoptați la o vârstă mai înaintată se găsesc într-
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adaptarea copiilor adoptați de timpuriu. Barth și Berry 247 au dezvoltat un model cognitiv și social de adaptare la adopție punând în evidență pe trei dimensiuni: factorii stresori, solicitările și resursele de coping pentru copiii adoptați, părinții adoptatori și familiile adoptatoare (vezi tabelul 3.1.). Autorii arată printr-o recenzie a literaturii de specialitate, dar și printr-un studiu propriu că, spre deosebire de ceilalți copii, adoptați în copilăria mică, copiii adoptați la o vârstă mai înaintată se găsesc într-o situație unică
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
abandonați determinându-i să manifeste adeseori un comportament depresiv, de retragere în sine și lipsa dorinței de comunicare. În mod contrar, cealaltă categorie de copii tinde să învinovățească pe alții pentru propriul status, fie pe părinții biologici, fie pe părinții adoptatori. În acest caz, dificultățile de adaptare se manifestă sub formă externalizată prin: furie, agresivitate, comportament de opoziție, minciună, furt etc.250. Alături de variabilele anterior menționate, Brodzinsky mai adaugă încrederea interpersonală, respectiv angajamentul față de familia adoptivă, ambele influențând evaluarea și procesul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
reacții adverse imediate față de aceste informații. În fapt, copiii preșcolari și școlarii mici care află că au fost adoptați, adeseori au o reacție pozitivă 252. Reacția inițială față de propriul status familial are la bază două cauze: în primul rând părinții adoptatori aleg să dezvăluie copilului că este adoptat într-un context plin de căldură, care induce sentimente de protecție și iubire din partea întregii familii, copilul asociind în acest fel adopția cu un sentiment pozitiv față de familia adoptivă și o imagine de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
lipsa legăturilor de sânge între el și membrii familiei adoptive și totodată se percepe pe sine ca fiind un copil abandonat. În acest moment copilul privește adopția nu doar în termenii construcției unei familii, așa cum este ea zugrăvită de părinții adoptatori, ci și în termenii pierderii unei alte familii 254. Toate acestea îi creează copilului sentimente de ambivalență: pe de o parte poate resimți un sentiment nedeterminant de securitate și permanență in cadrul familiei adoptive, iar pe de altă parte sentimentul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
tabelul 3.2). Ciclul vieții de familie debutează cu consolidarea relației de cuplu, renegocierea relațiilor cu membrii familiei de origine, diferențierea și consolidarea rolurilor de cuplu și pregătire pentru asumarea rolului de părinte. Până aici nimic deosebit pentru majoritatea familiilor adoptatoare, doar că, ceea ce părea normal, natural și anume reproducerea, se dovedește în cazul lor irealizabilă. Prin urmare prima încercare pentru familia adoptivă este confruntarea cu infertilitatea. Începând de aici urmează altele: decizia de a adopta, procesul de adopție și tranziția
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
suport în decizia de a-și căuta familia biologică 264. Vom reveni asupra acestei teorii în capitolul al șaselea al lucrării. Tabelul 3. 2. Stadii ale ciclului vieții familiei adoptive 265 Stadii ale ciclului vieții familiale Solicitări specifice pentru părinții adoptatori Solicitări specifice pentru copiii adoptați Stadiul pre-adopție (pentru familia adoptivă) confruntarea cu infertilitatea și sentimentele legate de această deficiență decizia de a adopta efortul de a face față incertitudinii și anxietății relaționate cu procesul de plasament efortul de a face
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
al propriei identități incluzând recunoașterea trăsăturilor care pot veni de la familia biologică; integrarea adopției în propria identitate explorarea sentimentelor și a gândurilor legate de propriile sale origini explorarea aspirațiilor și posibilităților de căutare a familiei biologice comunicarea deschisă cu părinții adoptatori 3.4. Perspectiva biologică. Riscuri în dezvoltarea copiilor adoptați În ultimele decenii se poate remarca o preocupare deosebită pentru studierea actorilor implicați în adopție. Două motive stau la baza acestei preocupări: pe de o parte aceste studii sunt importante ca
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
serie de riscuri pentru bunăstarea copilului. În domeniul adopției copiilor, teoria atașamentului își găsește utilitatea pentru a oferi un răspuns cu privire la efectele separării asupra dezvoltării copilului adoptat și abilitatea acestuia de a forma o nouă legătură de atașament cu părinții adoptatori 277. Totodată explică abilitatea părinților adoptatori de a înțelege și răspunde nevoii de atașament a copilului și de a-i oferi îngrijirea necesară în condițiile în care au trecut peste o serie de evenimente deosebit de importante din istoria relației părinte-copil
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
În domeniul adopției copiilor, teoria atașamentului își găsește utilitatea pentru a oferi un răspuns cu privire la efectele separării asupra dezvoltării copilului adoptat și abilitatea acestuia de a forma o nouă legătură de atașament cu părinții adoptatori 277. Totodată explică abilitatea părinților adoptatori de a înțelege și răspunde nevoii de atașament a copilului și de a-i oferi îngrijirea necesară în condițiile în care au trecut peste o serie de evenimente deosebit de importante din istoria relației părinte-copil și în special mamă-copil: perioada prenatală
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
perioadă mai lungă de timp în orfelinate au prezentat un model de atașament mai puțin sigur decât copiii adoptați din România la scurt timp după naștere. În timp însă și copiii din prima categorie au devenit mai atașați de părinții adoptatori fără neapărat a putea vorbi despre forma de atașament bazat pe securitate. Copiii care au continuat să aibă probleme importante de atașament după trei-patru ani de la adopție au fost cei care au prezentat probleme de sănătate sau probleme psihologice asociate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]