7,836 matches
-
ceea ce e bun în viață, la savurarea maximă a plăcerilor existenței, fără inutile proiecții ale propriului eu în viitor, fără grija zilei de mâine. Împăcarea cu lumea așa cum este, fericirea acum și aici: epoca noastră ar fi martora unei formidabile afirmări a lui carpe diem. S-o spunem fără înconjur: nu există o mai mare eroare de diagnostic decât o asemenea judecată. Pentru că, în zilele noastre, nimic nu mai este scutit de amenințări, de incertitudini și de riscuri. Locurile de muncă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
periferic. În epoca invidualismului narcisic, se afirmă cu o vigoare întețită exigența calității în relațiile intime, aceasta reclamând atât proximitate comunicațională, cât și recunoaștere și valorizare subiectivă. Nu un proces de disoluție a Eului în confuzii libidinale anonime, ci, dimpotrivă, afirmarea sa tot mai exigentă în relația cu celălalt. În ciuda permanentei incitații la excese, Narcis a câștigat partida cu Dionysos. Nopți de beție și zile de sărbătoaretc " Nopți de beție și zile de sărbătoare" Deși antidionisiacă, societatea de hiperconsum n-a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
propriei vieți confruntând-o cu experiența altora. Plăcere de a se regăsi „între ai săi”, de a înnoda legături complice și conviviale cu semenii, de a declara o anumită mândrie identitară, sărbătoarea funcționează ca un instrument de autodefinire și de afirmare de sine într-o vreme când identitățile colective nu mai sunt date și primite o dată pentru totdeauna. Individul se caută mult mai mult decât se pierde: acesta este principiul sărbătorii reactivate printr-o exigență de „mândrie” neoindividualistă, de înrădăcinare și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
destinat să atenueze o slăbiciune trăită ca un obstacol major în calea unei vieți amoroase complete, a unei bunăstări psihice și identitare. Obsesia recordurilor trece în plan secund atunci când ceea ce contează e ameliorarea insuficiențelor care aduc atingere vieții relaționale și afirmării egoului masculin. Presiunea socială a performanței? Nu asta e esențialul. Relevând mai degrabă amploarea socială a dificultăților sexuale și, concomitent, dispariția atitudinilor de resemnare în fața handicapului vârstei, năvala spre Viagra este un semn al dilatării hipermoderne a nevoilor și a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
aceasta devine cu atât mai acută atunci când forțele globalizării generează conflicte în organizarea tradițională a relațiilor de gen în familii sau în alte instituții sociale puternic genizate. Desigur, în cea de-a doua jumătate a secolului XX, mișcarea globală de afirmare a drepturilor omului a fost extrem de importantă pentru legitimarea cererii globale de drepturi cetățenești pentru femei. Agenda drepturilor omului susține cetățenia egală juridic pentru toți oamenii, fără diferențe de sex. O mare victorie simbolică și conceptuală s-a înregistrat la
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
în privința genului, iar șapte un conținut netradițional. În această secțiune vom determina orientarea rolului sexelor pentru respondenți, folosind modelele de distribuție a frecvenței răspunsurilor lor în cinci grupuri de întrebări, care au cinci teme conceptuale distincte. Cele cinci teme sunt: afirmarea sferelor de activitate separate pe gen, afirmarea rolului maternității și al situației de casnică pentru femei, conflictul dintre familie și carieră în viața unei femei care lucrează în exterior, egalitatea sexelor la locul de muncă și negocierea ponderilor familiei, carierei
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
În această secțiune vom determina orientarea rolului sexelor pentru respondenți, folosind modelele de distribuție a frecvenței răspunsurilor lor în cinci grupuri de întrebări, care au cinci teme conceptuale distincte. Cele cinci teme sunt: afirmarea sferelor de activitate separate pe gen, afirmarea rolului maternității și al situației de casnică pentru femei, conflictul dintre familie și carieră în viața unei femei care lucrează în exterior, egalitatea sexelor la locul de muncă și negocierea ponderilor familiei, carierei și independenței de către femeile angajate. Distribuția frecvenței
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Statele Unitexe "Statele Unite", organizațiile transnaționale și guvernele locale cu regimul internațional de gen al drepturilor omului și aduc genul pe ordinea de zi în locuri unde asemenea contestări nu au mai avut niciodată loc și care prezintă potențialul necesar pentru afirmarea autenticității standardului internațional. 10tc "10" Democratizarea și politicile de gen în Coreea de Sudtc "Democratizarea și politicile de gen în Coreea de Sud" Bang-Soon L. Yoontc "Bang‑Soon L. Yoon" Introduceretc "Introducere" Procesul rapid de industrializare și democratizare din Republica Coreeaxe "Coreea
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
moi, de mică amplitudine pot sugera diferite stări cum ar fi: atitudine defensivă, teamă, oboseală indiferență plictiseală; gesturlie bogate ample, largi, sugerează bună dispoziție, veselie, dorința de a se antrena, de a câștiga; gesturile repezi, violente denotă iritabilitate, nevoia de afirmare, de dominare.varietatea gesturilor impune interpretarea lor în raport cu situația concretă, cu mijloacele verbale utilizate și alte caractersitici ale expresivității cum ar fi mimica. Mimica participă la conduita expresivă prin părțile mobile ale feței, respectiv ochi, sprâncene, fruntea, gura obrajii, la
ANALIZA EFICIENȚEI FORMĂRII ATITUDINILOR ÎN CADRUL LECȚIILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ LA ELEVII DIN CICLUL LICEAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
Enterprise 2.0, aceste schimbări afectează profund poziția întreprinderii în raport cu mediul înconjurător format din clienți, furnizori, tehnologii și organizații. Unele dintre cele mai importante schimbări din cadrul Enterprise 2.0 sunt apariția și dezvoltarea cloud computing, aflat în plin proces de afirmare și dezvoltare. Cloud computing este un exemplu de „distrugere creatoare” în sensul pe care l-a dat economistul austriac Joseph Schumpeter acestui proces prin care, pentru a impune schimbări radicale într-o economie, este necesară mai întâi înlăturarea vechilor forme
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
se aprovizionau de la fântână, iar 27% dintre gospodării se aprovizionau cu apă din afara propriei curți; doar 25% dintre locuințe aveau instalat post telefonic. O serie de indicatori din diagnoza calității vieții relevă dezavantajarea severă a locuitorilor satelor în privința șanselor de afirmare în viață. Astfel 32% dintre subiecți percep a avea (ei sau cei apropiați lor) accesibitate foarte scăzută și scăzută la formele de învățământ dorite. Dezavantajarea este mult mai puternică în cazul locuitorilor din satele aparținătoare față de cei din satele reședință
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
înregistrează valorii și mai descurajatoare, atât timp cât 78% dintre răspunsuri însumează variantele: accesibilitate foarte scăzută și scăzută (76% din satele cu primării și 83% dintre cele aparținătoare). Așa cum era de așteptat, în același context nefavorabil se înscrie și aprecierea posibilităților de afirmare în viață: 61% dintre subiecți consideră că ei sau cei apropiați lor au posibilități foarte scăzute și scăzute de afirmare în viață. În același timp, peste un sfert dintre subiecți apreciază că drepturile lor sunt respectate în mică și foarte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
primării și 83% dintre cele aparținătoare). Așa cum era de așteptat, în același context nefavorabil se înscrie și aprecierea posibilităților de afirmare în viață: 61% dintre subiecți consideră că ei sau cei apropiați lor au posibilități foarte scăzute și scăzute de afirmare în viață. În același timp, peste un sfert dintre subiecți apreciază că drepturile lor sunt respectate în mică și foarte mică măsură. Toate aceste elemente de defavorizare ne îndreptățesc să vorbim despre marginalizarea și excluderea socială a unei părți importante
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
3 1999 22 21 23 28 3 12. Administrarea localității 2003 9 11 31 45 4 1999 11 21 32 32 3 13. Accesibilitatea + investiții 2003 8 24 36 22 3 1999 8 39 33 12 1 14. Posibilitatea de afirmare în viață 2003 20 41 24 10 0 1999 19 49 20 6 0 15. Posibilitatea obținerii unui loc de muncă 2003 37 41 12 5 0 1999 37 44 11 4 16. Securitatea acasă și pe stradă 2003 4
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
medicale, corpul logistic cerut de acestea și deci de războiul pentru apărarea vieții), putem să ne așteptăm la dezastre de tipul exploziei mortalității infantile. Cultura susținerii și a slujirii vieții (apărarea ei), reproducerii (apărarea copilului), a maternității (pentru apărarea și afirmarea acesteia) s-a dezintegrat în țările care se confruntă cu puhoiul descris de cascadele mortalității infantile. Într-un sens mai restrâns, putem spune că educația pentru viață (apărarea ei), pentru reproducere (apărarea copilului), pentru apărarea și afirmarea maternității, s-a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pentru apărarea și afirmarea acesteia) s-a dezintegrat în țările care se confruntă cu puhoiul descris de cascadele mortalității infantile. Într-un sens mai restrâns, putem spune că educația pentru viață (apărarea ei), pentru reproducere (apărarea copilului), pentru apărarea și afirmarea maternității, s-a prăbușit în țările care se confruntă cu puhoiul mortalității infantile. Altfel spus, nu mai pot fi apărate casa, copiii, mamele, ceea ce arată că instituția și logistica protejării populației, a comunității umane rurale nu mai funcționează. Smelser dovedise
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pentru rural, așa cum la nivelul Europei și al Eurasiei, regularizarea stării de sănătate are, evident, politici specifice acestor zone, cu totul particulare. Repetăm concluzia deja formulată: politicile și educația pentru viață (apărarea ei), pentru reproducere (apărarea copilului), pentru apărarea și afirmarea maternității s-au prăbușit în țările care se confruntă cu puhoiul celor două cascade de maximă cădere (în raport cu cele patru). Amenințările la adresa vieții mamei și al noul-născutului (în cele două expresii ale lor: mortalitate infantilă și maternă), pot fi preîntâmpinate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
praguri: + +=pragul maxim al indicatorilor pozitivi +=pragul moderat al indicatorilor pozitivi (-)=pragul maxim al indicatorilor negativi (dezputernicire) (-)=pragul moderat al indicatorilor negativi (dezputernicire) GRAFICUL 1. PRAGURILE INDICATORILOR DISPARITĂȚILOR TRANSFRONTALIERE Să reținem, deci, că o colectivitate are la dispoziție puteri de afirmare care ating praguri variabile ca urmare a intervenției factorilor de disparitate (la rândul lor multipli și variabili de la o țară la alta, chiar dacă țări diferite înfățișează aceleași praguri de disparitate). Aceeași colectivitate se confruntă cu amenințări multiple (la adresa puterilor sale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ating praguri variabile ca urmare a intervenției factorilor de disparitate (la rândul lor multipli și variabili de la o țară la alta, chiar dacă țări diferite înfățișează aceleași praguri de disparitate). Aceeași colectivitate se confruntă cu amenințări multiple (la adresa puterilor sale de afirmare) pe care le putem încadra în ceea ce numim procese degenerative, ori pur și simplu distructive. Ori de câte ori o astfel de amenințare trece pragul median al propagării sale în timp și în spațiu, putem spune că avem de-a face cu un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
mai bine situate din regiune. La patru dintre cele cinci fenomene distructive, România este plasată la pragul maximei amenințări. La unul dintre ele se plasează la pragul amenințării moderate. La două dintre procesele pozitive, România se situează la pragul unei afirmări moderate. La unul dintre acestea, pragul puterii de afirmare coboară sub nivelul zero, plasând România în categoria țărilor cu un deficit semnificativ al puterii de întinerire. Pentru comparație, vom reda graficul pragurilor proceselor de afirmare ale Rusiei la toate cele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
cinci fenomene distructive, România este plasată la pragul maximei amenințări. La unul dintre ele se plasează la pragul amenințării moderate. La două dintre procesele pozitive, România se situează la pragul unei afirmări moderate. La unul dintre acestea, pragul puterii de afirmare coboară sub nivelul zero, plasând România în categoria țărilor cu un deficit semnificativ al puterii de întinerire. Pentru comparație, vom reda graficul pragurilor proceselor de afirmare ale Rusiei la toate cele opt procese evaluate. Graficul 2. Disparități privind puterile de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
se situează la pragul unei afirmări moderate. La unul dintre acestea, pragul puterii de afirmare coboară sub nivelul zero, plasând România în categoria țărilor cu un deficit semnificativ al puterii de întinerire. Pentru comparație, vom reda graficul pragurilor proceselor de afirmare ale Rusiei la toate cele opt procese evaluate. Graficul 2. Disparități privind puterile de afirmare ale Rusiei în 2003 Rusia se află, iată, la toți indicatorii puterilor de afirmare sub pragul critic, iar la indicatorii proceselor degenerative se află la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
coboară sub nivelul zero, plasând România în categoria țărilor cu un deficit semnificativ al puterii de întinerire. Pentru comparație, vom reda graficul pragurilor proceselor de afirmare ale Rusiei la toate cele opt procese evaluate. Graficul 2. Disparități privind puterile de afirmare ale Rusiei în 2003 Rusia se află, iată, la toți indicatorii puterilor de afirmare sub pragul critic, iar la indicatorii proceselor degenerative se află la praguri ridicate și foarte ridicate. Față de Rusia, România pare a fi trecut peste pragul zero
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
puterii de întinerire. Pentru comparație, vom reda graficul pragurilor proceselor de afirmare ale Rusiei la toate cele opt procese evaluate. Graficul 2. Disparități privind puterile de afirmare ale Rusiei în 2003 Rusia se află, iată, la toți indicatorii puterilor de afirmare sub pragul critic, iar la indicatorii proceselor degenerative se află la praguri ridicate și foarte ridicate. Față de Rusia, România pare a fi trecut peste pragul zero la două dintre cele trei tipuri de procese de afirmare (pozitive), dar în ceea ce privește tabloul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
toți indicatorii puterilor de afirmare sub pragul critic, iar la indicatorii proceselor degenerative se află la praguri ridicate și foarte ridicate. Față de Rusia, România pare a fi trecut peste pragul zero la două dintre cele trei tipuri de procese de afirmare (pozitive), dar în ceea ce privește tabloul proceselor degenerative nu prezintă vreo deosebire față de Rusia. TABELUL 2. PRAGURI COMPARATIVE ALE PRINCIPALELOR PROCESE AFIRMATIVE ȘI DEGENERATIVE ÎN CONTEXT REGIONAL (EUROPA DE RĂSĂRIT) Praguri Procese Extrema negativă (-) Moderat negativ (-) Pozitiv (+) Extrema pozitivă (+ +) Afirmative PIB (1989
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]