10,591 matches
-
am trecut prin pasaj spre facultate. În jur, statuile aruncau străluciri metalice, iluminate verzui de poluare și becurile cu halogen: Asachi, mustăcios și-n palton de fontă; Mihai Viteazul, cocoțat pe cal, cu fesul ăla strâmb ca un stup de-albine; Heliade-Rădulescu, fiert de eșapamente și neoanele Băncii Comerciale. Era o zonă frumoasă, de literatură și istorie adevărată. Am ocolit-o cu grijă și-am ieșit în spate, pe strada Edgar Quinet, pe care o băteam zilnic în drum spre serviciu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
rafturi prinse cu șuruburi de tren în perete, presa ultimelor două secole zăcea în clasoare masive, sub coperți de piele sau carton gras. Secolele dormeau în linie, strivite și comprimate, nume străvechi se-amestecau cu cele noi, făcând deliciul colecționarilor: „Albina“, „Curierul“, „Fama Lipschii“, dar și „Muci“, „Pula“ sau „Nervi“. Praful era șters zilnic, sutele de compartimente de lemn și placaj străluceau. Temperatura rămânea constantă, foile ziarelor se păstrau uscate și intacte, ca frunza unui trabuc cubanez original. Ne-am împărțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
De la faimoasa imagine platoniciană a memoriei ca tablă de ceară, trecând prin asemuiri ale memoriei cu biblioteci și depozite, pivnițe și labirinturi, palate și teatre și sfârșind cu analogii organiciste precum asemănarea cu un stomac sau cu un fagure de albine, memoria nu a dus lipsă de comparații metaforice. Teza inescapabilității limbajului metaforic se verifică din plin și în domeniul interdisciplinar de studiu al memoriei sociale (social memory studies), în cuprinderea căruia se situează și abordarea noastră. Una din consecințele consacrării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a românilor 1839. Aaron, Florian. Manual de istoria principatului României. Dela cele dintîi vremi istorice pînă în zilele de acum. București: Tip. Colegiului Sf. Sava [Text cu alfabet de tranziție]. 1845. Albineț, Ioan. Manual de istoria Principatului Moldavei. Iasii: Inst. Albinei [Text cu alfabet chirilic]. 1856. Laurian, August Treboniu. Elemente de istorie și biografiǐ: pentru classa II. a scólelorǔ primare din Moldavia. Iașiǐ: Tipografia Bucĭumuluǐ Romanǔ [Text cu alfabet de tranziție]. 1857. Laurian, August Treboniu. Elemente de istorie și biografiǐ: pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a principiului finalității este omne agens agit propter finem. Orice agent lucrează în vederea împlinirii unei finalități. Subiectul care se dedică activității artistice de asemenea, chiar dacă finalitatea lui este, până la urmă, una "fără scop", pur subiectivă. Dar, spre deosebire de rândunici și de albine, spre exemplu, care își construiesc cuibul și produc miere printr-o metodă unică și invariabila (aplicând întotdeauna aceleași reguli, urmând același mod de a proceda), poetul de geniu, desi condus în activitatea lui de forță suprasensibilului, ca ființă omenească, dotată
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Brătianu seamănă acelui copac lăudat de zicătoarea sanscrită, pe care frunză cu frunză 'l culeg păsările, pe-a cărui ramuri petrec maimuțele, în a cărui umbră {EminescuOpXII 132} căprioarele odihnesc, în a cărui scorburi petrec furnicile și din florile căruia albinele culeg miere. Om vrednic de toată lauda, toate membrele sale sunt în lume pentru fericirea tagmei; gura pentru a rosti fraze pe cari frunză cu frunză le ciupesc ciorile organelor patriotice, mâna subscriitoare de decrete, ochii cari aleg oameni mari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
neamul românesc, ale cărui trebuințe naționale, sociale, economice d-alde C. A. Rosetti nu are nici onoarea, nici mintea necesară pentru a le înțelege. Acesta este statul străin încuibat în ruinele statului nostru național, sunt viermii intrați în roiurile de albine; țara d-lui Rosetti este o ecrescență parazită pe trupul adevăratei țări, parazit care-i consumă puterile, [î]i împiedică și-i nimicește funcțiunile vitale. [11 octombrie 1881] ["MULȚĂMITĂ ÎMPREJURĂRILOR... "] Mulțămită împrejurărilor, maniera de-a vedea în cestiunea izraelită s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
practice și utile ei de o acuratețe ieșite din comun. Structura adăpostului de pildă Îndeplinește aceleași funcțiuni, Începând de la vierme care-și sapă galeria pentru a se adăposti, În capătul ei având o Încăpere circulară pentru depozitarea hranei, continuând cu albina care-și confecționează fagurele unde depune mierea cu o precizie care poate stârni invidia oricărui tehnician, furnicile și termitele Își construiesc adăposturi supraetajate prevăzute cu stâlpi de susținere și contraforturi care pot rivaliza cu măiestria celei mai perfecte opere inginerești
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
caracteristice ființei umane. Aici trebuie făcută clară diferența Între creativitatea ca proces psihointelectual și creativitatea instinctuală pe care o Întâlnim În lumea animală. Modul de construcție a cuibului de către pasărea crescută și eliberată din colivie, construcția fagurelui de miere de către albină, sau adăpostul termitelor (supraetajat și sprijinit de contraforturi) sunt exemple de artă inginerească ce pot fi invidiate de orice structurist, operă a instinctului, În care desigur nu poate fi implicată inteligența creatoare. Pentru ființa umană În devenire, creativitatea joacă un
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
față de care The American Society for the Prevention of Cruelty to Animals ar avea rezerve foarte serioase), Abel îl ucide pe omul cu identitate incertă. Reyes e văzut ca posibil vrăjitor, este și roșu, fiind indian Pueblo, și alb, fiind albino. În urma crimei, Abel (numele mai potrivit ar fi fost Cain, mai ales că Reyes era totuși fratele său întru etnie) va ajunge la închisoare. Partea a doua, "The Priest of the Sun", îl arată pe Abel pe o plajă din
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
prin mâinile noastre de apă. Sus întâlnim păsări lâncede ca niște valuri Liniștite. Suflet numai. Atât mai suntem. Și ce bine Ne simțim. O adiere calmă ne duce pe alte maluri Din plante întâlnim numai aroma. Numai zumzetul suav din albine. (Au fost oameni) Diferența față de scrierile anterioare se vede imediat. Baroc-manieristele jocuri de artificii ale unei fantezii atrase de eternul spectacol al metamorfozelor lumii, de „arta combinatorie” a „alchimiei verbului” aproape că au dispărut. În locul lor, ni se propune un
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
literare și a mai colaborat cu desene, cronici teatrale, plastice și cinematografice, cu reportaje, interviuri, anchete etc. la „Revista muncii”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Dumineca”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Universul literar”, „Viața”, „Kalende”, „Flacăra”, „Basarabia literară”, „Vremea”, „Libertatea”, Curentul literar”, „Albina”, „Orizont”, „România literară”, „Argeș” ș.a., uneori sub semnăturile Everest Gerzan, Iosif Ladera, G. Veste-n Zare, Ernest Gheorghe Verzea. Puțin cunoscut a fost și a rămas poetul V. Deși până în 1942 publicase trei volume de versuri - Îngeri de lut (1933
VERZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
Atheneul român”, „Românul” ș.a.) a mai publicat schițe și nuvele, monologuri satirice, poezii și cronici literare. Timp de aproape un an (1885) a dirijat „Revista literară”, în 1889 conduce „Revista românească”, iar în 1893-1894 este proprietar și redactor al publicației „Albine și viespi”. V. respinge critica arogantă, judecătorească, la fel ca și pe aceea pedantă. După el, critica este o artă. Inspirată de frumosul dintr-o operă, ea nu se mărginește să judece și să dea verdicte, ci devine, la rându
VELLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
judecătorească, la fel ca și pe aceea pedantă. După el, critica este o artă. Inspirată de frumosul dintr-o operă, ea nu se mărginește să judece și să dea verdicte, ci devine, la rându-i, creatoare. Despre teatru, atât în „Albine și viespi” (Teatru național), cât și în „Literatorul” (Despre declamațiune), „Atheneul român” (Despre teatru) sau în conferințele de la Ateneu, V. are o concepție limpede și consecventă. Teatrul fiind antrenat într-un proces de decadență, regenerarea lui ar trebui să înceapă
VELLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
Velisar Teodoreanu, „Acțiunea”, 1940, 30; Alice Botez, „Viața cea de toate zilele”, VRA, 1940, 578; Petru Comarnescu, „Viața cea de toate zilele”, RFR, 1941, 1; Al. A. Philippide, „Acasă”, „Semnalul”, 1947, 1 555; Marilena Vulpe, „Viața cea de toate zilele”, „Albina”, 1969, 48; Magda Ursache, „Ursitul”, CRC, 1970, 26; Nae Antonescu, „Ursitul”, TR, 1970, 37; Constantin Ciopraga, „Căminul”, CRC, 1971, 32; Eugenia Anton, „Căminul”, VR, 1971, 8; Alexandrescu, Confesiuni, 320-328; George Gibescu, Ștefana Velisar Teodoreanu, R, 1972, 4; Mihail Straje, Interviu
VELISAR TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
Icoana Fecioarei, semnată Vale. Schițele tipărite în „Bilete de papagal” vor fi strânse în singura lui carte, Geapanale, apărută postum, în 1987. A mai colaborat la „Universul”, „Ordinea”, „Străbunii”, „Linia nouă”, „Facla românească”, „Calendarul”, „Orizonturi noi” (Bacău), „Viața literară”, „Secolul”, „Albina”, „România literară” (condusă de Liviu Rebreanu), „Cronicarul”, „Ultima oră”, „Dacia rediviva”, „Revista de pedagogie”. V. este autorul unor schițe, povestiri și nuvele în care aerul evocator este impregnat de un lirism aparte. Textele sunt tot atâtea „portrete”, unitatea de loc
VIZIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290594_a_291923]
-
pentru străinătate (1953-1956), redactor la „Scânteia tineretului” (1956-1966), „Femeia” (1967) și „Săteanca” (1967-1973). Debutează cu versuri la cotidianul clujean „Lupta Ardealului” în 1947, și editorial cu piesa de teatru Îndrăzneala, apărută în 1962 (Premiul Uniunii Scriitorilor). Colaborează la „Tânărul scriitor”, „Albina”, „Gazeta literară”, „Scânteia”, „Îndrumătorul cultural”. Înzestrat cu capacitatea de a surprinde pitorescul comportamental și lingvistic al țăranilor din zona Olteniei, V. a debutat ca dramaturg având în spate ani de gazetărie, în care, după propria-i afirmație, „întâmplările și faptele
VLAD-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
folosit și extern, pentru tratarea arsurilor, contuziilor și entorselor (Sharon, 1998, p. 174). Uleiul de măsline se folosește la gătit sau la asezonarea altor alimente. Se recomandă consumul de măsline cel puțin o dată pe săptămână. Mierea Chinezii consideră că, de vreme ce albinele produc mierea din diferite soiuri de flori, care sunt considerate și ele medicinale, mierea are multiple efecte terapeutice. Ei cred că mierea hrănește ficatul, umezește plămânii, scade ritmul cardiac și tensiunea arterială. De secole ea este folosită pe larg În
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
Golescu ca regent; sunt prefectul districtului, numit de guvernul provizoriu; concentrați imediat grănicerii și În 24 de ore, dacă se poate, să fiți la Ploiești. Aștept de la patriotismul dumneavoastră și de la energia dumneavoastră acest serviciu”. Totodată, el a expediat ziarului Albina din Pesta o telegramă prin care anunța că principele Carol este răsturnat, că există un guvern provizoriu, Înființat sub titlu de Regență, și că la Ploiești domnea un mare entuziasm. Șeful stației din Predeal a anunțat guvernul și a oprit
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
era comparabil, ca și tematică, format sau apariție, cu gazetele similare ardelene (Gazeta de Transilvania, din Brașov, Erdélyi Híradó și Múlt és Jelen, din Cluj-Napoca, Siebenbürger Bote și Siebenbürger Wochenblatt, din Sibiu, respectiv Brașov) sau din Principate (Curierul românesc ori Albina românească). Este limpede, pentru oricine analizează În paralel aceste publicații, maghiare, românești sau germane, că ele s-au influențat reciproc. Asemănările frapante dintre periodicele respective, În privința formatului, rubricilor, surselor de informare, a periodicității sau prețului, arată că publicațiile respective au
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
situații. În 1847, tot ca un ecou internațional, apar știrile legate de moartea lui Daniel O’Connel. Același interes se regăsește și În cazul presei din Moldova. Icoana lumii publică o biografie a liderului irlandez, Însoțită de portretul acestuia, iar Albina românească, printre alte materiale, o „Notiță istorică” dedicată Irlandei. În ceea ce privește atitudinea manifestată de presa din Principate față de mesajul irlandez și maniera În care acesta e preluat din paginile presei occidentale, se remarcă și În acest caz tendința de localizare, de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
faptului că porumbul și grâul românesc sunt căutate În acești ani pe piața britanică, luând adeseori destinația Irlandei. Or, foametea din această țară reprezenta o conjunctură favorabilă exportului cerealier, așa cum o atestă știrile inserate În gazeta comercială Dunărea sau În Albina românească, privitoare la nave Încărcate la Galați sau Brăila, cu destinația Dublin ori Cork. În 1847, de pildă, se știa la Galați, „din scrisori particulare”, de recolta proastă din Irlanda, iar Albina românească afirma că „importația păpușoilor” se datorează „lipsei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
știrile inserate În gazeta comercială Dunărea sau În Albina românească, privitoare la nave Încărcate la Galați sau Brăila, cu destinația Dublin ori Cork. În 1847, de pildă, se știa la Galați, „din scrisori particulare”, de recolta proastă din Irlanda, iar Albina românească afirma că „importația păpușoilor” se datorează „lipsei ce urmează În Irlanda”. Exportatorii români se aflau, de altfel, În convergență de interese cu țăranii și consumatorii irlandezi, Împotriva legilor protecționiste ale guvernărilor tory, deoarece grânele românești sau rusești, mult mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Banatului și al Rusiei de Sud „va căpăta preț acasă și va ieftini cartofii bietului englez și irlandez”. Pe această filieră comercială se stabilesc chiar contacte personale, poate primele exemple de români (respectiv, moldoveni) În Irlanda, deoarece, după cum ne informează Albina românească, Întrebuințarea „păpușoilor” ce urmau a fi exportați fiind necunoscută locuitorilor, s-au trimis acolo și doi oameni spre a Învăța pe irlandezi a face mamaligă. Sub aspect politic Însă, Irlanda interesa mai puțin opinia publică din Principate, datorită faptului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
325, 330, 337-338, 341, 347, 349, 382, 389: „Marea Britanie” (Bibl. per., loc. cit.). Universul, III, 1847, pp. 93-94 (Bibl. per., loc. cit.). Z. Columb, „Daniil Oconel”, În Icoana lumii, II, 1846, pp. 317-318, 337-339 (Bibl. per., part. 3, p. 1163). Albina românească, XV, 1843, p. 236: „Irlanda” (Bibl. per., part. 3, p. 1123). Curierul românesc, XVII, 1845, p. 226: „Situația Irlandei” (Bibl. per., part. 1, p. 256). Gazeta Transilvaniei, X, 1847, nr. 82, 13 oct., p. 328: „Știri comerciale” (preluat din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]