4,144 matches
-
și morfologic al limbii române"”, publicat la Editura Academiei Române în anul 1982, și reprezintă, în esență, o ediție adăugată a acestora. Ediția s-a îmbogățit cu 25 000 de unități lexicale, ajungând astfel la cifra de 75 000. În Republica Moldova, alfabetul chirilic a fost înlocuit de cel latin în 1989. Conform unui studiu AEGEE din 1997, aproape toată populația urbană moldovenească cunoaște alfabetul latin, deși mulți moldoveni de peste 30 de ani preferă literele chirilice. În 2016,Limba română in Republica Moldova s-
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
s-a îmbogățit cu 25 000 de unități lexicale, ajungând astfel la cifra de 75 000. În Republica Moldova, alfabetul chirilic a fost înlocuit de cel latin în 1989. Conform unui studiu AEGEE din 1997, aproape toată populația urbană moldovenească cunoaște alfabetul latin, deși mulți moldoveni de peste 30 de ani preferă literele chirilice. În 2016,Limba română in Republica Moldova s-a aliniat mai mult cu cea Română literară prin oficializarea înlocuirii lui î in â (exemplu: ”Purtînd”,”Avînd” devin ”Purtând”,”Având”) În
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
sunt aliniate în schimb limbii române. În perioada sovietică, în RSS Ucraineană minoritatea românofonă a fost împărțită între „moldoveni” și „români” pe baza criteriului geografic, astfel: În sistemul de învățămînt pentru minoritatea românofonă se folosea exclusiv „limba moldovenească” scrisă cu alfabet chirilic. Inclusiv românilor din Maramureșul de Nord, care niciodată nu s-au considerat moldoveni și erau recunoscuți oficial drept români de autoritățile sovietice, li se preda în școli „limba moldovenească”. După trecerea la alfabetul latin în Republica Moldova, au trecut la
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
folosea exclusiv „limba moldovenească” scrisă cu alfabet chirilic. Inclusiv românilor din Maramureșul de Nord, care niciodată nu s-au considerat moldoveni și erau recunoscuți oficial drept români de autoritățile sovietice, li se preda în școli „limba moldovenească”. După trecerea la alfabetul latin în Republica Moldova, au trecut la alfabetul latin și moldovenii din Ucraina. În Ucraina, învățământ în limba română/moldovenească există doar în regiunile Odesa, Cernăuți și Transcarpatia. În perioada de început a URSS, înainte de al doilea război mondial, au existat
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
chirilic. Inclusiv românilor din Maramureșul de Nord, care niciodată nu s-au considerat moldoveni și erau recunoscuți oficial drept români de autoritățile sovietice, li se preda în școli „limba moldovenească”. După trecerea la alfabetul latin în Republica Moldova, au trecut la alfabetul latin și moldovenii din Ucraina. În Ucraina, învățământ în limba română/moldovenească există doar în regiunile Odesa, Cernăuți și Transcarpatia. În perioada de început a URSS, înainte de al doilea război mondial, au existat școli moldovenești și în alte regiuni. Așezăminte
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
Poloniei. Odată cu formarea în 1924 a "Republicii Sovietice Socialiste Autonome Moldovenești", limba română a fost introdusă în educație, presă și publicistică. Până în 1928 s-a dezvoltat limba română, scrisă inițial cu caractere chirilice - pentru acomodarea populației, iar mai apoi cu alfabetul latin. Această dezvoltare a fost întreruptă în anii următori, în scopul sincronizării cu politica de proletcultism a Uniunii Sovietice, care cerea anularea realizărilor progresive ale societății civile. Acest fapt a afectat și idiomul moldovenesc care trebuia să funcționeze ca o
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
română, politică al cărui principal susținător era lingvistul Leonid Madan. Noile norme fonetice și gramaticale, precum și neologismele introduse nu s-au bucurat de succes și au fost eliminate în 1932, fapt urmat de adoptarea normei literare a limbii române cu alfabet latin. Acest "status quo" nu a durat decât până la apariția teroriei staliniste în 1938, a cărei victime au fost „românizatorii”, alături de milioane de alți „dușmani ai poporului”. Limba standard a fost din nou scrisă cu caractere chirilice și îmbogățită cu
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
ca parte a Operațiunii Barbarossa și a eliberat ținuturile vremelnic ocupate, în același timp ocupând și teritoriile dintre Bug și Nistru (care au primit prin extensie numele de Transnistria). Dupa o perioadă de numai 3 ani în care limba și alfabetul moldovenești au fost înlocuite de limba română și grafia latină, zona a fost reocupată de URSS în 1944 și a rămas în cadrul statului unional sovietic până la disoluția acestuia în 1991. După război, conducerea sovietică a renunțat la planurile de introducere
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
acestui fapt era și faptul că moldovenii constituiau doar 40% din populație, iar prestigiul limbii era chiar și printre ei mai scăzut decât în restul RSS Moldovenești. În timp ce deja în 1989 în Basarabia limba era denumită „română”, fiind introdus și alfabetul latin, autoritățile de la est de Nistru și-au declarat unilateral independența față de Republica Moldova și au adoptat rusa, ucraineana și „moldoveneasca” ca limbi oficiale. De fapt însă, limba de stat în republica separatistă nistreană este rusa, dominantă în mediul urban, în
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
și „moldoveneasca” ca limbi oficiale. De fapt însă, limba de stat în republica separatistă nistreană este rusa, dominantă în mediul urban, în special în capitala Tiraspol. În mass media este folosită și așa-numita „moldovenească”, limba română standard scrisă cu alfabetul chirilic. Universitatea, care a folosit pentru o perioadă de timp alfabetul latin, a fost mutată la Chișinău. Astfel, Universitatea de Stat din Tiraspol se află în Chișinău, iar la Tiraspol funcționează Universitatea Nisteană Șevcenco. În general, dialectul moldovenesc joacă un
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
în republica separatistă nistreană este rusa, dominantă în mediul urban, în special în capitala Tiraspol. În mass media este folosită și așa-numita „moldovenească”, limba română standard scrisă cu alfabetul chirilic. Universitatea, care a folosit pentru o perioadă de timp alfabetul latin, a fost mutată la Chișinău. Astfel, Universitatea de Stat din Tiraspol se află în Chișinău, iar la Tiraspol funcționează Universitatea Nisteană Șevcenco. În general, dialectul moldovenesc joacă un rol periferic în mediul din stânga Nistrului. Republica s-a autodenumit "„Nistrenia
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
1941-1944, motiv pentru care termenul este evitat în zilele noastre. Cu toate acestea, termenul „Nistrenia” se conformează normei lingvistice românești. În vara lui 2004, milițiile separatiste au început să închidă școlile din Transnistria în care se preda limba română cu alfabet latin, iar părinții și elevii care s-au opus au fost arestați. O parte din elevii care au luptat la acea vreme pentru a se putea exprima în limba română și-au petrectut sărbătorile de iarnă din 2004 în România
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
fost apoi redeschise, însă acestea au statut de „școli neguvernamentale”, și în consecință nu primesc fonduri de la autoritățile RMN. Potrivit agenției de presă oficiale de la Tiraspol, Olivia-Press, în școlile din stânga Nistrului, 11 200 de elevi învață în „limba moldovenească” (cu alfabetul chirilic), în vreme ce 3.400 de elevi sunt înscriși în cele 6 instituții de învățământ neguvernamentale în care se învață în „limba română” (cu alfabetul latin). Expansiunea Wikipediei în tot mai multe teritorii în 2003 a condus printre altele la apariția
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
de la Tiraspol, Olivia-Press, în școlile din stânga Nistrului, 11 200 de elevi învață în „limba moldovenească” (cu alfabetul chirilic), în vreme ce 3.400 de elevi sunt înscriși în cele 6 instituții de învățământ neguvernamentale în care se învață în „limba română” (cu alfabetul latin). Expansiunea Wikipediei în tot mai multe teritorii în 2003 a condus printre altele la apariția unei ediții , urmare a faptului că această limbă avea atribuite în standardul ISO 639 codurile "mo" și "mol", distincte de cele ale limbii române
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
printre altele la apariția unei ediții , urmare a faptului că această limbă avea atribuite în standardul ISO 639 codurile "mo" și "mol", distincte de cele ale limbii române ("ro" și "rou/ron"). Acest proiect permitea inițial scrierea articolelor atât în alfabetul latin cât și în cel chirilic (forma moldovenească de dinainte de 1989), dar ca urmare a numărului foarte redus de articole funcționa în mare măsură ca un portal cu trimiteri spre Wikipedia în limba română. După numeroase și aprinse discuții proiectul
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
discuții proiectul a fost în cele din urmă înghețat în anul 2006, pe baza faptului că limba moldovenească și limba română sunt identice și că nu s-au găsit vorbitori nativi ai acestei limbi care să dorească să contribuie în alfabetul chirilic.
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
oră, pentru a nu apărea controverse în alegerea monumentelor ce trebuiau reprezentate. Comune pentru toate bancnotele sunt Steagul european, inițialele Băncii Centrale Europene în cinci versiuni (BCE, ECB, EZB, ΕΚΤ, EKP), o hartă a Europei pe verso, numele „euro” (în alfabetele grecesc și latin) și semnătura a președintelui în exercițiu al BCE. Cele 12 stele ale UE sunt încorporate în fiecare bancnotă, cu desene realizate de artistul austriac, Robert Kalina, angajat al Österreichische Nationalbank (în română, "Banca Națională Austriacă"). Pentru alegerea
Bancnote euro () [Corola-website/Science/296706_a_298035]
-
istoria greacă și cele două mari redând două exemple ale istoriei și mitologiei grecești. Toate desenele au cele 12 stele ale UE și anul emiterii. Unic pentru fața națională a monedelor grecești este faptul că valoarea nominală este inscripționată în alfabetul grec. Centul este numit lepton (λεπτο, pl. λεπτα) în greacă, spre deosebire de alte limbi care au împrumutat cuvântul cent.
Monedele euro grecești () [Corola-website/Science/296704_a_298033]
-
rezultatul unor procese de adopție și respingere de termeni, dintr-o anumită limbă, de inovații fonologice, de modificări semantice și de mutații morfologice și sintactice. "Componentele limbii idiș", ca limbă de fuziune lingvistică (germană Schmelzsprache) : Limba Idiș este scrisă în alfabetul ebraic. La recensământul din anul 1930 au fost înregistrați în Regatul României 518.754 de vorbitori de idiș ca limbă maternă, reprezentând 2,9% din totalul populației României. Pe provincii, cel mai ridicat procentaj de vorbitori de idiș a fost
Limba idiș () [Corola-website/Science/296712_a_298041]
-
este prima literă a alfabetului latin și a celorlalte alfabete derivate din acesta; de altfel este prima literă în alfabetul fenician și aproape în toate alfabetele derivate din acesta. "" este prefix, abreviere și simbol. În limba română această literă notează o vocală deschisă centrală nerotunjită
A () [Corola-website/Science/296728_a_298057]
-
este prima literă a alfabetului latin și a celorlalte alfabete derivate din acesta; de altfel este prima literă în alfabetul fenician și aproape în toate alfabetele derivate din acesta. "" este prefix, abreviere și simbol. În limba română această literă notează o vocală deschisă centrală nerotunjită. Semiții numeau primul semn al
A () [Corola-website/Science/296728_a_298057]
-
este prima literă a alfabetului latin și a celorlalte alfabete derivate din acesta; de altfel este prima literă în alfabetul fenician și aproape în toate alfabetele derivate din acesta. "" este prefix, abreviere și simbol. În limba română această literă notează o vocală deschisă centrală nerotunjită. Semiții numeau primul semn al scrierii lor "alpha", "alphu" și chiar "aleph" (cu "ph" pronunțat
A () [Corola-website/Science/296728_a_298057]
-
este prima literă a alfabetului latin și a celorlalte alfabete derivate din acesta; de altfel este prima literă în alfabetul fenician și aproape în toate alfabetele derivate din acesta. "" este prefix, abreviere și simbol. În limba română această literă notează o vocală deschisă centrală nerotunjită. Semiții numeau primul semn al scrierii lor "alpha", "alphu" și chiar "aleph" (cu "ph" pronunțat ca un "p" aspirat, , nu ). Această
A () [Corola-website/Science/296728_a_298057]
-
p" aspirat, , nu ). Această primă literă nu era o vocală, ci o consoană - explicația acestui fapt este că primele scrieri se folosesc nu de litere separate, ci de silabe („silabare”), diferențiate prin consoanele pe care le conțin. De aceea, denumirile „alfabet” și „literă” sunt improprii pentru acest stadiu de evoluție, fiind de preferat „silabar”, respectiv „semn (grafic)”. Din perspectiva modernă, efectul este apropiat de o scriere abreviată, unde sunt notate majoritar consoanele (iar vocalele sunt evitate aproape sistematic, cel mult semivocalele
A () [Corola-website/Science/296728_a_298057]
-
vorbitorilor nativi ai limbii. Însă pe măsură ce textele au trebuit să fie puse la dispoziția unor persoane străine de limba în cauză, problema notării vocalelor s-a impus treptat. Același semn cu cel fenician este pe primul loc deja și în alfabetul de la Ugarit, 1400 î.Hr. În Grecia antică, elinii au folosit și ei același simbol, pe care l-au numit "alpha", cu precizarea că la ei nu avea nici o semnificație. În Europa occidentală, anticii etrusci foloseau același semn: romanii, imitându-i
A () [Corola-website/Science/296728_a_298057]