18,056 matches
-
urmare vătămarea corporală gravă a victimei) sau ale infracțiunilor grave privitoare la viața sexuală (infracțiunile de viol, act sexual cu un minor și perversiune sexuală săvârșită asupra unui minor sau săvârșită cu violență) și victimelor indirecte ale infracțiunilor de omor (Alternative Sociale, 2006, p.74-75). III.1. Instituții responsabilie în prevenirea, combaterea și asistența minorilor victime ale infracțiunilor Instituțiile care au în componență structuri specializate ce au responsabilități și sunt implicate în prevenirea și reintegrarea minorilor victime ale infracțiunilor sunt Direcția
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
experiență anticipativă) Bilanțul personal (identitatea construită psihobiografic) Eșecuri (frustrări, conflicte, psihotraumatisme) Un fapt important care intră în discuție, se referă direct la antropologia psihiatrică și psihopatologică. Modelul de viață al unei persoane umane nu este cuprins numai între cele două alternative, egal posibile: sănătatea sau boala. Între ele există numeroase și variate nuanțe de care trebuie să ținem seama. Un factor important care poate determina sensul vieții, destinul unei persoane sunt frustrările, conflictele și stările complexuale. Acumularea de frustrări va duce
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un alt statut: erau soluții cât se poate de realiste la o încrâncenare polimorfă - politică, religioasă, militară, economică etc. - ce nu părea să aibă nici un fel de soluții. Comenius a mizat totul pe „cartea educației”, avertizând că aceasta este singura alternativă a Europei, prăbușită într-o autoflagelare de proporții fără precedent. A numit această soluție pansophia, „înțelepciune universală”, corelând-o în chip explicit cu antica paideia. Nu era o reîntoarcere la trecut, ci o soluție adaptată vremii și viitorimii în pericol
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
concepții (credințe despre ceea ce există și ceea ce este posibil), teorii (convingeri despre relațiile care există între diversele entități) și scopuri (credințe și convingeri cu privire la ceea ce este dezirabil). Deliberarea pleacă de la preferințele imediate și ajunge la dimensionarea soluțiilor viabile din ansamblul alternativelor posibile. Este un proces de decizie care fundamentează proiectarea. Designul presupune a gândi și a structura soluțiile stabilite prin consens în faza anterioară într-o manieră rațională, care presupune organizarea și evaluarea în timp a activităților propriu-zise de instruire. Observăm
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din mediul rural nu beneficiază de facilitățile unei școli urbane, care are în apropiere biblioteci, muzee sau institute de cercetare pentru a-și desfășura unele activități prescrise în curriculum. Prin urmare, curriculumul celor dintâi trebuie revizuit și conceput astfel încât, prin alternative, să poată realiza aceleași finalități și obiective. 12.5.2. Factorii dominanțitc "12.5.2. Factorii dominanți" 12.5.2.1. Dezvoltarea cunoașteriitc "12.5.2.1. Dezvoltarea cunoașterii" „Explozia științifică” din ultima jumătate de veac este primul factor care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
d. Prin urmare, la acest nivel se stabilesc componentele planului de învățământ (ce apare ca un proiect de „experiențe de învățare” prin intermediul unor „arii de conținut”)23. La ambele niveluri sunt necesare decizii; designerul trebuie să aleagă între variante și alternative multiple. Ce criterii trebuie să aibă în vedere pentru a efectua cât mai bine aceste alegeri? Indubitabil, opțiunile nu pot fi doar „personale”, deși un anumit grad de subiectivitate se manifestă întotdeauna, orientând preferințele sale. Se poate considera că ele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o trăsătură a societății noastre care, prin instituțiile educaționale, formează indivizi reci, egoiști, incapabili să înțeleagă și să exprime scopuri umaniste 15. Preluând o sugestie mai veche a lui Bruce R. Joyce (1966)16, Weinstein și Fantini au propus, ca alternativă la curriculumul tradițional, un așa-numit „curriculum triplu-etajat” (three-tier curriculum). Primul „etaj” al curriculumului ar trebui să fie alcătuit din trei „cărămizi fundamentale” (basic „building blocks”): scrisul, cititul, socotitul. Al doilea „etaj” ar fi constituit din aptitudinile latente și abilitățile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
succes”, „competiție”, „ordine”, „control” etc. fuseseră respinse nemilos și supuse oprobriului absolut. Consecințele erau devastatoare. Mai toți profesorii erau dezorientați, îngrijorați și incapabili să-și descrie în termeni raționali responsabilitățile și opțiunile pedagogice. Carlson n-a îndrăznit să opună, ca alternativă la această criză de proporții, reîntoarcerea la tradiții și la principiile curriculumului clasic. A schițat doar câteva sugestii firave pe linia „descentralizării autorității” și a „încurajării diferențelor”. O alternativă mai consistentă a încercat să propună, în 1992, Roger Simon în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
responsabilitățile și opțiunile pedagogice. Carlson n-a îndrăznit să opună, ca alternativă la această criză de proporții, reîntoarcerea la tradiții și la principiile curriculumului clasic. A schițat doar câteva sugestii firave pe linia „descentralizării autorității” și a „încurajării diferențelor”. O alternativă mai consistentă a încercat să propună, în 1992, Roger Simon în Teaching Against the Grain. Încă din 1987, acest profesor de la Ontario Institute for Studies in Education lansase o așa-numită „pedagogie a posibilității” (pedagogy of possibility), adică o pedagogie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un fel de sesizare a „muzicii cosmice” pitagoreice - este perturbată de modele de predare inadecvate, folosite în școala tradițională. Davis a criticat aceste modele de predare învechite, bazate pe concepțiile instruirii tematice izolate și a cunoașterii fragmentare. El a propus alternative de predare realmente uimitoare, care conferă „ascultării” o valoare paideutică excepțională, cu funcția de a relaționa profund viața trăită de cunoașterea lumii - adică de a armoniza Dasein-ul, în ipostaza sa umană, cu Kosmosul, în care sălășluiește privilegiat, pentru că îl înțelege
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de a fi înțeles 180. Pe „tărâmul fascinant” (fascinating realm) al lui Doll jr. își găsesc locul mai degrabă metaforele generative (generative metaphors) decât faptele științifice (scientific facts). Dar el procedează astfel întrucât dorește ca „viziunea” lui să fie o alternativă la Raționalul lui Tyler. Pentru a fixa viziunea și „tărâmul imaginar” al curriculumului, Doll jr. a postulat, la rândul său, „patru R” (prin contrast cu cele patru etape ale Raționalului lui Tyler): Richness („îmbogățirea”), Recursion („reiterarea”), Relations („conectarea”) și Rigor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
legiferare. Cum am văzut, hiperraționalizarea negativă își are cusururile sale. Ele rezultă mai ales din ruperea de realitatea școlară și din legiferarea/normarea utopică și generalizatoare. Cauza nu o constituie însă raționalizarea excesivă însăși, ci complexitatea fenomenelor și proceselor educaționale. Alternativa la studiul complexității nu este abandonarea raționalității, nu este iraționalitatea, ci tot raționalitatea complexă, dusă până la cele mai mici detalii, pe care o putem numi hiperraționalitate pozitivă 198. Hiperraționalitatea pozitivă nu constă în normare excesivă, ci în studiul realității educaționale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și de necesitatea specializării profesionale. Eisner însă insistă asupra responsabilității tuturor celor care proiectează programe de formare: Susțin această poziție întrucât ignoranța nu este o opțiune simplă și neutră; dimpotrivă, ea are consecințe importante asupra felului de a opta, asupra alternativelor care pot fi examinate și asupra perspectivelor 221. Ignoranța nu este o simplă „lipsă de cunoștințe”. A nu studia limbile clasice nu înseamnă doar a nu cunoaște latina și greaca veche; înseamnă a nu putea aprecia valorile clasicismului, cu marile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în chip vădit, formulată modern, în termenii clasici ai designului instrucțional și curricular. Dar ea i s-a părut suficientă pentru a anula câteva dintre criticile aduse de postmoderniști designului modern. Un exemplu îl constituie acuza că designul instrucțional limitează alternativele metodologice și de conținut la un set de obiective foarte restrâns. După Wilson însă, această limitare este inevitabilă, fiind impusă de practică. Argumentul este de-a dreptul naiv: Să presupunem că scopul meu este acela de a forma o personalitate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sistemele-expert și viața reală este cea mai gravă dintre dificultățile practicii școlare 241. Această realitate complicată a practicii, care asimilează greu teoriile, justifică, fără îndoială, promovarea modelelor de design instrucțional și curricular în optimizarea învățământului. Dar aceasta nu justifică excluderea alternativelor postmoderne. 15.4.3.5. Postmodernismul și constructivismultc "15.4.3.5. Postmodernismul și constructivismul" „În lumea reală, schimbarea constituie norma”242 - observă B. Wilson. După anii ’70, gândirea educațională modernă a resimțit profund acest adevăr. Modelele de design instrucțional
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sistemelor”, „selecția strategiei”, „feedback instrucțional” etc. conțin, fiecare, conotații metaforice fără corespondent concret în realitate. Aceste metafore sunt necesare minții noastre pentru a gândi, și nu realității înseși; fiecare dintre ele conține însă un bagaj conotativ care ne deschide căi alternative de a vedea realitatea. II. Evaluarea trebuințelor se poate realiza folosind alte patru principii: a) Fă utile strategiile bazate pe consensul estimării trebuințelor raportându-le la strategii orientate în gol, in vitro!248 Modelele de apreciere a trebuințelor orientate în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
două elemente: purul istorism dialectic era prea global și prea cuprinzător pentru a sta în picioare ș...ț; simpla diferență mi se părea lipsită de fundal istoric, de o justificare rațională, adică era ca un fel de afirmare a unei alternative de tip avangardist, genial, cum, într-o anumită măsură, mi se pare că este încă discursul lui Derrida; deconstrucția nu se justifică, pentru că, dacă s-ar justifica, ar fi prea compromisă prin gândirea metafizică. Atunci gândirea slabă pornea de la ideea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curricular clasic. Nu putem să nu observăm că maniera folosită aici de Wilson este meschină și nepotrivită cu scopul cercetării sale. Însă am prezentat-o ca atare pentru ca lectorul avizat să poată identifica o slăbiciune cronică a gândirii moderne: respingerea alternativelor și a perspectivelor multiple. 231. Termenul text este un concept fundamental al postmodernismului cu funcție metodologică. Este vorba despre o lărgire a sensului conotativ din lingvistică și naratologie. Orice realitate poate fi considerată, prin analogie, un text (scris sau vorbit
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
De la teorie la practică, Polirom, Iași. Newmann, F., Olivier, D. (1972), „Education and Community”, în D. Purpel, M. Belanger (eds.), Curriculum and the Cultural Revolution, McCutchan Publishing, Berkeley, pp. 205-252. Noddings, N. (1992), The Challenge to Care in Schools: An Alternative Approach to Education, Teachers College Press, New York. O’Shea, T., Self, J. (1983), Learning and Teaching with Computers, Prentice-Hall, Englewood Cliffs. Oakes, J. (1985), Keeping Track: How Schools Structure Inequality, Yale University Press, New Haven. Oberg, A., Underwood, S. (1992
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
anumite atitudini și comportamente, oferă-i prilejuri de a deprinde numai anumite scheme cognitive, de a exersa în condiții inventate și perfect controlate! El va „învăța” astfel o anumită realitate și, pentru că n-a avut prilejul să ia cunoștință de alternative, o va considera „obiectivă”, singura reală și comprehensibilă. Iar orice altă realitate pe care o va întâlni apoi o va trata prin propriul sistem de referințe, situându-se doar în funcție de această „viziune funcționalistă a lumii”, cum o numește Abric (1994
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și irațională, uneori aberantă, distorsionantă, deviată de erori de apreciere. Este cunoașterea unui implicat, a unui participant la viața cotidiană, la evenimente și la osaturile cognitive oferite grupurilor, colectivităților și comunitarilor de către depozitarii bogățiilor patrimoniale. O plăcintă pentru toți, fără alternativă, aliniinu-le gusturile. Contextul social - am descris mai sus modul în care acesta poate fi construit și controlat- filtrează informațiile și evenimentele și le livrează, în funcție de idei, reprezentări sociale sau practici sociale specifice unei societăți (comunități), valorilor dominante pe care ea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
convenție: „Mimezi atașamentul, nu mă ofensezi, te las să-ți vezi de treburi!”. O profesoară de istorie, cu peste un sfert de secol de experiență, evaluează fără emoții parcursul său prin diferite organizații: „Bineînțeles că am fost pionieră, nu era alternativă. Trebuie să recunosc că la început am fost chiar mândră. În liceu am fost utecistă, toți am fost, dar de acum participam formal la ședințe, îmi amintesc cu plăcere doar de adunările de sărbătorire a majoratului. Mă gândesc acum că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sloganuri. și, nu în ultimul rând, cristalizează gândirea socială în jurul nodului său ideologic, al „visului” abstract pe care-l protejează prin toate mijloacele. Nexus-ul nu se alimentează din diversitatea contextului (dacă aceasta există), ci se instalează în amonte, evacuând discuțiile, alternativele, îndoielile. El reglează „linia”, direcția gândirii, restrânge reflecția critică, focalizează. El generează „energetic” gândirea socială, oferă semnificații deja elaborate și organizează nodul central al reprezentării. El decupează și singularizează un spațiu particular, îl personalizează prin presiune emoțională și-l livrează
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sau existența produselor atunci când se dorea cumpărarea. Alegerile unei astfel de persoane care intra în procesul de cumpărare erau „coada”, substituția forțată, căutarea în alte surse, amânarea cumpărării sau abandonarea ei (Kornai, 1992, pp. 230-234). Pentru locuitorii Sântanei, toate aceste alternative erau alegeri cu care se confruntau în viața de zi cu zi. Micul trafic, ca o alegere în procesul de cumpărare, implica pregătiri îndelungate, călătorii în locuri altfel puțin vizitate și nesiguranță. Aceeași situație era valabilă și în cazul cumpărării
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
argumente solide într-o cercetare științifică. Aceeași simetrie construită ideologic este vinovată și pentru așteptările majorității cetățenilor ca după căderea regimului socialist de tip sovietic să se instaureze de la sine, fără efort, capitalismul și democrația, care fuseseră percepute ca singura alternativă posibilă. Se pare însă că tranzitologii au serioase probleme în a prinde în scheme conceptuale inteligibile varietatea proceselor sociopolitice declanșate o dată cu prăbușirea regimurilor din estul Europei. În ciuda acestor derapaje teoretice posibile, construcția ideal-tipurilor este utilă atât timp cât diferențele sunt mari și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]